2,384 matches
-
Toate Articolele Autorului Iubito, hai în sihăstrie! Că prea se duce viața de haram Și de iubire - cât se scrie!, Dar nimeni nu mai dă pe ea un dram. Să tragem înainte la un han, În vin să înecăm cele lumești; Lăsa-vom la hangiu ultimul ban... Ce spui?, îți las trei nopți să te gândești. Mahmuri vom lua-o dimineață, Când soarele ne-o gâdila pe geam. Cumva de-o să ne fie greață, Îți voi jura: e ultimul bairam! Și-
IUBITO, HAI ÎN SIHĂSTRIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346959_a_348288]
-
ori aspecte ale caracterului său diacronic sunt strâns unite iar ființa ei este teandrică, misiunea ei fiind una celestă. Ea nu este o instituție ca oricare alta. De aceea, ea nu se poate confunda cu interesele Statului care sunt pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea fi păgubitor pentru credibilitatea, imaginea și autoritatea ei în fața poporului, a lumii. Biserica nu are voie să se amestece în disputele politice
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
învățătura care a rodit în noi, învățătură rodită”. Această trăire este de fapt viața interioară a creștinismului ortodox, iar acesta, cum observă Profesorul, nu se condiționează prin legăturile lui sociale, ci „trăiește prin el însuși, în absolută independență față de puterile lumești. De aceea, dezvoltarea virtuților active, care singurele leagă pe om de om și pe toți în societate, nu se bucură de primul interes al Bisericei noastre”. Când au fost unii care au căutat să modernizeze biserica strămoșească, Nae Ionescu a
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
pentru mine. Sau numai pentru mine. Restul lumii? Să aștepte! Egocentrismul nu se pune niciodată în balanță cu generozitatea pentru că fac parte din lumi diferite. Aproape toată lumea caută să se înalțe și nimeni să se smerească. Piscul, în accepțiunea noastră lumească, înseamnă ierarhie și toți ne dăm în vânt după ea. Smerenia a ieșit din modă nu pentru că este vetustă ci pentru că noi o considerăm vetustă dar adevăratul pisc îl constituie de fapt această cenușăreasă de care nu am vrut să
DE CEALALTĂ PARTE A BARICADEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346515_a_347844]
-
poate și pentru că autorul a surprins corect tehnica cuprinderii timpului-eră, privirea poetică fiind îndreptată spre sus, iar ''pașii spre nemărginire'' sunt pe verticală. Surprinzătoare este și imaginea din oglinda creației sale de moralist obiectiv ce respinge cu luciditate efemerul pornirilor lumești, scrutând marea poezie și promovând propriul eu liric. Lectura, în opinia sa, are un singur scop, cel de a forma caractere, oameni. Suntem invitați la o întâmplare poetică și nu refuzăm tentației de a constata că încă în România se
DE LA ISTORIE LA POEZIE SAU CURAJUL DE A PROVOCA OCHIUL DE SFINX de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348382_a_349711]
-
de 23 de ani, de tânăra Fernande Olivier, artistul va cădea de acul săgeții lui Cupidon, în mrejele aprinse ale iubirii pe care și-o dorea cu ardoare, mutându-se împreună cu bruneta, ce îi va liniști pentru un timp instinctele lumești. Dar el era un geniu ce nu putea dărui peste măsură iubirea, pentru că arta îi cerea sacrificiu și o dezvelire a interiorului mult mai puternică în pictură, decât în senzualitatea umană. Pentru el acele manifestări legate în iubiri pătimașe nu
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348385_a_349714]
-
dinamism în mișcarea ecumenică de astăzi. După învățătura scripturistică a Noului Testament, filantropia cuprinde toată Legea și Proorocii sau Profeții, fiind cea mai mare poruncă din Lege (Mt. 22, 37-40) Toate aceste sinonime au ca fundament dragostea. Incompatibilă cu dragostea lumească, dragostea față de Dumnezeu constă în împlinirea Poruncilor și în iubirea oamenilor între ei. Sentimentul dumnezeiesc al filantropiei și milei este rodul unei înde"lungate și laborioase educații creștine, făcută cu tact și cu iubire fără margini de către cei rânduiți pentru
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
pentru a se putea împărtăși omul de și din mila Sa, cea bogată și nemărginită. Revelația sau descoperirea dumnezeiască, Scriptura Vechiului și Noului Testament, este întemeiată și fundamentată pe mila dumnezeiască, însă trebuie să înțelegem mila nu în sensul contemporan, lumesc, disprețuitor, înjositor ci dimpotrivă, mila Sfintei Scripturi este manifestarea concretă și practică a iubirii lui Dumnezeu pentru făptura umană, ce se chinuie căutând drumul ori calea, biruită fiind de păcat, de boală și de moarte. Se simte în toată „Psaltirea
