3,106 matches
-
V. Felea 1945, 225-245 sau Adriana Marinescu 2009, 33-40). Mai mult decât atât, a funcționat ca diferențiator cultural și liant al poporului român, separat de granițe conjuncturale timp de secole. Factorii enumerați mai sus contribuie decisiv la formarea discursurilor de legitimare: naționale, religioase și ideologice, prin translatarea caracterului sacru dinspre religie către politică, rezultând astfel caracterul mesianic al naționalismelor din Europa Centrală și de Est. (Adriana Marinescu 2009, 34-37) Pentru români, dezvoltarea târzie a entității politice a condus la amplificarea caracterului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
efect de lupă". Activitățile extra-politice ale lui Becali și (omni)prezența sa mediatică sunt pilonii pe care se sprijină cariera lui politică și care îi oferă un punct de plecare pentru construirea unei eventuale platforme de alegători. În căutarea unei legitimări democratice mai respectabile, PNG a încercat să se plaseze sub "umbrela politică" a unor alte formațiuni. A se vedea tentativa din 2007 de a fuziona cu Partidul Verde Ecologist 17, chiar înainte de alegerile europarlamentare, întrucât acesta ar fi oferit o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a deveni instrumente și canale de articulare, agregare și reprezentare a intereselor cetățenilor. În procesul de democratizare care a caracterizat Europa Centrală și de Est, partidele au fost vitale nu doar pentru buna funcționare a sistemului democratic, dar și pentru legitimarea acestuia prin crearea unor atitudini pozitive ale publicului față de instituțiile democratice (Morlino 1998, 26). În plus, funcția de simplificare a alegerilor pentru cetățeni și implementare a politicilor (Key 1964; Dalton și Wattenberg 2000, 5) a fost vizibilă pe întreaga durată
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
constrângerea externă a integrării europene, primii ani ai tranziției au perpetuat practica mobilizării naționaliste antimaghiare. Climatul tensionat, generat de suspiciuni la adresa comunității maghiare, care a culminat cu violențele interetnice de la Târgu-Mureș din martie 1990, a fost în continuare folosit pentru legitimare politică (Gallagher 2001). Deși climatul interetnic s-a schimbat semnificativ, relațiile politice și comunitare dintre românii și maghiarii din Transilvania pot fi mai curând caracterizate drept un conflict simbolic, decât drept o cooperare deplină. În ciuda optimismului exagerat determinat mai curând
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
practicile reprezentative ale parlamentarilor. Reprezentativitatea socială și politică Chestiunea reprezentativității sociale a instituților alese ocupă un loc important în teoriile democrației și teoriile reprezentării. Într-adevăr, existența unui anumit grad de reprezentativitate este considerat ca fiind atât un factor de legitimare, cât și unul de identificare, caracteristicile sociale ale deputaților având efecte asupra practicilor acestora și a funcționării reprezentării parlamentare 21. Cercetătorii au analizat deci procesul de recrutare al aleșilor și compoziția adunării în termeni de sex, repartiție geografică, categorii socioprofesionale
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
acesta din urmă își justifică existența prin "beneficiile" pe care le aduce Principalilor. David Hanley a identificat câteva funcții pe care partidele politice europene le îndeplinesc pentru structurile partizane naționale: reducerea costurilor de tranzacție prin coordonarea și consultarea partidelor naționale, legitimare acestora și, de ce nu, utilizarea acestuia ca "țap ispășitor" pentru diferitele politici duse la nivel european 73. Prin intermediul partidelor politice europene, reducerea costurilor de tranzacție pe care partidele politice naționale le pot întâlni la nivel european se face în cel
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
partidele ce nu s-au bucurat de această recunoaștere nu au putut-o avea". Autoarea explică, de altfel, că susținerea logistică și materială pe care partidele politice europene au oferit-o partidelor partizane din regiune a amplificat acest efect de legitimare, căci a permis "beneficiarilor ei să se structureze" și să își realizeze activitățile politice într-un mod mai profesionist 77. Însă, așa cum am precizat deja, partidele politice europene îndeplinesc, în cadrul sistemului decizional european și funcții infrastructurale. Una dintre acestea este
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
acestea sunt doar un loc de întâlnire 83, realitatea este mai degrabă de partea primei perspective. Cu toate acestea, abordarea normativă care privește partidele politice europene ca parte a unui fenomen partinic european ce contribuie sau ar putea contribui la legitimare, democratizarea și creșterea reprezentativității Uniunii Europene este, cu siguranță, una optimistă. Capitolul 5 Democratizarea prin alegeri (1979-2007) Alegerile europene constituie un subiect central în studiile europene. Gradul de participare, modul de organizare al alegerilor, competiția electorală sunt criterii "clasice" în funcție de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
