1,271 matches
-
ridicată de Arpad Mile într-o cauză civilă având ca obiect anularea unui titlu de proprietate. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că aceste prevederi încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, deoarece legiferează sancțiuni ale actului juridic civil (respectiv nulitatea acestuia) sau dispoziții de repunere în situația anterioară a părților, pentru încălcări ale unor prevederi legale actuale, ce nu erau în vigoare la data când au luat naștere actele juridice respective. Judecătoria Târgu
DECIZIE nr. 624 din 12 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (1) lit. a) subpunctul (iii) şi ale art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , astfel cum au fost modificate şi completate prin articolul unic al titlului V din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234456_a_235785]
-
lagăre de muncă sau în colonii a fost recunoscută prin prevederile Decretului-lege nr. 118/1990 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999 . Curtea observă că prevederile criticate fac parte din categoria actelor normative prin care s-a legiferat în domeniul măsurilor reparatorii ce se acordă persoanelor privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora. De asemenea, Curtea constată că legiuitorul este liber să opteze atât în privința măsurilor reparatorii, cât și a întinderii și a modalității de
DECIZIE nr. 376 din 22 martie 2011 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 3, art. 4 alin. (1) şi (2), art. 5 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233986_a_235315]
-
împotriva sa, și anume suspendarea activității fără a fi reglementată o procedură de control judecătoresc al actelor prin care se dispun asemenea măsuri, fiind astfel împiedicat accesul liber la justiție. Se precizează faptul că nu se solicită Curții Constituționale a legifera, ci a înlătura dispoziții legale în baza cărora se pot dispune măsuri care nu pot fi apoi contestate pe fond în fața instanțelor de judecată. Autorul excepției mai arată că dispozițiile art. 305 din Codul de procedură civilă și ale art.
DECIZIE nr. 164 din 8 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, ale art. 305 din Codul de procedură civilă şi ale art. 4 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231359_a_232688]
-
fiscale determinate în baza unei situații anterioare intrării sale în vigoare, ceea ce este de natură a încălca prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție. De asemenea, sunt încălcate și prevederile art. 139 din Legea fundamentală, prin aceea că s-a legiferat în domeniul impozitelor și taxelor printr-o ordonanță de urgență, iar nu printr-o lege a Parlamentului, astfel cum dispune textul constituțional. Judecătoria Drobeta-Turnu Severin arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea
DECIZIE nr. 123 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) lit. n) şi alin. (4) lit. t) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231533_a_232862]
-
Impunerea unei diferențieri de regim juridic între conflictele de interese și conflictele de drepturi, prin aceea că în conflictele de interese participarea sindicatelor este "obligatorie și exclusivă", iar în cele de drepturi este "aleatorie și accesorie", "dă ocazia legiuitorului să legifereze incoerent, de la un text legal la altul soluția fiind diametral opusă", iar "inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru subipoteza conflictelor de drepturi". Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă
DECIZIE nr. 1.424 din 2 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 222 şi art. 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229296_a_230625]
-
dispozițiilor "art. 115 alin. (1) din Constituția României (2003) [...]. Or, art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituția României (2003) ne arată că infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora se reglementează numai prin lege organică. Așadar, Guvernul nu putea să legifereze în domeniul stabilirii unei infracțiuni și al pedepsei aplicabile acesteia. De precizat că în Constituția României (2001) în vigoare la data emiterii Ordonanței nr. 96/1998 existau aceleași reglementări constituționale". Totodată, atât dispozițiile art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 96
DECIZIE nr. 1.593 din 9 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 şi art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, precum şi a dispoziţiilor art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229328_a_230657]
-
