2,103 matches
-
și regulile așezate în Constituțiunea de față. Articolul 34 Puterea legislativă se exercită colectiv de către Rege și Reprezentațiunea națională. Reprezentațiunea națională se împarte în două Adunări: Senatul și Adunarea deputaților. Orice lege cere învoirea a câtor trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancțiunii regale decât după ce se va fi discutat și votat liber de majoritatea ambelor Adunări. Articolul 35 Inițiativa legilor este dată fiecăreia din cele trei ramuri ale puterii legislative. Totuși orice lege relativă la
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
trei ramuri ale puterii legislative. Totuși orice lege relativă la veniturile și cheltuielile Statului sau la contingentul armatei trebuie să fie votată mai intaiu de Adunarea deputaților. Articolul 36 Interpretațiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoare. Articolul 37 Promulgarea legilor, votate de ambele Adunări, se va face prin îngrijirea ministerului justiției, care va păstra unul din originalele legilor votate, iar al doilea original se păstrează de Arhivele Statului. Ministrul justiției este și păstrătorul marelui Sigiliu al
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
fiecărei sesiuni ordinare, Adunarea deputaților și Senatul aleg din sânul lor pe președintele, vicepreședinții și membrii birourilor, potrivit regulamentelor interioare. Articolul 48 Orice hotărîre se ia cu majoritate absolută a voturilor, afară de cazurile cînd prin Constituțiune, legi sau regulamentele Corpurilor legiuitoare se cere un numar superior de voturi. În caz de paritate a voturilor, propunerea în deliberare este respinsă. Adunările țin ședințe cu jumătate plus unul din numărul membrilor înscriși în apelul nominal. Articolul 49 Voturile se dau prin ridicare și
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
cu autorizarea Adunării din care face parte, afară de cazul de flagrant delict. Dacă a fost arestat preventiv sau urmărit în timpul cînd sesiunea era închisă, urmărirea sau arestarea trebuiesc supuse aprobării Adunării din care face parte, îndată după deschiderea sesiunii Corpurilor legiuitoare. Detențiunea sau urmărirea unui membru al uneia sau celeilalte Adunări este suspendată în tot timpul sesiunii, daca Adunarea o cere. Articolul 56 Fiecare Adunare determina, prin regulamentul sau, modul după care ea își exercită atribuțiunile. Articolul 57 Fiecare din Adunări
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
56 Fiecare Adunare determina, prin regulamentul sau, modul după care ea își exercită atribuțiunile. Articolul 57 Fiecare din Adunări deliberează și ia hotărîri separat afară de cazurile anume specificate în Constituțiunea de față. Articolul 58 Orice întrunire a unuia din Corpurile legiuitoare în afară de timpul sesiunii celuilalt este nulă de drept. Articolul 59 Fiecare din ambele Adunări are dreptul exclusiv de a exercita propria să poliție prin președintele ei, care singur, după încuviințarea Adunării, poate da ordin gardei de serviciu. Articolul 60 Nici o
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
ușile sau în jurul uneia sau alteia din Adunări fără învoirea ei. Articolul 61 Legea electorală stabilește toate condițiunile cerute pentru a fi alegător la Adunarea deputaților și la Senat, incapacitățile și nedemnitatile precum și procedura electorală. Articolul 62 Membrii ambelor Corpuri legiuitoare sînt aleși pentru patru ani. Articolul 63 Diurnele deputaților și senatorilor se stabilesc prin lege. Secțiunea I Despre Adunarea deputaților Articolul 64 Adunarea deputaților se compune din deputați aleși de cetățenii Români majori, prin vot universal, egal, direct, obligator și
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
Foștii Președinți de Consiliu, intru cât vor avea o vechime de patru ani că Președinți de Consiliu titulari, și foștii Miniștri avînd o vechime de cel puțin șase ani într-una sau mai multe guvernări; ... b) Foștii Președinți ai Corpurilor Legiuitoare câri vor fi exercitat această demnitate cel puțin în cursul a opt sesiuni ordinare; ... c) Foștii Senatori și Deputați aleși în cel puțin zece legislaturi independent de durată lor; ... d) Foștii Primi-Presedinti ai Înaltei Curți de Casație și Justiție care
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
este în drept a-i judeca, afară de cele ce se vor statornici prin legi în ceea ce privește exercițiul acțiunii civile a părții vătămate și în ceea ce privește crimele și delictele comise de miniștri afară de exercițiul funcțiunii lor. Punerea sub urmărire a miniștrilor de către Corpurile legiuitoare nu se poate rosti decât prin majoritate de două treimi a membrilor de față. Instrucțiunea se va face de o comisiune a înaltei Curți de casație, compusă din cinci membri trași la sorți în secțiuni-unite. Această comisiune are și puterea
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