care ar permite rezolvarea acestei probleme spinoase, și anume implicarea cetățenilor în viața politică a Uniunii. Democrația se bazează pe un spațiu public în care sunt dezbătute, în contradictoriu, marile probleme din viața politică. Spațiul public este un cadru de legitimare a politicului, care asigură accesul cetățenilor la informații privind viața politică. Cetățenii dezbat și își pot forma o opinie sau clarifica preferințele politice. Spațiul public permite problematizarea și politizarea chestiunilor de inters public 3. Această observație privește, desigur, viața politică
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
30 decembrie a anului 1947. Ce a urmat, se știe sau se știe foarte puțin și trunchiat, conform mincinoaselor manuale de istorie de dinainte de 1989. Cu o viteză uluitoare, comuniștii au acaparat în cel mai scurt timp întreaga putere iar „legitimarea” acesteia s-a realizat prin simulacrul electoral de la 28 martie 1948, după ce, cu numai două luni în urmă, PCR și PSD au fuzionat (prin absorbirea celui din urmă), din acest mariaj rezultând partidul muncitoresc român condus de crema analfabeților și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
unor instituții culturale și economice, precum banca populară Muncitorul și, prin intermediul lui Ion Nădejde, se căuta un ascendent printre muncitori. Prin Cercul de Studii, Ion I.C. Brătianu, susținea, în diferite localități, investigații sociologice și politice, trasformându le în temei pentru legitimarea reformelor preconizate. Tot astfel, prin Viitorul și prin „Revista democrației române”, liberalii se deschideau larg spre opinia publica. Prin această scrisoare-program, Ion I.C. Brătianu apela la membrii partidului pentru a decide în problema reformelor. La începutul scrisorii, el făcea un
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
din trecut, protocroniștii și sincroniștii din perioada comunistă, naționaliști și antinaționaliști. Miturile ar fi (după opinia lui Vintilă Mihăilescu) în aceste cazuri "criterii de afiliere și categorizare socială", iar "discursul mai mult mijloc decît scop", în orice caz "repertoriu de legitimare și de construire a unor afiliații și excluderi". Dar, ca și în celelalte cazuri de mituri politice, ele nu aparțin în exclusivitate societății românești. Dimpotrivă. Exemplul Ungariei, cu îndelunga polemică, reluată și azi, între "urbani" și "rurali", este cel mai
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de evoluția precipitată a moravurilor: uitarea "excepționalei demnități a celui sărac", a ceea ce a fost "măreția sărăciei", dorința furibundă de agoniseală, înverșunarea cu care "se acumulează și se păstrează", obsesia reușitei materiale și a ascensiunii sociale, aprecierea doar a bogăției, legitimarea cametei (altfel spus a împrumutului interesat, principiu al însuși capitalismului bancar), negoțul apreciat ca "unică sursă a binelui public"... Mîinile care adună din toate părțile, care agonisesc cu atîta graba nu sînt prea curate, afirmă părintele Croiset, autor al Paralelei
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ciocnirile nu sunt permise tuturor, ci canalizate în direcția unei singure puteri. Ralea socotește c instrumentul de consacrare și reglementare a raporturilor de forț este politica, dreptul nefiind altceva, la rândul lui, decât un sistem de conservare, de justificare și legitimare a acestor raporturi și nu de contestare a lor. Tendința universal de a bloca excesele și dezechilibrele raporturilor de putere se manifest prin etic: Ea încearc s arate c valorile care reprezint forțele și mai ales raporturile între ele nu
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
este spus, ceea ce trimite în plan secundar modul în care este spus, "vocea particulară a unui vorbitor anume". Pentru postmoderni, modernitatea a golit individul de conținut prin intermediul educației, pentru a promova cetățeanul, acea persoană care și-a însușit discursul de legitimare specific comunității respective, care este înainte de toate membru al acelei comunității și care va percepe lumea într-o manieră dihotomică, specifică alterității: cei care sunt parte a aceleiași comunități și ceilalți, străinii. Străinii sunt aceia care nu împărtășesc același discurs
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Postmodernitatea mizează pe corp Prin astfel de idei (unele chiar mai dure) teoreticienii postmodernismului se despart de modernitate și de metapovestirile sale legitimante, pentru a legitima la rândul lor atacul la "tabernacol", adică la elementele constitutive ale acestui scenariu de legitimare. Din acest punct de vedere, Gert Biesta de exemplu, critică teoretizarea unei naturi umane și identificarea acesteia cu rațiunea, datorită normativității pe care o impune: "problema umanismului este că a afirmat o normă a umanității, o normă a ceea ce înseamnă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un atac la adresa educației și a școlii ca realități edificate anume pentru a permite concretizarea idealului coagulat în jurul raționalității, adevărului, științei și progresului. Ca atare, "revanșa simțurilor împotriva rațiunii", cum nota Daniel Bell începe cu resurecția corpului și cu edificarea legitimării unei constelații conceptuale centrate pe corp: • simțurile iau locul rațiunii, ceea ce va avea ca efect relativizarea adevărului (să nu uităm că postmodernismul l-a reinventat pe Protagoras și afirmația acestuia că "omul este măsura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
