3,340 matches
-
Maramureșului, în secolele XIII-XIV, era înzestrată cu structuri cnezial-voievodale. La începutul secolului al XIII-lea, cu sprijinul secuilor, a coloniștilor germani și a cavalerilor teutoni, regatul ungar a depășit linia Carpaților și și-a extins dominația în regiunile de intensă locuire românească. Lumea românească, în prima jumătate a secolului al XIII-lea, era bine închegată, structurată politic, în "țări", cnezate și voievodate, neafectate de stăpânirea străină directă. Această arie de locuire românească cu care vine în contact regatul ungar, după 1200
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Carpaților și și-a extins dominația în regiunile de intensă locuire românească. Lumea românească, în prima jumătate a secolului al XIII-lea, era bine închegată, structurată politic, în "țări", cnezate și voievodate, neafectate de stăpânirea străină directă. Această arie de locuire românească cu care vine în contact regatul ungar, după 1200, reprezintă partea cea mai evoluată a organizării politice românești din nordul Dunării. La sud de Carpați, s-a angajat lupta de amploare și de durată (1211-1300) ce avea să ducă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
călugări-ostași, îngrijitori de spitale, ocrotitori de pelerini, auxiliari prețioși este un fapt de cea mai mare importanță pentru "rostul românesc" (Iorga), la începutul secolului al XIII-lea. Din Țara Bârsei, unde fuseseră instalați, cavalerii teutoni și-au extins aria de locuire și stăpânire-ei puteau bate monede, cu acordul regelui. Cavalerii se pun pe lucru, acționează eficient și, până în 1218, ei prefac prin luptă o simplă concesie regală într-o "frumoasă stăpânire" (Iorga) pe teritoriul Țării Bârsei. Astfel, secuii și ungurii din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o panoramare - convențională, dar pitorească, cu un vag farmec retro - la nivelul cotidianului, a epocii barului Katanga, a muzicii lui Adamo, a ceaiurilor dansante cu magnetofon, a generalizării frigiderului și televizorului, a primelor „autoturisme proprietate personală”, dar și (încă) a locuirii „la comun” ș.a.m.d. În Să mai câștigi o zi, statutul de avocat al protagonistului-narator dă prilejul etalării unei serii de „cazuri” (procesuale, juridice), motivând mici „reportaje” sau portrete umane voite pitorești. SCRIERI: Vitralii cu păsări, București, 1967; Corrida
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
de a trăi într-o manieră mai liberă și mai auto-promotoare. În esență, capabilitatea umană este formată dintr-un set de situații și metodele de realizare a acestora. Unele din aceste situații au un nivel minim, precum cerința de alimentație, locuire, evitarea bolilor sau a epidemiilor. Altele sunt ceva mai complexe, având funcții sociale, cum ar fi, de exemplu, respectul de sine, participarea la deciziile publice, capacitatea de a apărea în public fără a resimți rușine sau libertatea de a alege
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
început Ce se purta chiorâș pe ape (38). Nouă, celorlalți, nu ne rămâne decât vaga speranță de a rosti câteodată - într-un moment de inspirație sau din pură întâmplare - câteva sunete pe care îngerii să le poată înțelege. IX. Antropologia locuirii tradiționale 1. Omul între Natură și Cultură Textul de mai jos a fost prezentat la sesiunea de comunicări „Natură și Cultură în arhitectura sfârșitului de secol. O dezbatere despre poietica locuirii”, desfășurată la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe care îngerii să le poată înțelege. IX. Antropologia locuirii tradiționale 1. Omul între Natură și Cultură Textul de mai jos a fost prezentat la sesiunea de comunicări „Natură și Cultură în arhitectura sfârșitului de secol. O dezbatere despre poietica locuirii”, desfășurată la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București, pe 13-14 mai 1988 (1). Inițiată și organizată pe principiul abordării interdisciplinare a temei, sesiunea a reunit cam 30 de specialiști care au tratat complexa problematică a locuirii din diverse perspective
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dezbatere despre poietica locuirii”, desfășurată la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București, pe 13-14 mai 1988 (1). Inițiată și organizată pe principiul abordării interdisciplinare a temei, sesiunea a reunit cam 30 de specialiști care au tratat complexa problematică a locuirii din diverse perspective : arhitectură, filosofie, etnologie, lingvistică, ecologie, antropologie culturală etc. Editura Meridiane s-a oferit să publice un volum cuprinzând textele comunicărilor. Cartea a fost inclusă în planul editorial al anului 1990. Aflând de această inițiativă, fostul Consiliu al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
constituiau un mijloc de apărare magică, pentru că ele delimitau, în mijlocul unui spațiu «haotic», populat de demoni și fantome, un spațiu închis, un teritoriu care fusese organizat, cosmizat, cu alte cuvinte prevăzut cu un «centru»” (17). Marele prestigiu atribuit hotarului în cadrul locuirii tradiționale este evident. Hotarul care delimitează localitatea devine localitatea însăși : „Hotaru nost e satu nost”. Un demers de arheologie lingvistică este în măsură să dezgroape relicve care evidențiază această mentalitate arhaică. Mulți dintre termenii care desemnează localitatea au ca rădăcină