un text expres al Constituțiunii sau al unei legi, poate cere Statului, în conformitate cu dreptul comun, despăgubiri bănești pentru prejudiciul cauzat. Fie în cursul judecății, fie după pronunțarea hotărîrii, ministrul poate fi chemat, după cererea Statului, în urma votului unuia din Corpurile legiuitoare, înaintea instanțelor ordinare, la răspundere civilă pentru dăuna pretinsa sau suferită de Stat. Actul ilegal al ministrului nu descarcă de răspundere solidara pe funcționarul care a contrasemnat, decât în cazul cînd acesta a atras atenția Ministrului, în scris. Articolul 100
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
nu descarcă de răspundere solidara pe funcționarul care a contrasemnat, decât în cazul cînd acesta a atras atenția Ministrului, în scris. Articolul 100 Se vor putea înființa Subsecretariate de Stat. Subsecretarii de Stat vor putea lua parte la desbaterile Corpurilor legiuitoare sub responsabilitatea miniștrilor. Capitolul 4 Despre puterea judecătorească Articolul 101 Nici o jurisdicție nu se poate înființa decât numai în puterea unei anume legi. Comisiuni și tribunale extraordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire și sub nici un fel
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
permanente, rezervă ei și milițiile. Articolul 120 Gradele, decorațiunile și pensiunile militarilor nu se pot lua decât numai în virtutea unei sentințe judecătorești și în cazurile determinate de legi. Articolul 121 Contingentul armatei se votează pentru fiecare an de ambele Corpuri legiuitoare. Articolul 122 Se va înființa un Consiliu superior al apărării țării, care va îngriji, în mod permanent, de măsurile necesare pentru organizarea apărării naționale. Articolul 123 Nici o trupă armata străină nu poate fi admisă în serviciul Statului, nici nu poate
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
În caz de pericol de Stat se poate prin lege institui starea de asediu generală sau parțială. Titlul VII DESPRE REVIZUIREA CONSTITUȚIUNII Articolul 129 Constituțiunea poate fi revizuită în total sau în parte din inițiativa Regelui sau oricăreia din Adunările legiuitoare. În urma acestei inițiative ambele Adunări, întrunite separat, se vor rosti cu majoritate absolută, daca este locul că dispozițiunile constituționale să fie revizuite. Îndată ce necesitatea revizuirii a fost admisă, ambele Corpuri legiuitoare aleg din sânul lor o comisiune mixtă, care va
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
în parte din inițiativa Regelui sau oricăreia din Adunările legiuitoare. În urma acestei inițiative ambele Adunări, întrunite separat, se vor rosti cu majoritate absolută, daca este locul că dispozițiunile constituționale să fie revizuite. Îndată ce necesitatea revizuirii a fost admisă, ambele Corpuri legiuitoare aleg din sânul lor o comisiune mixtă, care va propune textele din Constituțiune ce urmează a fi supuse revizuirii. După ce raportul acestei comisiuni va fi citit în fiecare Adunare, de două ori în interval de cincisprezece zile, ambele Adunări întrunite
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
compun nu sînt prezenți și nici o schimbare nu se poate adopta dacă nu va întruni cel puțin două treimi ale voturilor. Adunările alese pentru revizuirea Constituțiunii au o durată constituțională obișnuită și, în afară de modificarea Constituțiunii, ele funcționează și că Adunări legiuitoare ordinare. Dacă Adunările de revizuire nu-și pot îndeplini misiunea, noile Adunări vor avea același caracter. Titlul VIII DISPOZIȚIUNI TRANSITORII ȘI SUPLIMENTARE Articolul 131 Sînt și rămîn cu caracter constituțional dispozițiunile din legile agrare privitoare la pământurile cultivabile, pădurile și
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
încetățenire conform decretului-lege No. 2.085 din 22 Mai 1919, în termen de trei luni de la promulgarea acestei Constituțiuni. Articolul 134 Pînă la facerea unei legi de organizarea Consiliului legislativ prevăzut în această Constituțiune, prezentarea proiectelor de legi înaintea Corpurilor legiuitoare va continua să se facă în conformitate cu legile și regulamentele azi în vigoare. Articolul 135 Pînă la promulgarea legii speciale bazată pe principiile din prezenta Constituțiune, legile relative la organizarea și judecarea contenciosului administrativ rămîn în vigoare Articolul 136 O lege
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
alin. (3) lit. k) din Constituție". Curtea Constituțională observa însă că aceasta împrejurare nu poate avea consecințe asupra constituționalității textului art. 1 lit. F pct. 8 din Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, întrucat Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare, este liber să aprecieze asupra domeniilor delegării legislative, cu respectarea dispozițiilor art. 114 alin. (1) din Constituție, chiar în cazul în care a început dezbaterea unor proiecte de legi sau propuneri legislative având același obiect sau un obiect asemănător. Iar
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
obligația constituțională că, în scopul realizării programului său de guvernare, să asigure reglementarea normativa de către Parlament, prin lege. Se afirma că scopul Guvernului a fost acela de a institui o reglementare direct aplicabilă, încălcând astfel competența Parlamentului, de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzută la art. 58 din Constituție. Obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/1997 a fost, așa cum rezultă din Notă de fundamentare, "îmbunătățirea și armonizarea Legii nr. 84/1995 cu prevederile Programului Guvernului României în vederea introducerii și
