1,327 matches
-
formând o unitate sintactică și lexicologică"19, care se deosebește de restul combinațiilor lingvistice prin trei trăsături: "unitate de formă și de sens; abatere de la norma gramaticală sau lexicală; valori metaforice particulare"20. Din punctul de vedere al evoluției limbii, locuțiunile reprezintă niște anomalii, niște supraviețuiri anacronice ale diacroniei în sincronie, astfel încât "arhaismul este marca aproape a tuturor locuțiunilor"21. În consecință, Guiraud recunoaște că "locuțiunea este un semn în egală măsură arbitrar și motivat, [...] arbitrar în măsura în care imaginea care se află
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de formă și de sens; abatere de la norma gramaticală sau lexicală; valori metaforice particulare"20. Din punctul de vedere al evoluției limbii, locuțiunile reprezintă niște anomalii, niște supraviețuiri anacronice ale diacroniei în sincronie, astfel încât "arhaismul este marca aproape a tuturor locuțiunilor"21. În consecință, Guiraud recunoaște că "locuțiunea este un semn în egală măsură arbitrar și motivat, [...] arbitrar în măsura în care imaginea care se află la originea locuțiunii și care o motivează tinde să se opacizeze, [...] chiar dacă e în natura locuțiunilor să-și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
norma gramaticală sau lexicală; valori metaforice particulare"20. Din punctul de vedere al evoluției limbii, locuțiunile reprezintă niște anomalii, niște supraviețuiri anacronice ale diacroniei în sincronie, astfel încât "arhaismul este marca aproape a tuturor locuțiunilor"21. În consecință, Guiraud recunoaște că "locuțiunea este un semn în egală măsură arbitrar și motivat, [...] arbitrar în măsura în care imaginea care se află la originea locuțiunii și care o motivează tinde să se opacizeze, [...] chiar dacă e în natura locuțiunilor să-și rețină motivațiile, căci cuvintele care o compun
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
anomalii, niște supraviețuiri anacronice ale diacroniei în sincronie, astfel încât "arhaismul este marca aproape a tuturor locuțiunilor"21. În consecință, Guiraud recunoaște că "locuțiunea este un semn în egală măsură arbitrar și motivat, [...] arbitrar în măsura în care imaginea care se află la originea locuțiunii și care o motivează tinde să se opacizeze, [...] chiar dacă e în natura locuțiunilor să-și rețină motivațiile, căci cuvintele care o compun, deși formează o unitate, își păstrează o oarecare autonomie și continuă să evoce imaginile care le sunt caracteristice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a tuturor locuțiunilor"21. În consecință, Guiraud recunoaște că "locuțiunea este un semn în egală măsură arbitrar și motivat, [...] arbitrar în măsura în care imaginea care se află la originea locuțiunii și care o motivează tinde să se opacizeze, [...] chiar dacă e în natura locuțiunilor să-și rețină motivațiile, căci cuvintele care o compun, deși formează o unitate, își păstrează o oarecare autonomie și continuă să evoce imaginile care le sunt caracteristice. În majoritatea cazurilor, imaginea vehiculată de locuțiune se actualizează fără a revela legătura
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se opacizeze, [...] chiar dacă e în natura locuțiunilor să-și rețină motivațiile, căci cuvintele care o compun, deși formează o unitate, își păstrează o oarecare autonomie și continuă să evoce imaginile care le sunt caracteristice. În majoritatea cazurilor, imaginea vehiculată de locuțiune se actualizează fără a revela legătura semantică ce se află la baza valorilor particulare ale expresiei."22 Totuși, în ciuda acestei observații pertinente, lingvistul francez nu explorează decât tangențial modul în care locuțiunile se "actualizează" în textele curente, preferând să analizeze
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sunt caracteristice. În majoritatea cazurilor, imaginea vehiculată de locuțiune se actualizează fără a revela legătura semantică ce se află la baza valorilor particulare ale expresiei."22 Totuși, în ciuda acestei observații pertinente, lingvistul francez nu explorează decât tangențial modul în care locuțiunile se "actualizează" în textele curente, preferând să analizeze doar etimologia unităților respective. Conform acestui parametru, autorul cărții distinge două tipuri de locuțiuni: (a) cele care iau naștere din "moștenirea socială", indiferent dacă aceasta e echivalată cu viața cotidiană (clair comme
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
particulare ale expresiei."22 Totuși, în ciuda acestei observații pertinente, lingvistul francez nu explorează decât tangențial modul în care locuțiunile se "actualizează" în textele curente, preferând să analizeze doar etimologia unităților respective. Conform acestui parametru, autorul cărții distinge două tipuri de locuțiuni: (a) cele care iau naștere din "moștenirea socială", indiferent dacă aceasta e echivalată cu viața cotidiană (clair comme l'eau de roche) sau cu viața economică și socială (lancer un défi, ne savoir à quel saint se vouer); și (b
