3,247 matches
-
altă mențiune, referitoare la Paphos: el spune că împăratul Augustus ar fi restaurat orașul distrus, cerând ca după aceea să se numească „Augusta”, însă, deși această denumire a fost regăsită în diverse inscripții, locuitoruu nu au renunțat niciodată la numele legendar al orașului. Vechi și nou într-o simbioză perfectă Aveam ținte prestabilite de data aceasta pentru că timpul trebuia bine drămuit și doream să vedem cât mai mult din ceea ce programasem cu fiica mea, așa că ne-am îndreptat spre port. Zona
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
Casa zeului Dionysos găzduiește cele mai vesele și colorate mozaicuri, o împletire fantastică de marmură și sticlă reprezentând în special scene de vânătoare sau diferite celebrități ale vechiului Panteon. Mozaicurile dedicate lui Tezeu ilustrează lupta dintre acesta și minotaur, precum și legendarul labirint. Zona denumită „Casa eternității” este gazda unora dintre cele mai interesante mozaicuri din Cipru. Deși nu la fel de strălucitoare ca și restul reprezentărilor similare din complezul muzeistic, pe zidurile Casei eternității se pot observa reprezentări ale crizei religioase caracteristice perioadei
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
canaluri o gondolă, Barcazul meu e lup-de-mare, Albit de vânturi și de soare. Ci de la pupă pân'la proră- Cântarea mărilor sonoră, Iar pe copastii - cicatrice Ca lovituri de lănci și bice. Mă socotesc argonautul Reactualizând trecutul, Să caut lâna legendară, Nici o speranță nu dispară! În juru-mi stavili și ispite, Când mai suave și șoptite, Când amenințător balaur; Poate-oi găsi lâna de aur! Barcazul meu e lup-de-mare, Albit de vânturi și de soare, Iar pe copastii - cicatrice Ca lovituri de
ARGONAUT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358005_a_359334]
-
Anghelescu a adus momente de adevărată mândrie pentru gorjenii entuziaști care îl sărbătoreau pe Constantin Brâncuși, cel care a dus numele nostru peste toate meridianele lumii, preschimbându-l în renume, căci monumentala sa operă din Parcul Tîrgu Jiu, închinată eroilor legendari care și-au dat viața pentru apărarea plaiului, este testamentul artistului față de țara sa, Mama România. Așa cum spunea genialul scuptor: „Zăvoiul m-a învățat să înțerleg graiul lemnului și al pietrei” la fel și scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu în opera sa
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
munți la marea-albastră, Pământu-ntreg ai cucerit. Oltean iubit, părinte drag, Oriunde-n univers vei fi; Din lumea sfântă vei privi La noi când, seara-n prag, Duși pe gânduri, prinși de dor... Pentru cei ce viața și-au jertfit: Eroii legendari, pe care i-ai slăvit, Iar ființa lor e Calea Robilor. Părinte drag, primește-n dar Ofranda FIILOR ce te slăvesc... Și fie a se-mplini ce îți doresc: Să odihnești în plaiul strămoșesc.” În încheiere aș dori să recomand
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
armonioase a limbii române, obiceiurilor, tradițiilor, portului și a înfloririi economice a Daciei (privită cu admirație de către istoricii antici, în raport cu civilizația caldeeană, ateniană, egipteană, persană, romană ... ), dar de cele mai multe ori... au suflat adevărate uragane pustietoare, aducând îngheț, sânge vărsat de legendarii martiri care-și apărau plaiul, lacrimi și suferință în credința lui Dumnezeu, că această națiune are destinul să supraviețuiască și să devină un centru spiritual al unei lumi viitoare. Toate aceste fapte sunt descrise, cu lux de amănunte de către remarcabilul
„ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATIUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358172_a_359501]
-