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
prezintă Ortodoxia așa cum este: ca viață și cale duhovnicească, care dă sens vieții și dezvăluie adevărata ei țintă și destinație. Firește, este inutil să se mai spună că acest termen nu urmărește o întâlnire parohială convențională care înlocuiește cunoscutele întruniri lumești privind reglementarea nesemnificativelor oportunități zilnice, cotidiene. Biserica Ortodoxă își fundamentează slujirea socială față de aproapele pe spiritualitatea ei, adică pe legătura continuă cu sfântul și dumnezeiescul Har cu Energiile Divine necreate, în parametrii ascezei, a misticii și a comuniunii tainice. În
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
spre pierzanie din pricina momelilor plăcerii, ci, prin răbdare, culege nădejdea mântuirii, iar la alegerea uneia din cele două căi n-a pășit pe calea care duce la păcat”. Credința conduce la împărtășirea slavei autentice. Cei care se încred în puterea lumească proprie (fie inteligență, fie autoritate lumească temporară, fie bogăție) își construiesc o slavă îngropată în țărână. „Sfinții, avându-și viețuirea în ceruri și punându-și faptele lor bune în vistieriile cele veșnice, au slava lor în ceruri; slava oamenilor pământești
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
prin răbdare, culege nădejdea mântuirii, iar la alegerea uneia din cele două căi n-a pășit pe calea care duce la păcat”. Credința conduce la împărtășirea slavei autentice. Cei care se încred în puterea lumească proprie (fie inteligență, fie autoritate lumească temporară, fie bogăție) își construiesc o slavă îngropată în țărână. „Sfinții, avându-și viețuirea în ceruri și punându-și faptele lor bune în vistieriile cele veșnice, au slava lor în ceruri; slava oamenilor pământești, însă, și a celor care trăiesc
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se îngâmfă. Domnul nu sfărâmă pe toți cedrii, ci pe cedrii Libanului, pentru că Libanul era locul idolatriei”. Despre trufia înțelepciunii de tip eretic Înțelepciunea lumească exersată în mod autonom, detașată de experiența vie a Bisericii generează o încredere de sine care conduce la o cunoștință amăgitoare. Încrederea în puterea logicii autonome a minții care iscodește taina fără cuviință produce o gândire de tip eretic. Această
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
prin el, iar din semețiile cu care se osândește ne învățăm vădit de la Apostolul care zice < > (1 Tim. 3:6)”. Opțiunea Sfântului Vasile cel Mare pentru adevărul credinței Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Însetat profund de adevărul mântuitor
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
vădit de la Apostolul care zice < > (1 Tim. 3:6)”. Opțiunea Sfântului Vasile cel Mare pentru adevărul credinței Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Însetat profund de adevărul mântuitor al existenței, Sfântul Vasile cel Mare optează în cunoaștere pentru ceea ce
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
Un criteriu esențial îl reprezintă discernământul. Este nevoie de cultivarea discernământului, de exersarea unei minți capabile să selecteze ceea ce este potrivit cu învățătura creștină. În încheiere vom susține că Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Așadar, fiind însetat profund de
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
de exersarea unei minți capabile să selecteze ceea ce este potrivit cu învățătura creștină. În încheiere vom susține că Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Așadar, fiind însetat profund de adevărul mântuitor al existenței, Sfântul Vasile cel Mare optează în cunoaștere
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
și să le transformi în duh, să dematerializezi acest cuvânt, pe care acum îl mai și schimonosim silindu-ne să terminăm cât mai repede slujbele, să cântăm cât mai sacadat Sfânta Liturghie, unde ar trebui să uităm de orice grijă lumească. Așadar, trăirea și suferința trezește în monah rugăciunea. Respectarea regulilor și rânduielilor, fără această trăire, naște împrăștierea și stinge duhul rugăciunii. Dumnezeu nu are nevoie să-i reciți rugăciuni, ci vrea ca acest cuvânt să devină transparent. - Dar Rugăciunea Inimii
ESTE GREU DE GĂSIT, DAR NU-ŢI TREBUIE PREA MULTĂ BĂTAIE DE CAP CA SĂ RECUNOŞTI UN POVĂŢUITOR DUHOVNICESC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345047_a_346376]
-