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se vouer); și (b) cele care își datorează originea "moștenirii culturale" (se battre contre les moulins à vent, l'œuf de Christophe Colomb etc.)23. Totodată, ignorând creativitatea construcțiilor respective, profesorul de la Nisa sancționează așa-zisele "false interpretări" contemporane ale locuțiunilor, care sunt amenințate "să basculeze în false etimologii", aidoma "etimologiilor populare". Pentru el, asemenea "false motivații" se împart în trei categorii: "pseudo-motivații" bazate pe "confuzii omonimice" între "sensul vechi" și "sensul modern" al cuvântului; "încrucișări de forme" (etimologii populare propriu-zise
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care folosește doar pentru a delimita sfera acestei categorii (prin gradul de opacitate al construcției) și care e abandonat apoi (în stadiul clasificării și al analizei propriu-zise) în favoarea unui criteriu pur gramatical (acela al substitutelor morfologice: substantive compuse; determinanți compuși; locuțiuni verbale, adjectivale, adverbiale, prepoziționale și conjuncționale). Faptul că această marginalizare a semanticului nu reprezintă o excepție, ci o adevărată "regulă" a frazeologiei franceze contemporane e confirmat de însăși tema amplului colocviu internațional organizat de către École Normale Supérieure Fontenay/Saint-Cloud în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fără rest gramatica cu "sistemul" și lexicul - inclusiv "discursul repetat" - cu "norma" limbii (în sens coșerian), nu poate fi acceptată ca atare: "dacă se poate admite că inventarul de morfeme aparține sistemului funcțional al limbii, inventarul de lexii (cuvinte și locuțiuni) și fixarea referinței lor se revendică de la norme"29. După cum a arătat Coșeriu însuși (în Sprachkompetenz, 1988) și după cum vom detalia în capitolul IV al lucrării noastre, opoziția gramatică/lexic nu este identică cu opoziția sistem/normă. Totuși, studiul lui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Reprezentative din acest punct de vedere sunt lucrările semnate de Florica Dimitrescu 152, Mioara Avram 153 și Ioana Boroianu 154, precum și demersul mai recent al lui Liviu Groza 155. În aceste studii, câmpul investigației vizează, dintre elementele "discursului repetat", doar locuțiunile ("perifrazele lexicale", în terminologia coșeriană), privite ca structuri unitare și nedecompozabile sub raport semantico-sintactic. Cât privește celelalte două forme de "discurs repetat" ("sintagmele stereotipe" și textemele), ele sunt considerate pur și simplu "îmbinări libere" de cuvinte și excluse astfel din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
inconsecvență, clasificarea însăși ridică anumite probleme. Luând drept punct de reper distincția coșeriană între "discurs repetat" și "zicale"169, Dumistrăcel împarte astfel unitățile analizate: A. enunțuri "anonime", care înglobează la rândul lor: A1. enunțuri "populare", adică: (a) contexte din "vorbire" (locuțiuni expresive; expresii idiomatice; zicători și proverbe; comparații stereotipe); și (b) "citate" din literatura populară (versuri; formule stereotipe de basm; "ghicitori"); A2. enunțuri "culte" (formule religioase; dictoane; sloganuri; formule tehnice; nume proprii de notorietate) B. enunțurile cu autori cunoscuți (titluri de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acestei categorii, savantul de la Tübingen avansează o nouă clasificare a unităților semnice reactualizate, în cadrul cărora distinge două "subcategorii", care vizează înainte de toate aria textemelor: "pe de o parte, avem în vedere tot ce este transmis în cadrul unei tradiții lingvistice drept locuțiune fixă, așadar, expresii, proverbe și altele asemenea, pura reproducere a ceea ce s-a spus deja; numesc aceasta discurs repetat. Pe de altă parte, poate fi vorba despre texte, literare și neliterare, care au ajuns să fie atât de bine-cunoscute în cadrul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
zicale"": a) discursul repetat "este posibilitatea de a utiliza semnele în texte în așa mod încât să fie înțelese ca aluzie la o secvență de semne deja existentă, fixată"; de exemplu, sintagma molti amici, molto disonore reprezintă o aluzie la locuțiunea italiană molti nemici, molto onore. Pentru fondatorul integralismului, "acest tip de "tehnică a colajului", de continuă recreare în interiorul a ceea ce s-a spus deja, poate contribui la constituirea sensului în texte noi"; b) "zicalele" se referă la "texte precis identificabile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
că "aluzia" (ca modificare a unei secvențe "prefabricate") presupune de la sine caracterul compozabil/analizabil al secvenței respective (altfel, secvența nu ar mai putea fi secționată și, ulterior, "refabricată"). Și mai concludent e cazul funcționării textemelor în traduceri. Referindu-se la "locuțiunile fixate (și "figurate"), care pot fi considerate un caz extrem al "normei"", fondatorul integralismului precizează că "transpoziția acestora se realizează așa-zicând "pe două niveluri"": "mai întâi interpretăm locuțiunea în sensul său "propriu", prin intermediul unei "traduceri interne", iar apoi, transpunem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai concludent e cazul funcționării textemelor în traduceri. Referindu-se la "locuțiunile fixate (și "figurate"), care pot fi considerate un caz extrem al "normei"", fondatorul integralismului precizează că "transpoziția acestora se realizează așa-zicând "pe două niveluri"": "mai întâi interpretăm locuțiunea în sensul său "propriu", prin intermediul unei "traduceri interne", iar apoi, transpunem acest sens "propriu" și căutăm în limba B o locuțiune figurată care să fie echivalentă. De exemplu, expresia franceză en un clin d'œil - "en un temps très bref