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rituală și exemplară cu un blestem magic : „Așa să piară de aici înainte oricine va sări peste zidurile ridicate de mine” (Titus Livius, De la fundarea Romei, I, 7). 6. Magia și mitologia hotarului Din perspectiva din care am abordat problema locuirii tradiționale, ar fi obligatorie reconstituirea arhaicelor valențe (nu atât econo- mico-sociale, cât mito-rituale) atribuite hotarelor, menite să conci- lieze cele două tipuri de spații calitativ diferite. Dar să le și delimiteze, protejând „spațiul cultural” (intra muros) de even- tualele manifestări
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Reconstituiri, dispute, utopii 1. Lingua Adamica ....................... 545 2. Experimentele suveranilor și disputele teologilor ........................................... 548 3. Cea mai veche atestare a motivului ..................................................... ..... 555 4. Cartea lui Solomon ..................................................... ..................... 557 5. Cartea-copac ..................................................... ........................... 559 6. Cartea-hrană ..................................................... ........................... 562 7. Cartea-templu ..................................................... .......................... 565 Note ..................................................... ...................................... 569 IX. Antropologia locuirii tradiționale 1. Omul între Natură și Cultură ......................... 575 2. Buricul pământului ..................................................... ..................... 576 3. (U)topograma satului tradițional ..................................................... ....... 578 4. Lumea de dincolo și lumea de dincoace ..................................................... .. 580 5. Urbi et orbi................................................. ................................ 582 6. Magia și mitologia hotarului ..................................................... ........... 583 7. În loc de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
referi deci, în continuare, doar la cele două corpuri “abandonabile”. Putem adăuga că șamanismul consideră că “oasele sunt receptacole în care Spiritele rătăcitoare se vor grăbi să locuiască”, cu mențiunea că, așa cum se arată în §II.6, e mai probabilă “locuirea” de către propriul spirit al șamanului. Totodată, la §II.5 sunt prezentate detalii de natură să fundamenteze afirmația lui. În mod inconștient, în toată lumea modernă se aplică aceeași concepție sub forma cultului sfinților, eroilor, strămoșilor, personalităților (moaște, monumente, comemorări). Putem considera
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
și dacă extrapolăm acest fapt la cazul statuii unui zeu, vom constata că, conform aceluiași principiu holografic (v. și parabola Soarelui reflectat în apă), zeul se “încarnează” în statuile sale, evident cu condiția să le recunoască ca reproducându-l fidel. “Locuirea” statuii de către zeu este surprinsă în Srimad Bhagavatam, prin imaginea în care, în fața unei situații extreme, petrecute în templul zeiței Kali, “deodată murti se topi. </footnote> și zeița țâșni, cu capul radiind de o lumină intensă și orbitoare ”. Și astfel
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
comunității. Casele par ancorate în sol, înrădăcinate. Streașinele lor aproape că se ating deasupra străzilor înguste, iar casele se adună în jurul bisericilor precum puii în jurul cloștii. Așa cum arată Paul M. Hohenberg și Lynn Hollen Lees, dincolo de succesele înregistrate în domeniul locuirii în orașe, rămâne avertismentul că întreprinderea urbană păstrează o anumită precaritate. Focul sau asediul sau foametea au fost inamici ai orașelor în trecut. Astăzi, marile amenințări sunt produsul mai mult al succesului orașelor decât al forțelor răuvoitoare. Dezastrele, fie naturale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
numele de Kystholmach. Alte surse dau ca primă dată a atestării documentare, anul 1488 și îl mai amintesc și sub denumirile de Kistalmács, Kleintalmesch, Kli-Talmesch2. Istoria lui este așadar una îndelungată. Vestigiile descoperite pe teritoriul satului (topor de piatră) atestă locuirea în acest spațiu încă din neolitic sau epoca bronzului (Luca, Pinter, Georgescu, 2003). Există de asemenea dovezi ce atestă locuirea în această zonă (sudul Transilvaniei) în perioada daco-romană și permanența populației autohtone și după retragerea aureliană cetatea romană de la Boița
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
denumirile de Kistalmács, Kleintalmesch, Kli-Talmesch2. Istoria lui este așadar una îndelungată. Vestigiile descoperite pe teritoriul satului (topor de piatră) atestă locuirea în acest spațiu încă din neolitic sau epoca bronzului (Luca, Pinter, Georgescu, 2003). Există de asemenea dovezi ce atestă locuirea în această zonă (sudul Transilvaniei) în perioada daco-romană și permanența populației autohtone și după retragerea aureliană cetatea romană de la Boița (Caput Stenarum) a fost prima întemeiată din Transilvania și ultima părăsită de administrația romană în timpul retragerii. Continuitatea populației românești după