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
Încălcarea dispozițiilor constituționale prevăzute la art. 114 alin. (4) din Constituție, în conformitate cu care ordonanță de urgență trebuie să fie emisă numai în cazuri excepționale și cu respectarea competenței constituționale a Parlamentului, prevăzută la art. 58 din Constituție, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării - în condițiile în care din Notă de fundamentare care a însoțit proiectul ordonanței nu se poate reține existența unei situații excepționale și nici necesitatea instituirii de urgență a măsurilor prevăzute în această, astfel încât să se pună în discuție
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
Cum era și firesc, autoritățile de la București, împreună cu delegatul român în CED, au protestat împotriva unui act arbitrar care încălca independența și suveranitatea dobândite atât de greu și cu un preț atât de dureros. Astfel, în Mesajul Tronului adresat corpurilor legiuitoare în ședința din 15 noiembrie 1881, se preciza: "Datoriile României au fost totdeauna și sunt strâns legate de independența Dunării. Libertatea Dunării este o condiție principală a dezvoltării politice și economice a țărilor ce le scaldă... Nu vrem să prejudiciem
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
să declare că o schimbare de guvern ar fi văzută în mod favorabil în aceste două capitale"128. În telegrama confidențială din 3 decembrie, White informa Centrala Foreign Office asupra efectului produs la Viena de Mesajul Tronului la deschiderea Corpurilor Legiuitoare din 15/27 noiembrie 1881: "În scopul marcării într-o manieră clară și inconfundabilă a sentimentului de neplăcere provocat de Discursul Regal, rostit la deschiderea Parlamentului României, guvernul austro-ungar a întreprins următoarea acțiune: "Dl. Kallay (Secretar de Stat în Ministerul
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Văzând că manevra dăduse greș, guvernul francez a fost acela care a luat inițiativa oficializând, la București, la 17 aprilie 1882, prin ministrul Franței în capitala română, De Ring, "proiectul Barrère"194. În această conjunctură, pe când în cele două corpuri legiuitoare ale Parlamentului României se înregistrau furtunoase dezbateri, cerându-i-se guvernului fermitate, la 15 mai 1882 au început lucrările sesiunii din primăvară a C.E.D, având drept temă principală de discuție viitorul regim al navigației danubiene în aval de Porțile
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
grav amenințate și atinse"255. Note 1 Iulian Cârțână, Ile Seftiuc, Dunărea în istoria poporului român, Editura Științifică, București, 1972, p. 54. 2 Documente oficiale din corespondența diplomatică de la 5/17 octombrie 1877 până la 15/27 septembrie 1878, prezentate Corpurilor Legiuitoare în sesiunea anului 1880-1881, Imprimeria Statului, București, 1878, pp. 9-10. 3 Ibidem. 4 Documente privind istoria României (D.I.R.), Războiul pentru independență, vol. IX, București, 1954, pp. 360-370. 5 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, dosar nr. 34-1877, fila 1
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
România în această perioadă era și o altă situație care apărea în cadrul Parlamentului de la București la puțin timp după dispariția primului ministru Barbu Catargiu. Apariția la puțin timp după asasinarea fostului șef de guvern, chiar în ziua închiderii sesiunii Adunării legiuitoare, la 23 iunie/ 5 iulie 1862, a unui document semnat de 26 de deputați liberali în frunte cu Mihail Kogălniceanu, Anastasie Panu, Ion Ghica, Nicoale Golescu, plin de reproșuri la adresa guvernării conservatoare era un indicator important al crizei politice din
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
domnitorului în fața manifestării de nemulțumire pentru modul în care era guvernată țara, a opoziției parlamentare nu putea fi decât una pe măsură. Astfel, la 15 aprilie 1863 guvernul, probabil cu permisiunea domnitorului, informa opinia publică despre insuficienta activitate a majorității legiuitoare, iar ca o dovadă a afirmației sale publica lista cu 68 de proiecte de legi, dintre care unele rămase la biroul Adunării din sesiunea anilor 1859-1862 iar altele depuse în sesiunea 1862-1863, arătând că din acestea se adoptaseră numai șapte
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
sau chiar a revenirii la situația anterioară anului 1859487. Unul din adversarii ideii prințului străin era Nicolae Ceaur Aslan. Bun orator, acesta folosea în pledoariile lui idei dintr-una din lucrările cunoscute ale lui Nicolae Istrate, și anume Asupra puterii legiuitoare și privilegiile Principatelor Moldo-Române apărută în 1856488. O grupare deloc de neglijat datorită componenței sale era "Partida" ieșeană pentru aducerea unui domn pământean, formată printre alții din A.D. Holban, Ion Creangă, Neculai Ionescu, B.P. Hașdeu, Neculai Culianu, Petre Suciu, Gh.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]