2,345 matches
-
mai erau distrugeri, ruine, dezastre ecologice sau tristeți seculare. În urma soldaților din ambele tabere veneau dezintegratoarele mobile însoțite de roboții gunoieri și făceau o curățenie desăvârșită. Aerul era mai curat ca niciodată, apele lipsite de orice fel de poluare erau limpezi și potabile chiar de la sursă iar încet-încet se repopulară cu pești și alte ființe acvatice. Nu se mai cheltuiau sume uriașe pentru ceremonii funerare, totul era strict tehnic, iar nebunia de altă dată cu parastasele și locurile de veci cu
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
viața asta e prea valoroasă ca s-o strici cu gânduri urâte și prea scurtă ca sa-ți permită să n-o trăiești frumos. Nu cer iertare, nu vreau să iert, nu vreau să uitam. Vreau doar ca gândurile să fie limpezi și curate, nu învolburate de ce am spus, de ce-am făcut. Aș vrea să nu lăsam noaptea să coboare peste noi, întunericul să ne împiedice vederea, măcar o rază de lumină cât de slabă să rămână ca să ne vedem siluetele
AȘ VREA SĂ FIE PACE ÎNTRE NOI de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376559_a_377888]
-
ea, cu prefăcută voioșie.- Mamă, Cris, vă rog să mă scuzați!... XVI. DILEME ( FRAGMENT 28), de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017. Baia revigorantă sub clar de lună, în apele calme și răcoroase ale serii, limpeziseră considerabil mintea tulburată de incertitudini, dor și tentativele disperate de a accepta o pierdere atât de importantă. Casa era impregnată de amintiri, de obiectele și parfumul femeii pe care o iubise mai mult decât pe sine însuși. Era imposibil să
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
copleșitoare, de a o simți sau auzi măcar, îl asalta, cu fiecare ceas mai atroce. Fusese de nedescris calvarul lui, se mâniase, implorase tăcerea ... Citește mai mult Baia revigorantă sub clar de lună, în apele calme și răcoroase ale serii, limpeziseră considerabil mintea tulburată de incertitudini, dor și tentativele disperate de a accepta o pierdere atât de importantă. Casa era impregnată de amintiri, de obiectele și parfumul femeii pe care o iubise mai mult decât pe sine însuși. Era imposibil să
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
în viață de mirabila irumpere în el a plăcerii atingerii cu lumina ochilor săi a unei adevărate frumuseți umane. Dintr-o tainică trăire, această plăcere cheamă inimile să bată auzit în prezența apropiată a actriței Carmen Tănase. Privirea ochilor ei limpezește cu strălucire albastră privirea oprită în loc a celui ce vede cu luneta inimii, apropiind până la ușa ei clădirile farmecului în formă umană. De aici începe drumul cunoașterii, pe cât admite cunoașterea actrița Carmen Tănase. A urmat, între 1980 și 1984, cursurile
CARMEN TĂNASE. DRUMUL CUNOAŞTERII ACTRIŢEI ÎNCEPE DE LA FRUMUSEŢE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376117_a_377446]
-
o dovadă a libertății gândului Căldura sau răceala vântului. Nimeni nu poate fi egal Zeilor, spun. Disprețuiește frica, tu răspunzi, Și urcă sus, aici la poale de uitare Pentru a te găsii pe tine-n căutare. Vorbele lui sunt din ce în ce mai limpezi Cristale nădușite, spații verzi, Rămân robul măreției lui Rob al pietrei și al Domnului. Dacă aș fi înțelept ar trebui să port din haina ta Stele pe cer, Luna acoperită cu un ochi de nea, Să port eternitatea pe umeri
SFINX III de PETRU JIPA în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376648_a_377977]
-
urgent în baie, îi umezi fața crispată cu apă rece, o pălmui ușor: - Trezește-te, puiule, o sperii pe mama! Trezește-te! Unde era salvarea? De ce nu venea nimeni? La un moment dat, fetița se liniști și privirea i se limpezi, dar rămase inertă în brațele Dianei. Membrele îi păreau ca de cârpă, atârnând greu peste brațele mamei. Apăru, în sfârșit, o ambulanță. - Cât a stat în acea stare, doamnă? - Credeți că am stat să cronometrez? Dumnezeule! Și o internară. Îi
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
simtă atât de expusă în fața ochilor care o măsurau cu o expresie pe care nici măcar nu încercă să o interpreteze. Dacă venise pentru divorț, foarte bine! Trecuse deja destul de mult timp de când dura toată acea mascaradă, era cazul să se limpezească odată pentru totdeauna lucrurile. Îi făcu loc să intre, după care închise poarta în urma lui, dar rămase în picioare lângă peretele de trandafiri cățărători, ca într-o încercare de a-l ține cât mai departe de casă și de copil
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
