1,871 matches
-
Jirina Siklovaxe "„Siklova,Jirina", o reputată disidentă, militantă pentru Charta 77 în Cehoslovacia, ulterior fondatoare a Gender Studies Center în Praga, declara: „Suntem sceptici în privința oricărei forme de mesianism, iar acest scepticism se referă în aceeași măsură și la feminism. Lozinci de felul: «Suroritatexe "„suroritate"a este globală!» ne sună în urechi foarte asemănător cu lozinca marxistă: «Proletari din toate țările, uniți-vă!» și, pur și simplu, ne par suspecte” (Siklovaxe "„Siklova,Jirina", în Einhornxe "„Einhorn,Barbara", 1993, p. 182). În afara
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
a Gender Studies Center în Praga, declara: „Suntem sceptici în privința oricărei forme de mesianism, iar acest scepticism se referă în aceeași măsură și la feminism. Lozinci de felul: «Suroritatexe "„suroritate"a este globală!» ne sună în urechi foarte asemănător cu lozinca marxistă: «Proletari din toate țările, uniți-vă!» și, pur și simplu, ne par suspecte” (Siklovaxe "„Siklova,Jirina", în Einhornxe "„Einhorn,Barbara", 1993, p. 182). În afara acestor analogii, există și o jenă cultivată și în ideea că feminismul este un atentat
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
politicile de stat, aceasta s-a întâmplat via organizații internaționale. Pe fundalul tranziției, feminismul est-european a plonjat în pline vremuri postmoderne: vremuri ale diferențelor, localismului, multiculturalismului, micropoliticilor. Cu alte cuvinte, a ajuns direct în etapa consecințelor adoptării agendei aflate sub lozinca „ceea ce este personal este politic”. Când teoreticienele est-europene au revizitat abordările actuale ale puterii, nimic nu le-a încurajat să vadă conflictul și competiția între grupuri de interese, fiindcă accentele puse în teoriile postmoderne, în general, și în cele feministe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
viață edificiului. loanide, absorbit de visurile lui constructive (ar fi voit să devină un alt Antonio Sant'Elia), pierde pe cei doi copii ai săi, Tudorel și Pica, implicați în formația cu caracter totalitar "Mișcarea" care și-a luat drept lozincă sloganul nietzschean, adoptat de Mussolini, "vivere pericolosamente". O dată înfăptuită, opera de artă devine o realitate autonomă, care se detașează,cu cât e mai realizată, de creatorul ei, până la anularea lui. În legenda folclorică, meșterul Manole, sechestrat pe acoperișul mănăstirii, piere
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a celui care, de partea cealaltă, îl percepe în solitudinea lecturii. Pentru că se adresează de fiecare dată unui singur cititor, scrisul poate aspira cel mult la un scandal în intimitate. Oamenii se vor mobiliza oricând în jurul unui cântec, al unei lozinci, al unui discurs, dar niciodată al unei pagini scrise. Marii mărturisitori sfârșesc prin a fi îngropați de înseși cuvintele care trebuiau să-i exprime. Poți să scrii pagini care ar face până și pietrele să plângă; contemporanii tăi se vor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
comunei Godinești). Din 1924 și până în 1949, comuna Oncești a aparținut de județul Tecuci, plasa Stănișești, apoi la raionul Zeletin (cu sediul în comuna Răchitoasa, până în 1952, când s-a mutat la Podu Turcului), reg. Bârlad. Din 1955, com. Oncești (Lozinca) alcătuia satele Tarnița, Satu Nou, Onceștii Noi, Dealu Perjului, Taula, Onceștii Vechi și Bărboasa. Număra 3.524 de persoane, dintre care 1.759 sub 18 ani și 1.865 peste 18 ani. În 1960, se desființează raionul Zeletin și comuna
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Noiembrie”, de 230 ha și la Bărboasa G.A.C. „Cel de-al treilea Congres”, de 166 ha (aceasta s-a unit, ulterior cu cea de la Dealul Perjului), conform unei situații trimisă Direcției agricole raionale Bacău de către Sfatul popular al comunei Lozinca (numele de atunci al comunei), la data de 28 ianuarie 1961. În 1962, întreaga suprafață agricolă era comasată în G.A.C.-uri. În 1965 patrimoniul Cooperativei Agricole de Producție era de 7,5 milioane de lei, iar în ultimul deceniu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bucăți. Cele 127 de hectare de vie hibridă cu varietăți de nohan, zaibăr, busuioacă și conder dădeau în medie, peste 9.000 kg de struguri la hectar. La data de 28.01.1962, cele trei gospodării agricole comunale din comuna Lozinca dețineau următoarele suprafețe de teren înscris la cerere, de bună voie, precum și prin Decretele 115/1959 și 294/1951, după cum urmează: G.A.C. „Victoria Socialismului” - 426 de hectare, G.A.C. „7 Noiembrie” -230 de hectare și G.A.C. „Cel de-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