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
extrem al "normei"", fondatorul integralismului precizează că "transpoziția acestora se realizează așa-zicând "pe două niveluri"": "mai întâi interpretăm locuțiunea în sensul său "propriu", prin intermediul unei "traduceri interne", iar apoi, transpunem acest sens "propriu" și căutăm în limba B o locuțiune figurată care să fie echivalentă. De exemplu, expresia franceză en un clin d'œil - "en un temps très bref" → castiliană "en muy poco tiempo", etc. - en un abrir y cerrar de ojos (sau en un santiamén); și același lucru îl
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un abrir y cerrar de ojos (sau en un santiamén); și același lucru îl putem spune despre germ. im Nu, it. in quattro e quattro, otto, rom. cât ai zice pește sau engl. before you can say Jack Robinson. Dacă locuțiunea fixă nu există în limba B (și sensul textului o permite), putem să ne limităm la transpunerea sensului "propriu" sau, dacă nu, să construim o "versiune"."307 Însă niciuna dintre aceste operații nu ar fi posibilă decât dacă elementele "discursului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
însuși recomanda în această privință următoarea atitudine: " Unitățile funcționale trebuie, într-adevăr, relevate mai întâi în limbajul primar - și nu în metalimbaj -, în sincronie - și nu în diacronie -, în tehnica liberă a discursului - și nu în discursul repetat (expresii fixe, locuțiuni, citate). Doar după aceea ne putem întreba în ce măsură anumite structuri ale limbajului primar funcționează deopotrivă în metalimbaj, în ce măsură anumite structuri se mențin neschimbate în diacronie și în ce măsură anumite unități sunt identice sau analoge în tehnica liberă a discursului și în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Pferd" [cal] și "stehlen" [a fura] bazându-ne pe fraze liber construite (ca de ex. Hans ist ein Pferdedieb; er hat mein Pferd gestohlen [Hans e un hoț de cai; mi-a furat calul]) și în același timp pe o locuțiune precum Mit x kann man Pferde stehlen [Cu x poți să mergi la furat de cai = "E o persoană de încredere"] (unde nu e vorba nici despre "Pferde", nici despre "stehlen" în sensul propriu al acestor termeni); dar ulterior putem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cai = "E o persoană de încredere"] (unde nu e vorba nici despre "Pferde", nici despre "stehlen" în sensul propriu al acestor termeni); dar ulterior putem să ne întrebăm care este sensul metaforic al lui "Pferdestehlen" ("furt de cai") în această locuțiune."309 Prin urmare, una dintre provocările unei lingvistici a "discursului repetat" este în ce măsură conceptele semanticii structurale pot fi folosite cu succes în analiza fenomenelor aferente. 7.2.3. De asemenea, faptul că elementele discursului repetat nu sunt "structurabile" înseamnă doar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se pare oportun să evidențiem încă o dată specificitatea "discursului repetat". În acest sens, reamintim definiția pe care Coșeriu o conferă fenomenului în "Structure lexicale et enseignement du vocabulaire" (1966): "tot ceea ce este fixat în mod tradițional ca "expresie", "frază" sau "locuțiune" și ale cărui elemente constitutive nu sunt substituibile sau recombinabile după regulile actuale ale limbii"314. Această definiție ne arată suficient de clar că "discursul repetat" reprezintă un fenomen lingvistic limitrof: chiar și atunci când sunt codificate în planul limbii, unitățile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu scaun la cap, O scrisoare pierdută, Viața la țară etc. Tot în această categorie credem că ar trebui incluse și cazurile de determinare nominală prin intermediul prepozițiilor (pe de rost, de-a berbeleacul etc.), încadrate de către gramatica tradițională în categoria "locuțiunilor adverbiale"; b) determinarea verbală, în cazurile în care nucleul segmentului de "discurs repetat" îl constituie un verb, care e supus unor operații de determinare ce ar putea fi descrise prin intermediul claselor de funcții sintactice (determinare obiectivă: a face cu ou
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Pe de altă parte, expresiile idiomatice amintite manifestă o serie de afinități sintactico-funcționale cu o anumită clasă de proverbe al căror statut textemic nu poate fi pus la îndoială. În principiu, conform clasificării coșeriene, diferența dintre "sintagmele stereotipe" verbale și "locuțiuni" (proverbe cu rol de textem) ar fi aceea că, în timp ce primele au "liberă" poziția subiectului ([Orice nominal animat uman] dă cu oiștea-n gard), celelalte alcătuiesc un enunț (un "text") complet, dat fiind că, în cazul lor, această poziție este
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]