Și pruncul îl ascult cum plânge, Spre primavara luminată, Când de pe cruci picură sânge. Un sânge ce renaște viața, În spirite și în natură. Același ce topește gheața, În suflete și dă căldură. Sub care iarba germinează, Pârâul apa-și limpezește, Greieri viori își acordează Și grâul nou în lanuri crește. ... Am ațipit doar o clipită Și ani de zile-am străbătut, Prin vatra satului iubită, Crezând că-s iar la început. Da-i numai visul din Ajun. În casă-i
VIS DE IARNĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376697_a_378026]
-
neființei.- ale bucuriilor și ale suferințelor; o, cerule senin și înalt , iată-mă, amețesc privindu-te până la lacrimi, amețesc de albastrul tău, de aurorele tale boreale dansând grațios cu fluturări de draperii policrome în care îmi scald spre purificare gândurile, limpezindu-mi fața de lacrimi și sufletul tot - o, cerule nesfârșit, cer nestatornic, cu încruntări cenușii uneori, alteori cu franjuri negre de doliu, vorbind în tunete și scuipând peste noi fulgere, certând mânios pământul cu bice de foc, fără să-ți
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
ne vom apropia de marea taină a dumnezeirii, Astfel tainele ni se dezleagă, pe rând - Și atunci El va pătrunde încet, încet în noi, în cugetul nostru, în adâncul din noi, în adâncul adâncului nostru - Până ce-l va lumina și limpezi de toate impuritățile, până ce-l va sfinți, absorbindu-ne cu totul în El, distilându-ne în El, contopindu-ne cu El și devenind una din razele Lui ! --------------------------- Cristian Petru BĂLAN Glen Ellyn, Illinois, SUA 31 August 2016 Referință Bibliografică: Cristian
DUMNEZEU de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375183_a_376512]
-
ZÂMBIND Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1974 din 27 mai 2016 Toate Articolele Autorului Trec pe sub copaci, mă înalț ca ei, ochii mei calcă vârfurile lor, mă îmbată verdele lor crud. Ce poate fi mai frumos decât cerul limpezit în ape de foșnetul lor surd? Azi, în piață, o femeie mi-a zâmbit. Eram risipită-n gândurile mele, cu mare bucurie, pe loc m-am regăsit și m-am adunat cum înșiri pe ață niște mărgele. Aș fi strigat
COPACI ZÂMBIND de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375236_a_376565]
-
vorba „ești o acritură”! Îl răsturna într-o căldare. Mai apoi, într-o oală mai mică din lut, punea tărâța scursă pentru cuibul de borș (hucea). Umplea vasul cu apă călduță. Amesteca bine și-l lăsa câteva ore să se limpezească, după care iar era scurs. Repeta această operație de două, trei ori apoi punea ce rămânea în olanul de lut într-o strecurătoare din cânepă. *** Am ajuns la vârsta bunicii. Umplu odată la două luni borș moldovenesc după acea rețetă
ACRU BORȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372586_a_373915]
-
să-și ridice casă și o iubi acolo pe răcoarea lui curată, păzit de lumina mare a zilei.” Marin Preda realizează adevărate poeme ale universului câmpenesc, cu tonalități rapsodice, pline de un lirism sfâșietor.: „Soarele începu să răsară; câmpia se limpezește de spuma argintie a aburilor de rouă și întinderea ei care joacă acum în nemărginiri de foc rece pătrunde prin ochi înăuntrul omului, îl împrăștie afară, îl golește de frământările lui trudnice și apăsătoare, pentru ca după aceea să-l adune
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
de-i furtună, s-o înfrunți! Ci lasă-mă să fiu cu tine În noaptea asta sub gorun, Aș vrea s-aud cum moartea vine, De mult tot am ceva să-i spun! Să-ți fie lacrima ne-nfrântă Din ochiul limpezit de Dor Și fluierul din ceruri cântă- Întreg Ardealul nu-i al lor! Referință Bibliografică: Lasă-mă să fiu cu tine... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 983, Anul III, 09 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
LASĂ-MĂ SĂ FIU CU TINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372761_a_374090]
-
care facem referire, ne fac să credem, cu sinceritate, în reușitele viitoare ale poetei Camelia Ardelean. În încheierea acestei scurte recenzii, subscriu la sublinerea pe care o face poetul Eugen Evu pe ultima copertă a acestui volum: „Camelia Ardelean se limpezește prin scrisul ei melodic, remarcabil, al talentului autentic, și nu manierist. Emoția primează, este „motorul“ suav, gingaș, înrourat, înduioșător, al gesticulației lirice.“ Ioan Vasiu ................................. ................................. Camelia Ardelean Redefinirea spațiului personal la doar o privire distanță Cât de neînsemnat ar fi acel
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372212_a_373541]
-
rău...Singură voi continua...Fără ajutorul tău!... VII. FARMEC ȘI PASIUNE, de Ada Segal, publicat în Ediția nr. 1697 din 24 august 2015. SOARELE IUBIRII Sărută-mă în zori cu-o rază, Împlinește-mi visele... Dăruiește-mi o zi nouă... Limpezește-mi mințile! Îmbrățisează-mă când cerul Își oglindește-n val albastrul... Zeul pasiunilor, de foc, Cavaler, pe murg măiastru! Aprinde dorul și pasiunea... Păcatul și dorința... În brațe vei avea vulcanul... Lava-ți va topi ființă! Răcorește-mă spre seară Când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