asemenea au fost confiscate), dintre care doar 2 mori mai funcționau, restul de 3 fiind distruse și predate la I.M.C. Bârlad. În anul 1945 au fost împroprietăriți 124 de locuitori, dintre care 64 săraci și 60 mijlocii. În 1962 comuna Lozinca dispunea de 3.821 ha, din care 3.449 ha agricol, iar din acesta 2.361 ha arabil, revenind în medie 2,76 ha pământ arabil pentru o familie (la acea dată comuna număra 2978 de locuitori). Pe atunci existau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-au practicat și au evoluat în strânsă legătură cu pădurea. Extinderea terenurilor cultivabile se făcea prin defrișări succesive. Numeroase sunt toponimele care amintesc de existența unor pâlcuri de păduri mici cu numele de Rediu. Altele, cum sunt Lazu sau Lozinca, vorbesc de tehnica lăzuirii 1 prin care s-a făcut defrișarea. Ca urmare a dispariției pădurilor, locul rămâne încă multă vreme cu rădăcini și cioate, având denumiri cum ar fi: Cioatele, Butucărie sau Rădăcinești. În urma acestor defrișări se obțineau „curăturile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dezvoltării albinăritului. La acestea a contribuit și clima temperată care îngăduie ieșirea normală a albinelor „la lucru”, ca și iernatul stupilor în aer liber sau în locuri amenajate, cunoscute sub numele de prisăci (la nord de Tarnița, la nord de Lozinca, în sudul Pădurii Siliștea, la fundul Bărboasa, pe Valea Iepei, Taula și Dealu Perjului). Recoltarea mierii din stupii naturali - fază premergătoare domesticirii albinelor, a fost o îndeletnicire practicată de așa-zișii „vânători de albine sălbatice”, cunoscuți pe la noi sub
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se spărgeau și peștele era dus cu apa. În Tarnița, oamenii își amintesc de morile de apă de pe Berheci: cea a strămoșilor lui Vasile Avram - la podul de la Capraru, cea de pe pârâul din spatele casei lui Ion Chirilă ori cea de la Lozincă - pe Berheci - punctul „Podu Morii”. La sfârșitul secolului al XIX-lea se consemnau, în evidențele iazurilor de pește din zonă, două la Burdusaci, 3 la Chiricești, 5 la Colonești, 7 la Deleni, 3 la Stănișești, iar la Bărboasa un râmnic
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
izvorăsc pârâiașele Leaua și Tărăbuț și ajunge în Satu Nou. Aici este întâmpinat de pârâiașul Cursa în dreptul locuinței Porcos, apoi părăsește această așezare salutând la est pârâiașul Valea Ghețului. În dreptul locuinței lui Petru Lehăduș își anunță prezența pe raza satului Lozinca, pârâiașul valea Iepei, ce traversează șoseaua prin apropierea locuinței Carp S. Berheciul, ajungând pe teritoriul satului Lozinca, la punctul „Podul Morii” se îmbrățișează cu Dunavățul și împreună primesc pe dreapta pârâul Toplița, iar pe stânga, în Dealul Perjului, Pârâiașul Repedea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locuinței Porcos, apoi părăsește această așezare salutând la est pârâiașul Valea Ghețului. În dreptul locuinței lui Petru Lehăduș își anunță prezența pe raza satului Lozinca, pârâiașul valea Iepei, ce traversează șoseaua prin apropierea locuinței Carp S. Berheciul, ajungând pe teritoriul satului Lozinca, la punctul „Podul Morii” se îmbrățișează cu Dunavățul și împreună primesc pe dreapta pârâul Toplița, iar pe stânga, în Dealul Perjului, Pârâiașul Repedea. Înainte de a părăsi teritoriul comunei Oncești, Berheciul primește pârâiașul Taula ce străbate de la nord-est la sudvest Valea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cele mai vechi timpuri. În cadrul problemelor pe care le ridică studierea diferitelor aspecte de cultură materială de la sfârșitul epocii bronzului din Moldova, între anii 1960-1965 s-au întreprins unele săpături de mai mare amploare în bazinul Berheciului, în zona Lozinca - Bărboasa. Lucrările au fost coordonate de către un colectiv în fruntea căruia se aflau cercetătorii istorici Marilena Florescu și Viorel Căpitanu. Cu prilejul cercetărilor de suprafață efectuate între anii 1959-1964, profesorul Viorel Căpitanu a identificat așezări aparținând culturii Noua, la Bărboasa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe Simion Movilă. Din relatările călătorilor străini reiese că satele din zona Bârladului, în anul 1612, erau aproape în întregime distruse și jefuite, iar la 1661 au fost bântuite de ciumă. Încercarea pe Ceramică prefeudală sec. VIII-X: 1-2 Lichitișeni; 3 - Lozinca; 4 - Lespezi, Homocea; 5-6 Bâtca - Oituz; 7 - Rădeni (reproducere după revista ,,Carpica’’) care a întreprins-o Dimitrie Cantemir, voievodul-cărturar al Moldovei, de a pune pavăză țării închinând-o rușilor prin tratatul semnat cu țarul Petru cel Mare în 1711, s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu dragoste părintească. Foștii elevi îi păstrează gânduri de dragoste, respect și recunoștință. Gheorghe Gălățanu-Profesor de matematică la școala cu clasele I-VIII și director coordonator al scolii din Oncești între anii (1982-2003) (născut la 4 aprilie 1946, în comuna Lozinca, jud. Bacău), Un fapt consemnat la această pagină nu poate fi de prisos! Întâmplarea și curiozități profesionale m-au condus să asist cândva, la furia directorului Gheorghe Gălățanu împotriva colegilor de la școala Tarnița, scenă care mi s-a părut de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