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ar participa la acestea). Munca voluntară în organizații politice sau sindicate este și mai scăzută. Legat de participarea comunitară, lucrurile nu sunt mult diferite: doar 0,6% din românii din rural au participat la acțiuni ale comunității privind sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică. Cei mai mulți (34,3%) declară că nu își petrec deloc timpul liber în cadrul unor cluburi și asociații voluntare (sportive, culturale din comunitatea locală), iar 59,1% nu cunosc nici un astfel de club. Doar 2,4% își petrec timpul liber
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și societate. Ea este așadar "acel aspect al structurii sistemului social care se referă la localizarea teritorială a oamenilor și a activităților lor" (Parsons, apud Stoneall, 1983). Esența comunității așa cum apare ea sintetizată în primele scrieri sociologice despre comunitate este locuirea împreună a unui grup de oameni, într-un spațiu dat, comun. De aici, de la această idee pornește studiul sistematic al comunității, care adaugă apoi și alte variabile relevante pentru construcția acestei idei. R. Nisbet adaugă alte elemente la ideea de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fie de percepții (psihologie cognitivă). Studiile de factură interacționistă încep să pună și problema identității, ca mod de diferențiere a comunității de alte populații. În Construcția socială a comunităților (1972) Gerald Suttles își propune să arate "cum folosesc oamenii teritoriul, locuirea, distanța, spațiul și mișcarea pentru a construi reprezentări colective cu valoare comunicativă" (apud Stoneall, 1983). Sau, pentru a da un alt exemplu Albert Hunter în Comunități Simbolice (1974), afirmă că una din caracteristicile esențiale ale membrilor unei comunități este aceea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Abordarea psihologiei sociale Analiza de rețea Nivel de analiză Macro Macro Macro Micro Micro Concept cheie Competiție Consens Conflict Comunicare Conexiuni Metode de studiu specifice Recensaminte, chestionare, analize statistice Observație participativă, analiză comparativă Observație participativă, date despre venit, mod de locuire, componența claselor sociale Observație participativă, biografii, etnografie, analize calitative Studii bazate pe interviuri, chestionare, observații; date privind forma și numărul conexiunilor sociale. Interacțiune Mediată de mediu Bazată pe roluri guvernate de norme Conflict, ideologie, alienare Bazată pe simboluri, negociere de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etc, și rareori, sau deloc, prin apelul la elemente obiective ale etnicității cum ar fi teritorialitatea, sau aspecte administrativ-politice. În acest caz multe din mărcile identitare culturale sunt în același timp și etnice: astfel limba, religia, portul cultural, modul de locuire, obiceiurile, ritualurile de trecere sunt semne distinctive la nivel cultural, dar ele deosebesc în același timp diferitele etnii din cadrul comunității. 4.3 Aspecte empirice ale identității culturale și etnice în cele două comunități Motivația acestui subcapitol este de a determina
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
au determinat să-l plasăm aici. Are mai clar sensul de „puternic” atunci cand califica vântul sau navală apelor în unele pasaje din Isaia. 3.1.6.7. Paradoxul transcendentei unite cu prezența lui YHWH în mijlocul poporului este ilustrat de metaforă locuirii, exprimată de numele Yoše> hakkeru>m: „Cel ce sade pre heruvimi” (SC); „Cel ce șeade pre heruvimi” (Blaj); „Cel ce sade pe heruvimi” (BVA, G-R, BS); „care sade între heruvimi” (C); kathemenos cheroubim (LXX); „sedens super cherubim” (Vg); „Celui qui
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Vg); „Celui qui siège sur leș cherubins” (BJ); „who is enthroned on the cherubim”. Acest nume e format din participiul activ al verbului y"ša>, „a ședea”, „a rămâne”, „a locui” și substantivul plural articulat hakkeru>m - locul șederii, al locuirii permanente a lui Dumnezeu. Este vorba de heruvimii de pe capacul chivotului legământului, tronul lui YHWH pe pământ, echivalentul cerescului kisse’ r"m we niss"’, „tron înalt și măreț”, din vedenia lui Isaia (Is 6,1). De aceea, pierderea și recuperarea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
prima vedere, că Platon și Rousseau dau sensuri destul de diferite mitului lui Glaucos: Rousseau are în vedere, desigur, omul colectiv, sau specia omenească, falsificate de artificialul civilizației. La Platon pare a fi vorba mai curând despre sufletul individual, alterat de locuirea sa în trup. S-ar părea, deci, că, dacă la Rousseau, mitul este socio-politic și poate fi interpretat într-un sens restauraționist-revoluționar, la Platon - nu. Și totuși, lucrurile nu stau deloc așa. Cum se știe bine, întregul dialog Republica este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
000 de locuitori; accidente de circulație mortale cauzate de alcool; proporția populației locuind sub nivelul de sărăcie care nu primește ajutoare alimentare; diferența dintre veniturile medii ale celei mai bogate și celei mai sărace cincimi din familiile cu copii; costul locuirii ca procent din venit pentru cei care cumpără prima oară o locuință ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Miringoff</Author><Year>1999</Year><RecNum>44</RecNum><record><rec-number>44</rec-number><foreign-keys><key app="EN" db-id="efxwr2vxxfpseuear9bv2armwff9tsw2rxzw">44</key></foreign-keys><ref-type
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]