retroactiv, aplicându-se și actelor și faptelor juridice ce au fost încheiate sau ivite înainte de intrarea sa în vigoare, ceea ce contravine prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2). Principiul neretroactivității legii este un principiu fundamental pentru legiuitor, care nu poate legifera în mod contrar decât în cazurile expres prevăzute de Constituție. Se constată, astfel, că dispozițiile legii criticate ar trebui să se aplice inclusiv situațiilor juridice ivite înaintea intrării în vigoare a acestuia, aspect interzis de prevederile imperative ale Constituției. De
DECIZIE nr. 26 din 18 ianuarie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2), art. 49 alin. (2), art. 54 şi art. 56 din Legea privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239058_a_240387]
-
negativ asupra calității mediului de viață al locuitorilor. Deși este evident că societatea românească se confruntă cu toate aceste probleme, reglementarea unui cadru coerent în orice domeniu trebuie să țină seama de exigențele Legii fundamentale, legiuitorul având obligația de a legifera doar în cadrul și limitele stabilite de aceasta. Deci, chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori, în mod justificat, să înlăture sau să atenueze unele situații, nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv
DECIZIE nr. 26 din 18 ianuarie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2), art. 49 alin. (2), art. 54 şi art. 56 din Legea privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239058_a_240387]
-
forme de constrângere, respectiv cea a sancțiunii contravenționale, intră în competența legiuitorului. Existența pericolului social impune măsuri adecvate de apărare a societății, a intereselor generale, a ordinii de drept, sens în care legiuitorul poate adopta dispoziții sancționatorii și implicit poate legifera cuantumul amenzii contravenționale aplicabile. Totodată, în ceea ce privește cuantumul amenzii prevăzut în textul criticat, Curtea constată că acesta se încadrează în limitele prevăzute de art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care
DECIZIE nr. 26 din 18 ianuarie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2), art. 49 alin. (2), art. 54 şi art. 56 din Legea privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239058_a_240387]
-
instanța de judecată este obligată să o adopte, respectiv stabilirea unei pedepse - care nu se poate stabili decât ca urmare a condamnării. Or, asemenea condiție neagă inculpatului dreptul la apărare și prezumția de nevinovăție. Totodată, prin dispoziția criticată s-a legiferat un veritabil acord cu privire la tragerea la răspundere penală încheiat între subiectul activ al raportului juridic penal și instanță. O asemenea posibilitate are un profund caracter injust, deoarece nu permite inculpatului să fie judecat de o instanță independentă și imparțială. Astfel
DECIZIE nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236996_a_238325]
-
că aceasta vizează aplicarea legii, și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze. Or, dispozițiile art. 320^1 din Codul de procedură penală fiind de imediată aplicare, coroborat cu natura substanțial penală a alin. 7, este evident că acestea sunt mai favorabile atât timp cât, anterior soluționării definitive a cauzei, nu a existat posibilitatea reducerii
DECIZIE nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236996_a_238325]
-
de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție, precum și competențelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit prevederilor constituționale ale art. 75 alin. (1). În legătură cu această situație, autorii obiecției de neconstituționalitate consideră că, pentru amendamentele formulate, trebuia
DECIZIE nr. 1.575 din 7 decembrie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237601_a_238930]
-
că aceasta vizează aplicarea legii, și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze. Or, dispozițiile art. 320^1 alin. 1 din Codul de procedură penală fiind de imediată aplicare, coroborat cu natura substanțial penală a alin. 7, este evident că acestea sunt mai favorabile atât timp cât, anterior soluționării definitive a cauzei, nu a existat
DECIZIE nr. 1.483 din 8 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236997_a_238326]
-
procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, stabilind în sarcina contravenientului răsturnarea acestei prezumții. În fine, precizează că materia contravențională aparține contenciosului administrativ, care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. k) din Constituție, este rezervat exclusiv legilor organice, neputând fi legiferat prin ordonanță simplă. Autorul excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 3.668D/2010 susține, în esență, că aplicarea cumulativ�� a 3 sancțiuni, indiferent de valoarea produselor vândute fără emiterea de bon fiscal, încalcă principiul proporționalității prevăzut de art.