ei înșiși, iar atunci când le zicem că de fapt creștinismul le cere altceva, acest altceva nu este înțeles. De ce? Pentru că secularizarea nu dă un orizont veșnic, ea prelungește timpul, dar nu dă nici o perspectivă a Împărăției Cerurilor, ci pe cea lumească. Punând pe fiecare în fața lui însuși, ea promite astfel o atomizare a omului și a circumstanțelor sale. Așadar ea provoacă o atomizare a omului ca persoană, pentru că omul, bărbat și femeie, nu au fost niciodată ființe atât de psihologice și
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
cutremur și nimic pământesc întru sine să nu gândească, fiindcă Împăratul Împăraților și Domnul Domnilor vine să junghie și să dea mâncare credincioșilor...” pentru că „Acum puterile cerești împreună cu noi nevăzut slujesc, că iată, intră Împăratul Slavei...” Părăsind „toată grija cea lumească” suntem îndemnați „sus să avem inimile”, pentru că numai în această stare putem „să mulțumim Domnului”, singurul nostru răspuns plin de iubire la iubirea lui Dumnezeu. Rămânând și numai la aceste câteva remarci, putem realiza că întraga experiență a Bisericii se
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
are o calitate care întrece cu mult elocința celor trei sau pregătirea lui Elihu. Ce este atât de valoros la Iov? Ellen White scrie: „Chiar acolo unde conștiința îi avertizează pe creștini să se ferească, să se oprească - acolo, cel lumesc trece hotarul.” Cugetări de pe muntele fericirilor, pag.77 ediția 1996 Aceasta este cheia cărții lui Iov și se găsește chiar în capitolul 1, versetul 1: „Iov era un om fără prihană și curat la suflet. El se temea de Dumnezeu
IOV de RODICA STOICA în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345112_a_346441]
-
schimbi la chip, Să fii tu însăți prin ce faci și spui, Să nu te-nchini la idoli de nisip...! A treia: numele dumnezeiesc Al dragostei care ne leagă-n veci Să nu-l iei în deșert și-n râs lumesc Când în plăceri exuberezi, petreci...! A patra: să nu uiți și să cinstești Oriunde-ai fi, aievea sau în vis, Ziua dintâi din care mă iubești Și-n legământ pe veci mi te-ai promis...! A cincea: tatălui ceresc să
DECALOG PENTRU IUBITA MEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345195_a_346524]
-
atunci când mi se cere iertare, să-mi ispășesc păcatele prin lacrimile pocăinței și prin apropierea de Dumnezeu, prin intermediul convorbirii rugătoare cu El. Prin urmare, pedagogia creștină slujește mai mult situația prezentă (trecătoare) și viitoare (veșnică) a vieții umane, în timp ce pedagogia lumească sau din afară slujește numai dimensiunii prezente sau trecătoare a vieții[12]. Creștinismul are ca lucrare esențială aceea de a-l forma pe om, astfel încât să dobândească desăvârșirea lui, adică mântuirea lui, dar nu prin mijloace omenești, ci întâi de
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
altă acțiune educativă, depinde dincolo de orice de personalitatea și instrucția pedagogică, psihologică și științifică desăvârșită a pedagogului. Să amintim în acest punct recomandarea înțeleaptă a Sfântului Vasile cel Mare către egumenii și stareții de mănăstire, în școlile cărora frecventau „copiii lumești” și tinerii monahi „începători”, aceea de a alege ca pedagogi persoane care să aibă toate calitățile ce le impune funcția delicată a pedagogiei „în învățătura și certarea Domnului” a elevilor[121]. 14. Despre problema pedepselor și recompenselor tratată de către Sfântul
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Te-ai învrednicit de demnitatea întâietății și te înconjoară mulți oameni și te slăvesc? Să te egalezi cu supușii: „nu ca și cum ați fi stăpânii celor ce v-au căzut la sorți” (I Petr. 5, 3), nici să stăpâniți ca stăpânii lumești. Fiindcă Domnul a poruncit: „cel ce vrea să fie primul, trebuie să fie slujitorul tuturor” (Marc. 10, 44). Și ca să vorbim în general, astfel să urmărești smerenia, ca și cum te-ai îndrăgostit de ea. „Să o iubești și aceasta te va
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Aici Tu ești altar și ți se închină Și Verdele și Duhul Văii și Lumină! CÂND NOAPTEA... Pe Pământ cântec în miresme de isop Se revarsă în ritmuri trezitoare, potop Când zorii ori strălucirile amiezii ivesc Frumuseți neghicite de ochiul lumesc Suspinele stelelor în urmă se aud Ca o adiere magică, ascultată demult Atunci astrele, orbite de năvala culorilor Adorm retrase-n cuibul înserărilor Se trezesc din nou când soarele se culcă Însetate și ele de lumina cea multă Părtașe măreției
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]