timp găsim o seamă de creatori alături de nevoile și durerile omenești care n‐ au lipsit din nici o societate. Deși vremurile erau colorate de multiple concepții politice, autorul le ocolește cu înțelepciune, cunoscându‐le bine efemeritatea, punctând doar ici și colo lozinci le înscrise chiar în manșeta cu titlul publicației. Cincizeci de ani numele unor importanți purtători de opinii dintre cele două războaie mondiale au fost înmormântate și cimentate de vigilența cenzurii. După 23 august ʹ44 s‐a impus românilor Ideea că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au croit un fel de tașcă pentru a păstra hrana zilnică; cu o zi înainte de plecare, ei și‐au scos pașapoartele, au făcut în comun o baie și pentru astăzi miercuri 19 aprilie, ei au fost gata de drum...” Sub lozinca „Trăiască România”, după intonarea imnului „Despărțirea”, cu refrenul: „Rămâneți cu bine, rămâneți cu bine”, cei 69 de emigranți pleacă de la mitingu l celor peste 5000 de bârlădeni, de lângă grădina publică, către Zorleni, Banca, spre Vaslui, înconjurați de trecători, continuând a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai liber. Întrebuințarea totală a tuturor facultăților, savurarea frenetică a tuturor plăcerilor, libera expansiune a Întregii ființe morale și fizice, Într-o pornire fără altă sancțiune decât succesul și În vederea unei voluptăți fără altă preocupare decât durata - iată principiul călăuzitor, lozinca Întregii epoci. În Franța, omul ideal al epocii lui Ludovic al XIV-lea, epocă de disciplină absolută, a Regelui Soare, de ierarhie fixă, de etichetă rituală și de măsură În toate - a fost omul de salon, cunoscător desăvârșit al conveniențelor
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
care au fost intoxicate generații întregi de basarabeni, cel care a rimat România cu „pânticăria” - exemplu suprem de ură împotriva a tot ce este românesc, deci Andrei Lupan este recomandat cu insistență drept model. Acest puseu restauraționist, inabil deghizat sub lozinca valorificării și respectării „valorilor naționale moldovenești”, reflectă mai curând o deficiență structurală a celor care și-au asumat destinele Basarabiei în aceste vremuri. Să încerci să scoți astăzi în prim-plan un idol al regimului comunist, așa cum a fost Andrei
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
set de sloganuri cu altul, trebuie reformat chiar felul de a face politică în Moldova, atitudinea actanților săi față de ideea de responsabilitate publică. E necesar să definim clar criteriile după care se cuvine să judecăm partidele politice din Republica Moldova. Astăzi, lozincile de la începutul anilor ’90 - naționaliste, naiv-iluministe - nu ne sunt de nici un folos și s-a văzut că nu au mai adus voturi la ultimele alegeri. Dar marea problemă a Basarabiei rămâne, în opinia mea, factorul uman. Avem nevoie de profesioniști
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
conjugă perfect cu preocuparea Rusiei, „prietenul nostru de secole”, care ne-a dorit întotdeauna numai binele. Nu am obsesia diversiunilor și scenariilor, dar îndrăznesc să afirm că românii noștri verzi traversează o perioadă lipsită de clarviziune. Nu de clamarea unor lozinci avem nevoie acum, ci de ecouri bine țintite, de luciditatea unor analize, care să pună în balanță avantajele și dezavantajele tratatului, deopotrivă pentru România, pentru românii din nordul Bucovinei și din sudul Basarabiei. Rumoarea patriotică nu mai impresionează pe nimeni
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Livițchi (la început, pentru a capta atenția, vocea e stinsă, sugrumată de tristețe, abia reușind să rețină puhoiul de lacrimi caritabile, apoi se trece la un ton mai hotărât, mai decis, în continuă creștere, până când atinge sonoritățile maxime ale unor lozinci mobilizatoare și victorioase...), însă îl găsim în anturajul doamnei deputat pe poetul Titus Știrbu, care, scriu ziarele, s-a reprofilat între timp. Domnia sa a abandonat parodia, pe care o chinuia de ani de zile, și a îmbrățișat poemul elegiac, impregnat
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
au produs sub o directivă, altfel nu ar fi toate decupate. Mergând la pâine văd pe bulevardul nostru patru coloane de muncitori de la fabricile chimice Îndreptându-se către centru. Insultă la adresa populației care nu li se alătură. Toate pancartele cu lozincile comuniste Înșirate pe bulevard sunt zgâlțâite și aruncate la pământ. În oraș se strigă: „Armata e cu noi!” și „Fără violență!” O trăsătură uimitoare: străzile sunt pline de tineri și chiar copii de treisprezece, paisprezece ani, Gavroși care merg Înaintea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]