DECIZIE nr. 958 din 12 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) şi art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235203_a_236532]
-
Impunerea unei diferențieri de regim juridic între conflictele de interese și conflictele de drepturi, prin aceea că în conflictele de interese participarea sindicatelor este "obligatorie și exclusivă", iar în cele de drepturi este "aleatorie și accesorie", "dă ocazia legiuitorului să legifereze incoerent, de la un text legal la altul soluția fiind diametral opusă". Diferența arbitrară de regim juridic dintre conflictele de interese și cele de drepturi, pe de o parte, și de reglementare a rolului sindicatelor în cadrul conflictelor de drepturi, în funcție de diferitele
DECIZIE nr. 1.066 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 219 şi art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235668_a_236997]
-
Impunerea unei diferențieri de regim juridic între conflictele de interese și conflictele de drepturi, prin aceea că în conflictele de interese participarea sindicatelor este "obligatorie și exclusivă", iar în cele de drepturi este "aleatorie și accesorie", "dă ocazia legiuitorului să legifereze incoerent, de la un text legal la altul soluția fiind diametral opusă", iar "inadaptarea la realitatea socială este dublată de incoerența legislativă a consacrării unor soluții diferite pentru subipoteza conflictelor de drepturi". Tribunalul București - Secția a VIII-a litigii de muncă
DECIZIE nr. 1.045 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 219 şi art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235736_a_237065]
-
dimpotrivă, pentru situații diferite, justificate obiectiv și rațional, trebuie să corespundă un tratament juridic diferit. Prin aceeași Decizie nr. 402 din 24 martie 2011 , Curtea a statuat că textele criticate fac parte din categoria actelor normative prin care s-a legiferat în domeniul măsurilor reparatorii ce se acordă persoanelor privind condamnările penale cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, motiv pentru care dispozițiile constituționale ale art. 22 nu au incidență în cauză. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură
DECIZIE nr. 839 din 23 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 3, art. 4 alin. (1) şi (2) şi art. 5 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234919_a_236248]
-
aplicate în statele în care sunt acreditate misiuni diplomatice și oficii consulare române. ... (9) Se consideră îndeplinite condițiile de reciprocitate și în cazul în care în statele în care sunt acreditate misiuni diplomatice și oficii consulare ale României nu sunt legiferate taxa pe valoarea adăugată sau alte impozite ori taxe generale pe consum. Ca regulă generală, recunoașterea acestei reciprocități de fapt va fi condiționată de încheierea unor acorduri bilaterale. În vederea încheierii acestor acorduri, Ministerul Afacerilor Externe, prin structurile competente, participă, alături de
NORME din 4 august 2011 (*actualizate*) privind aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. j), j^1), k), l) şi m) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi la art. X şi XI din Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind statutul forţelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001, ratificat prin Legea nr. 260/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234610_a_235939]
-
care modifică prevederile art. 1 lit. a) din Legea nr. 143/2000 în sensul că tabelele, ce fac parte din aceasta din urmă lege, pot fi modificate prin hotărâre a Guvernului. Rezultă deci că Executivul își arogă dreptul de a legifera în domeniul legilor organice, stabilind conținutul constitutiv al unor infracțiuni prin intermediul hotărârilor Guvernului. Acest fapt contravine în mod flagrant dispozițiilor constituționale referitoare la principiul separației puterilor în stat, la obligativitatea adoptării prin lege organică a infracțiunilor, precum și la hotărârile Guvernului
DECIZIE nr. 1.577 din 7 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, referitoare la posibilitatea modificării tabelelor prin hotărâre a Guvernului, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 , aprobată prin Legea nr. 92/2010 , în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238208_a_239537]
-