mistuitoare, dar au venit mereu alții, care le-au luat locul, reluând jocul de-a prinselea. Pe mulți i-am trecut prin foc și pară, dar pas de te opune îndărătniciei lor ciudate! Unii șușotesc că aș fi îngropat și legendara Atlantidă sub „efectele mele pirotehnice”, dar asta va trebui să-mi dovedească ei mai întâi! Una peste alta, am înghițit destule până acum. În clipa asta am 140.000 de mii de „fani permanenți”, fără să pomenesc cele 1,5
LANZAROTE – CERERE IN CĂLĂTORIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357506_a_358835]
-
ca să le aduc felicitări cordiale, mulțumiri și admirația unui îndrăgostit de lirica eminesciană. În acest eseu voi face cunoscută publicului, iubitor de muzică și frumos, celebra „DOINĂ DE JALE” - compozitor și interpret maestrul Gheorghe Zamfir, cu nimic mai prejos față de legendarul Pan din Greciei antică (inventatorul instrumentul muzical syrinx (naiul) cu care cânta melodii celeste zeităților din Olimp. Apariția maestrului Gheorghe Zamfir a fost ca o revărsare de lumină primăvăratică ce încălzește câmpia și florile trezite la viță și inimile admiratorilor
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
Autorului B A B Ă I A R N Ă Bezmetică și aiurită, Cu viscolu-n șotii te ții ... Deși te-ai lăsat mult dorită, Eu tot te iubesc și tu știi ... Târziu ți-ai întins plăpumioara, Pe plaiul meu sfânt, legendar, Îmi cântă în suflet vioara, De dulce și de amar ... De dulce, că iată-s ACASĂ, În jur, totu-i alb ca-n povești, Amar, că puterea mă lasă, Șoptindu-ți mai rar: ,,Unde ești?” Dar iată, azi Babă iubită
BABĂ IARNĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357656_a_358985]
-
O limbă de pământ în saliva salină a lacului Sinoe” - acolo unde se se ivesc noaptea știme, de o frumusețe neomenească, ce-ți sucesc mințile, autorul plasează, printre relicve, „situri, vestigii, pământ răscolit, ziduri mușcate de caninii timpului câinos, pietre legendare, odăi, morminte, ceramică...” Ne trezim pe “urme de umbre” și “pași ancestrali” și parcă auzim “suflări stranii de lumi din vechime”. Decorul ne vrăjește, ne cheamă, ne amețește cu tânguirile ca de sirene. Dar, cel care ne hipnozizează cu un
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
IN)EXPLICABILE (1) Noapte senină cu lună plină, stele și șuvițe delicate de aburi difuzând deasupra apei....O limbă de pământ în saliva salină a lacului Sinoe: Histria, cetatea... situri, vestigii, pământ răscolit, ziduri mușcate de caninii timpului câinos, pietre legendare, odăi, morminte, ceramică... Relicve! Urme de umbre și pași ancestrali, suflări stranii de lumi din vechime... Oglinda lacului devastând orizontul confuz disecat de insecte, de păsări nocturne, de stele căzătoare.... Relicve... Cânta duios o balalaică pe mal, plângându-și în
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
rămăsesem surprins văzând calul, un exemplar cu desăvârșire negru, dar cu botul înspicat, fapt care îi trăda vârsta înaintată. Pe crupa lui sesizasem înfierate literele AC, datorită cărora mi-l reamintisem numaidecât, răspundea cândva la numele Corvin și provenea din legendara herghelie a lui Cionca, un geambaș îmbogățit din Herendești, curând risipită, ca atâtea altele, după instaurarea regimului filosovietic. Pe cei mai mulți dintre cai puseseră mâna diverși bulibași, cumpărându-i la preț de nimic, Corvin însă, un trăpaș cu nări largi și
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