proces în fața tribunalului etc.) se transformă în mod implicit în eficiență etică (punctul de vedere promovat este cel just, procesul a fost câștigat de persoana îndreptățită etc.). Prin această abordare, sofiștii au încercat să separe excelența umană de suportul de legitimare, reprezentat prin tradiție de noblețea de sânge. De altfel, cu excepția lui Lykrophon și a lui Alkidamas, sofiștii nu au încercat să elimine legitimarea prin naștere; ei nu au făcut decât să extindă acest gen de legitimare la scara întregului polis
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de persoana îndreptățită etc.). Prin această abordare, sofiștii au încercat să separe excelența umană de suportul de legitimare, reprezentat prin tradiție de noblețea de sânge. De altfel, cu excepția lui Lykrophon și a lui Alkidamas, sofiștii nu au încercat să elimine legitimarea prin naștere; ei nu au făcut decât să extindă acest gen de legitimare la scara întregului polis, devreme ce nu puteai deveni cetățean decât dacă te nășteai bărbat, în cetatea respectivă, din părinți cetățeni. Lykrophon și Alkidamas au pledat pentru
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
umană de suportul de legitimare, reprezentat prin tradiție de noblețea de sânge. De altfel, cu excepția lui Lykrophon și a lui Alkidamas, sofiștii nu au încercat să elimine legitimarea prin naștere; ei nu au făcut decât să extindă acest gen de legitimare la scara întregului polis, devreme ce nu puteai deveni cetățean decât dacă te nășteai bărbat, în cetatea respectivă, din părinți cetățeni. Lykrophon și Alkidamas au pledat pentru egalitatea oamenilor în numele naturii umane, adică prin apelul la physis, subliniind în acest
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
discuției, să amintim atacul postmodern la presupozițiile fundamentale și la valorile luministe, printre care se numără și necesitatea suprapunerii dintre cunoaștere, autoritate și putere. Relativizarea autorității și a adevărului ca valori centrale ale luminismului au permis dezvoltarea fără precedent și legitimarea "vocilor marginale" și a valorilor asociate acestora, care s-au manifestat în școală prin intruziunea copleșitoare a informalului în planul intereselor, scopurilor și mentalităților promovate de educația formală. De multe ori, școala este percepută doar ca un loc de întâlnire
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
însoțește viața adultului, interzicându-i să se bucure fără restricții de libertatea și de independența pe care accesul la resurse le (poate) oferi. În acest context, profesorul pare întârziat în modernitate, incapabil să constate că societatea utilizează alte instanțe de legitimare (nu cunoașterea, ci mediatizarea și accesul la resurse); într-o lume care își făurește idoli pentru o zi, iar modelele nu mai au valoare, ci doar valoare de întrebuințare (relativă și pe termen scurt) profesorul încă mai pledează prin modul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Efortul pentru însușirea cunoștințelor școlare generează adeseori rezistență din partea copiilor, iar părintele trebuie să aleagă: fie să aibă răbdare, înțelegere, fie să pară mai exigent, mai dur. Cu cât se simte mai responsabil, cu atât pare mai exigent. Dificultatea de legitimare a autorității parentale obligă părintele să își legitimeze mereu autoritatea față de copil prin „sacrificiul” pe care îl face pentru reușita școlară a copilului. Părinții pot influența reușita școlară a copiilor, fie indirect (prin climatul familial favorabil dezvoltării psihosociale a copilului
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
pot modifica, în timp, condiuta în raporturile cu elevii; participarea părinților la decizii - prin reprezentanții (asociațiile) părinților în consiliile de administrație școlară se repun în discuție obiective, conținuturi, mijloace ale activității școlare; contactele cu familia permit școlii și cadrelor didactice legitimarea propriilor decizii; contactele cu părinții lărgesc rețelele de sociabilitate a cadrelor didactice; obligarea cadrelor didactice la o lărgire a orizontului informațional, cultural și pedagogic, fapt ce poate aduce satisfacții și insatisfacții ale cadrelor didactice. (Stănciulescu, E., 1997, pp. 184187) Rezultă
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
sînt importante; valorizarea acțiunilor și personalității copilului. În continuare este luat în discuție stilului de exercitare a autorității parentale ca un mod complementar de analiză a tehnicilor de influențare utilizate de aceștia. Dimensiunile alese pentru acest concept sînt următoarele: • Coercitiv legitimarea autorității adulților este realizată prin argumentul superiorității statutare sau existențiale: adulții își impun punctul de vedere chiar dacă tînărul nu-l înțelege sau nu-l acceptă subiectiv; adulții sînt "cei care știu", spre deosebire de ființa "în devenire", fără criterii de apreciere. Observație
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]