membri ai aceleiași familii." ... Textul constituțional considerat ca fiind încălcat este cel al art. 16 privind egalitatea în drepturi. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Textul de lege criticat face parte din categoria actelor normative prin care s-a legiferat în domeniul măsurilor reparatorii ce se acordă foștilor proprietari ai imobilelor care au trecut abuziv în proprietatea statului în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. În ceea ce privește modalitatea prin care se realizează repararea prejudiciului suferit de titularii dreptului de proprietate
DECIZIE nr. 277 din 24 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 lit. a) teza a doua din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232696_a_234025]
-
primită nici critica de neconstituționalitate potrivit căreia textele legale criticate încalcă dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție, deoarece aceste texte nu încalcă valorile supreme ale statului român. Legiuitorul a urmărit tocmai repararea unor abuzuri și nedreptăți din regimul trecut, legiferând reconstituirea unor drepturi, cum a fost și cazul reglementărilor criticate de autorul excepției. Și, în sfârșit, cu privire la critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea unor dispoziții din tratatele internaționale invocate de autorul excepției, cu raportare la prevederile art. 11 alin. (1
DECIZIE nr. 634 din 12 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , ale art. 24, art. 25, art. 26 alin. (1), (2), (2^1)-(2^3), (3) şi (3^1), art. 27, art. 28 şi art. 31 alin. (1), (2), (5) şi (6) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , astfel cum au fost modificate prin art. I din titlul VI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, precum şi ale acestei legi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234472_a_235801]
-
noiembrie 1992 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 4 martie 1993, că, în virtutea principiului separației puterilor în stat, Parlamentul nu are competența de a interveni în procesul de realizare a justiției. Astfel, dreptul de a legifera al Parlamentului se exercită numai cu respectarea autorității de lucru judecat și fără a împiedica instanțele judecătorești de a-și exercită atribuțiile prevăzute de art. 124 din Constituție, de realizare a justiției. În același sens, s-a pronunțat Curtea Constituțională
DECIZIE nr. 431 din 26 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210655_a_211984]
-
procedură referitoare la competența de soluționare a cauzelor în primă instanță și în recurs; or, aspectele și implicațiile financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătorești nu își pot găsi o soluție în aceste norme, indiferent dacă acestea sunt legiferate pe calea unei proceduri legislative obișnuite sau de urgență. Nici unificarea practicii judiciare nu poate fi realizată prin simpla schimbare a competenței de soluționare a cauzelor, ci doar prin mijloace procedurale specifice puse la dispoziția judecătorului de Codul de procedură
DECIZIE nr. 457 din 31 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210656_a_211985]
-
consumului uman, cuprinzând calendarul lucrărilor, estimarea costurilor lucrărilor și indicatorii de performanță pentru evaluarea eficienței măsurilor aplicate; ... j) programul de monitorizare prevăzut pentru perioada pentru care se solicită derogarea; ... k) studiu de evaluare a riscurilor pentru sănătate datorate nerespectării valorilor legiferate pentru parametrii chimici pentru care se solicită derogarea. Studiul va fi elaborat de centrele regionale de sănătate publică, la solicitarea producătorului de apă, și va conține informații cu privire la populația la risc, valoarea maximă recomandată până la care se poate accepta derogarea
METODOLOGIE din 8 aprilie 2010 de acordare a derogărilor pentru parametrii chimici, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222132_a_223461]
-
consumului uman, cuprinzând calendarul lucrărilor, estimarea costurilor lucrărilor și indicatorii de performanță pentru evaluarea eficienței măsurilor aplicate; ... j) programul de monitorizare prevăzut pentru perioada pentru care se solicită derogarea; ... k) studiu de evaluare a riscurilor pentru sănătate datorate nerespectării valorilor legiferate pentru parametrii chimici pentru care se solicită derogarea. Studiul va fi elaborat de centrele regionale de sănătate publică, la solicitarea producătorului de apă, și va conține informații cu privire la populația la risc, valoarea maximă recomandată până la care se poate accepta derogarea
METODOLOGIE din 22 aprilie 2010 de acordare a derogărilor pentru parametrii chimici, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222136_a_223465]