sărutare! Si cand noaptea se coboară În umbrele cu chip de stele... Aprinde-mă cu-al tău apus... Fi Soarele iubirii mele! Citește mai mult SOARELE IUBIRIISărută-mă în zori cu-o rază,Împlinește-mi visele...Dăruiește-mi o zi nouă...Limpezește-mi mințile!Îmbrățisează-mă când cerulîși oglindește-n val albastrul...Zeul pasiunilor, de foc,Cavaler, pe murg măiastru! Aprinde dorul și pasiunea...Păcatul și dorința...În brațe vei avea vulcanul...Lava-ți va topi ființă!Răcorește-mă spre searăCând amurgu-i pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
unitate și exactitate lexicală uluitoare, cimentată de vicisitudinile istoriei, însușire cu care nici oaltă limbă nu se poate mândri întotdeauna”. Aforismele din această carte nu pot fi citite dintr-o suflare.Trebuie zăbovit destul în dreptul fiecăruia, “rumegat”, “mestecat” până când se limpezește în inima ta. De aceea, nu este indicat să fie citite zeci de pagini deodată pentru că se ajunge la imposibilitatea de a le mai putea recepta, digera. De preferat, ca acestea să fie “gustate” ca pe delicatese, după o masă
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
de bine, sau nu. Lea surâse amuzată de perplexitatea lui. - Nu ăsta era de fapt, scopul intervenției tale? Carlos va veni să lămurim anumite lucruri și eu sunt în culmea fericirii! Ciudat, nu? Se pare că vocea lui mi-a limpezit ideile și convingerile mele s-au cam dus de râpă! Am descoperit cu ajutorul tău, cât de dor îmi era de el! Vezi de ce trebuie să-ți mulțumesc, micul meu Cupidon!? - Hmm, cine s-ar fi gândit? Eu eram sigur, că
DILEME ( FRAGMENT 32) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375660_a_376989]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > DILEME ( FRAGMENT 28) Autor: Silvia Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Baia revigorantă sub clar de lună, în apele calme și răcoroase ale serii, limpeziseră considerabil mintea tulburată de incertitudini, dor și tentativele disperate de a accepta o pierdere atât de importantă. Casa era impregnată de amintiri, de obiectele și parfumul femeii pe care o iubise mai mult decât pe sine însuși. Era imposibil să
DILEME ( FRAGMENT 28) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375648_a_376977]
-
intensificarea durerii de cap. Palidă, tremurând de slăbiciune, amețită și epuizată, condusese ca un robot până acasă. Cu un gest eroic coborî din mașină, dar fu nevoită să se sprijine cu precauție câteva momente de portiera închisă, până i se limpezi privirea și reuși să deslușească imaginile din jurul ei. Bâjbâi după chei prin geantă și le găsi doar cu ajutorul degetelor, ce recunoșteau fiecare obiect în acel haos întunecat. Ajunsă la ușa apartamentului, descuie tot pe întuneric, dar își retrase mâna scoțând
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 11) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375653_a_376982]
-
stupi cu mierea neluată, dar asta o va face bunicul în altă zi. Au scos în tindă centrifuga, o spălară cu mare grijă, și-au pus-o la uscat. Au pus prosoape albe peste mierea strânsă, lăsând-o să se limpezească până a doua zi. Toată munca n-a fost lipsită și de un mic necaz. N-au fost atenți bunicii când s-a umplut cam neașteptat de repede vasul de sub centrifugă, iar mierea se revărsase din vas, luând-o pe
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
Pană, cu prejudecata că un filozof scrie livresc și uzeză de prețiozitate. El poate pierde la impactul cu cititorul prin neîncredere în poeticitatea sa: ori face poezie, ori logica gândirii, ori estetizează sentimente, imagini, portrete, ori interpretează pe bătrâna Sophie limpezind căile cugetării - abtractizarea, ambiguizarea nu i-ar fi la îndemână. Și totuși Dumitru Pană este și filozof și poet în volumul Lakonika, Ed. Conta, 2015 m-a surprins cu un stil original, bine dozat între cele două haruri ale minții
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
Pană, cu prejudecata că un filozof scrie livresc și uzeză de prețiozitate. El poate pierde la impactul cu cititorul prin neîncredere în poeticitatea sa: ori face poezie, ori logica gândirii, ori estetizează sentimente, imagini, portrete, ori interpretează pe bătrâna Sophie limpezind căile cugetării - abtractizarea, ambiguizarea nu i-ar fi la îndemână.Și totuși Dumitru Pană este și filozof și poet în volumul Lakonika, Ed. Conta, 2015;m-a surprins cu un stil original, bine dozat între cele două haruri ale minții
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]