armonioase a limbii române, obiceiurilor, tradițiilor, portului și a înfloririi economice a DACIEI (privită cu admirație de către istoricii antici, în raport cu civilizația caldeeană, ateniană, egipteană, persană, romană...) dar de cele mai multe ori au suflat adevărate uragane pustietoare, aducând îngheț, sânge vărsat de legendarii martiri care-și apărau plaiul, lacrimi și suferință în credința lui Dumnezeu, că această națiune are destinul să supraviețuiască și să devină un centru spiritual al unei lumi viitoare; toate aceste fapte sunt descrise, cu lux de amănunte de către remarcabilul
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
dreapta!” - zice un cântec popular, cules de Ion Vidu. Nu contează că-i bănățean - cântecul, nu Diaconescu, violetul e oltean din Caracal. Frumos oraș, de pe vremea împăratului roman Caracalla, l-am văzut anul trecut, are un parc superb ... Proști din legendara căruță răsturnată acolo nu am întâlnit - ioc! -, erau, pesemne, plecați demult la Domnul, ori poate la ... Capitală, să îngroașe turma votanților. Apropo, până la urmă, noi cu cine votăm? Cât de disperat trebuie să fii, ca să te îmbraci în violet? Mai
CÂT DE DISPERAT POŢI FI, CA SĂ TE ÎMBRACI ÎN VIOLET? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344681_a_346010]
-
ținut al umbrelor și al cețurilor” la nordici, unde își are sălașul hidosul balaur Nidhögg, fiara cu „fălci veninoase” care iese mereu din apa urât mirositoare a Hvergelmer-ului spre a pocni cu ură peste față și suflet rădăcina marelui arbore legendar al lumii - Yggdrasil. Omenirea începutului de secol XXI nu dispune în cadrul strategiei sale de supraviețuire firească de foarte multe mijloace de rezistență împotriva acestei forme vizibile de rău contemporan ce i se întinde ca o epidemie cu deznodământ fatal pe
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
travaliul nașterii. El apare pur și simplu și-i simți bătaia din aripi, așa cum ai simți apropierea îngerului. Fără gălăgie. Pur și simplu. Esență de cuvinte. Esență de spirit. “Sfântul Mirică Străinul” este un prilej de a-l evoca pe legendarul Petrache de la Manglavit și lumea satului, unde Dumnezeu a binevoit să pogoare în chip de Moș și să-i dezlege limba ciobanului. Petrache Lupu - efigia țăranului credincios, cu picioare desculțe, care credeau cu tărie în Dumnezeu: “Erau mulți desculți în
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
doua tinerețe încărcată de un molipsitor optimism?! Mă opresc aici cu etapele vieții, e mai prudent. Dar nu mă pot opri în a vedea, paradoxal poate, o asemuire între frumusețea dumnezeiască a florii de cireș și puterea, curajul încercat al legendarului samurai, pecetea luptătorului dintotdeauna învingător. Ies de sub vraja puternicului războinic pentru a reveni la hipnotizanta floare de cireș. Ciudat este cum și femeile japoneze, pe care le privesc acum, par a fi flori de cireș: cu buzele roșii, obrajii albi
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360260_a_361589]
-
știe ce părere avea Păstorel. De Oprișan de la Focșani știm. DNA, Codruța și tizul meu, procurorul aproape șef, Nițu, ar trebui să folosească metoda? Dar cât de „curat” este vinul azi? 7. Muncă de Sisif Sisif a fost un rege legendar (să zicem Năstase), pe care Zeus (să zicem Traian) l-a osândit pentru nesupunere în Olimp (să presupunem Zambaccian) să urce un deal din infern (nu la Cornu, ci la Rahova) ducând în spinare o stâncă uriașă. Dar cum ajungea
12 EXPRESII ROMÂNEŞTI APROAPE COMENTATE de CONSTANTIN NIŢU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360415_a_361744]
-
nr. 390 din 25 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Cumătra Vulpe, ramolită (anemie, ulcer, tremur ... ) (O legumă!) avu o brumă de ispită (O nevoie! ... ) din vremuri de memorie (și ”fabuloasă” glorie) și merse (anevoie) să-l ”perie” din nou pe legendarul Corb (asmatic, diabetic,orb ... ) și-i debită (fals afectiv): -Prietene! Iubite co-erou altruist și milostiv, după decenii grele, ete-ne ajunși la senescență, pensionari! ... Ce trist! Eu, una, am inapetență, dintotdeauna, sufăr de măsele, abia o duc, sunt vai de mine
RETROFABULĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360571_a_361900]
-
alte nații, sau li se acordă o șansă, o cale luminată prin care să iasă din catacombele nedreptății, prin luminătorii de neam care pot fi; conducători de oști, ierarhi, diplomați ori oameni simpli, dar carismatici, care urmează să devină eroi legendari. Istoria și cultura noastră menționează mulți eroi și personalități bine conturate, care prin prezența, învățăturile, intervenția lor eroică sau tăcută ori prin faptele lor vitejești sau ziditoare întru Cuvânt, ajută la explicarea unui adevărat miracol și anume acela al supraviețuirii
SPOVEDANIA STAREŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360627_a_361956]
-
a fost respectată și în aceeași zi este ucis mișelește, trupul îi e rupt în bucăți, iar oastea-i e măcelărită, la fel de mișelește, până la ultimul om, pe câmpul de lângă satul Roșcani. N-aș vrea să închei scurta evocare a figurii legendare a viteazului domnitor, înainte să mă refer pe scurt la josnica trădare, care avea să pecetluiască soarta domnitorului, a oștirii sale, dar, mai ales, a bunului și harnicului popor moldovean, pe care avea să-l condamne la câteva sute de
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
ceea ce a fost, dar și pentru a-și imagina viitorul, desigur în culori sumbre, chiar dacă el nu este redat astfel. Șantierul poetului este în veșnică mișcare, generând întrebări retorice care măsoară cimentul cu baniți pentru stropi de lumină și ANE legendare sacrificate pentru kilowați inexistenți. Atenția este deturnată de la antica ITHACĂ, pământ încă ne explorat suficient, comparat însă cu reportajele altui ziarist celebru, care a fost BRUNEA-FOX (1898-1977), astfel poezia devine gâtul golaș al unei găini strivite în universul de mălai
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
imprevizibile surprind Golfstreamul, acel curent cald care întretaie meridianul de la Greenwich sugerând subtil nemișcarea în fotoliul comod al Șefului. Personajele mitologice se perindă ca la ele acasă prin marea majoritate a versurilor, pornind de la egipteanul RA, trecând la VENERA și legendarul HOMER, ascultat la calorifer, iar războinicul AHILE se preface într-un microprocesor maturizându-se modern. Ca cititor comun acord mari șanse de viitor poetului Nicolae SÂRBU, care fusese obligat să asculte “ Ceasornicul în baie” și care acum are deschis un
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
a rămas la noi. Refren: Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi Eroi bravi și mari, eroi legendari!... Țara vă slăvește, și sărbătorește, Și din nou vă cheamă, să veniți, Pe sub arc de flori să mărșăluiți. Referință Bibliografică: SIMFONIA ARDEALULUI / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 222, Anul I, 10 august 2011. Drepturi de Autor
SIMFONIA ARDEALULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360764_a_362093]
-
al eu-lui profund și nici un țărm stâncos, un simbol al luptei în care oricât de puternic ești, chiar dacă aparent câștigi, ceva tot vei pierde. Vorbind despre anotimpuri rătăcite autoarea, ca orice poet autentic, se confesează cititorului arătându-i acestuia precum legendarul fir al Ariadnei o posibilă cale ce ar putea fi urmată printre vitregiile inerente ale vieții, ale iubirii sau ale incertitudinilor rezultate ca o constantă a interogațiilor solilocviale. Nu este nici o trufie în această atitudine, poeta ne propunea doar cunoașterea
O PRINŢESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360067_a_361396]