9,370 matches
-
fi cucerit inima. „Atunci nu din gelozie n-o mai iubește, ci numai pentru că i-e dragă cealaltă, iar revolta lui împotriva ungurului și a limbii ungurești a fost o comedie.” Odată cu luarea în primire a biroului de muniții din Lunca, lucrurile se complică iremediabil, pe toate fronturile. Ochii țărăncuței unguroaice pătrund - întocmai precum lumina sfredelitoare a reflectorului - în cămăruța cea mai ascunsă a sufletului lui Bologa, fără ca el să se poată împotrivi, făcându-l să se simtă iarăși „timid și
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
accelerator de particule, spre un electrizant nicăieri. De la un punct încolo - marcat simbolic de distrugerea reflectorului -, până și cel mai ireproșabil ofițer din armata chezaro-crăiască înțelege că a sosit „ora dezertorilor”. La marginea imperiului, undeva între târgul Parva și satul Lunca, stă ca o amenințare obscura pădure a spânzuraților, care-i permite lui Rebreanu să transforme odiseea în călătorie inițiatică. Odată depășit pragul psihologic simbolizat de sârma ghimpată a tranșeelor inamice, alchimia devine posibilă. La capătul drumului, dincolo de bine și de
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
1935, este pentru prima dată în „acest loc” și de aceea „studiase harta”: „Apucase să studieze harta la Camera Agricolă de la Cernăuți: era cel mai nordic teren cultivat de pe teritoriul Regatului României, câteva sute - aproape o mie - de hectare în lunca de pe malul drept al Nistrului, care desena acolo un cot brusc, aproape în unghi drept. Pe celălalt mal era Polonia...”. Tânărul inginer agronom coboară într-o gară care seamănă cu alte gări construite, odinioară, în fostul Imperiu, „aproape identice din
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
Te-apleci mirat, străine, pe-amurg ca pe o ramă/ Ce-ar străluci din umbra muzeului pustiu,/ Și crezi, pornind aiurea rănit de-un dor târziu,/ Că ai văzut Florica.../ Dar n’ai zărit, ia seamă,// Pe-albastra depărtare a luncii de demult,/ Trecutul meu ce arde sclipind în râul Doamnei - / N’ai auzit, deodată rupând tăcerea toamnei,/ Vrrr... timpu’n sbor, pe care cutremurat l-ascult.” (Străinul). Năluci capricioase și farmece de-o clipă stăpânesc acest ținut trăind sub apăsarea
Acasă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5857_a_7182]
-
a acestuia, Elena. Om cu frică de zicerile vechi, Ion îl povățuiește să nu plece la drum în noaptea de Sfântul Andrei, mai ales că drumul trece prin locuri rele: o moară a strigoilor, se spune, și „cornul cel de luncă, hațaș de lupi”. Neascultarea tânărului, mai cu seamă când e stăpân, e de la sine înțeleasă, așa că domnișorul pornește totuși prin pădure. Lucrurile se întâmplă întocmai cum le mirosise sluga, și ceasurile rele se țin lanț. De aici, planurile încep să
Nopți de pomină by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5889_a_7214]
-
nouă cu materialul vechii noastre case părintești. Și i-a înălțat-o degrabă în grădina ei, sus Pe Coastă, mai sus de casa lui Cuța, locul de baștină al Sucutărdenilor, un loc de unde se vedeau așa de frumos Someșul și lunca lui, de la prunduțul mic pînă-n Prodaia. Și, bineînțeles, Tinu i-a dărîmat Pestriței casa ei veche, cu tindă întunecoasă și camera de dinainte plină de candele și de icoane, mirosind a levănțică, a busuioc și a aburi de frecție „Diana
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
mâinile oamenilor. Puteau sugruma Primul meu țipăt, apăsând cu mâna lor mare Gâtul firav, ce le stârnea gingășia. De la ei am preluat nume de păsări și fructe, În țara lor, nu atât de sălbatică, am trăit, Nu atât de rodnică, lunci, câmpuri arate Și apă în luntrea din dosul tâmplăriei. Învățătura lor s-a izbit, ce-i drept, de granița Din mine însumi, iar vrerea-mi era sumbră, Nu prea supusă mie și nici dorinței lor. Alții pe care nu-i
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
de trup și plutește în zbor, Fără să uite că există înălțime Și există și sol. Oare am pierdut cu adevărat credința în celălalt spațiu? Și au dispărut, s-au dus și Cerul, și Iadul? Cum să întâmpini Mântuirea fără de luncile de dincolo? Unde își va fi aflând lăcașul uniunea celor condamnați? Plângem, ne lamentăm după o mare pierdere. Să ne mânjim fața cu cărbune, să ne despletim părul. Să implorăm să ne fie redat Celălalt spațiu. Veni Creator Vino, Duh
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
îndrăgostiți de acest spațiu de tihnă și reculegere, pentru ca în finalul vieții să intre în cinul monahal și să se stabilească la același Văratec, lăcaș bătut de „vântul cel rău” de iarnă și de aerul fierbinte care seceră florile din lunci, vara, după spusa lui Hogaș, la câteva verste doar de Humulești, leagănul copilăriei celui mai mare, mai spectaculos și mai popular povestitor român. 1. „În jurul lui Maiorescu”, în „Viața românească”, nr. 5, mai 1963. 2. Dezbaterile cele mai intense au
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
nu face nimic pentru a minimiza pagubele materiale aferente. "De ani de zile lucrurile rămân în același cerc vicios... în fiecarea an avem aceleași discuții publice despre cum evităm inundațiile din zonele riverane. Și de fiecare dată, când vorbim despre Lunca Dunării, specialiștii spun că reinundarea și reconstrucția fostelor bălti ale Dunării, secate din motive de dezvoltare socialistă a agriculturii intensive, sunt mult mai eficiente și mai ieftine decât îndiguirile. Anul trecut, Ministerul Apelor și Pădurilor a prevăzut printr-un program
Liviu Mihaiu, despre o problemă GRAVĂ existentă de pe vremea lui Ceaușescu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35502_a_36827]
-
Delta în urmă cu câțiva ani, dar presiunile latifundiarilor agricoli și incompetență administrației au evitat renaturarea fostelor bălti, actualmente concesiuni agricole și problema nu s-a rezolvat și nici nu se va rezolva până când programul de reinundare și renaturare al luncilor nu se va pune în practică...", a conchis Liviu Mihaiu.
Liviu Mihaiu, despre o problemă GRAVĂ existentă de pe vremea lui Ceaușescu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35502_a_36827]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Președintele Traian Băsescu a participat, joi, la o ceremonie desfășurată la Banska Bystrica, dedicată Marii Sărbători Naționale a Republicii Slovace, prilej cu care a ascultat melodii din repertoriul cântăreței Gabi Luncă. Dacă ne întoarcem în timp, Nicolae Ceaușescu a avut parte de același tratament, în una dintre vizitele pe care le-a efectuat în Coreea de Nord. Șeful statului român a fost oaspetele de onoare al președintelui slovac, Ivan Gasparovic, la Marea Sărbătoare
Traian Băsescu și Nicolae Ceaușescu, tratament egal în străinătate by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35605_a_36930]
-
Zvolen, unde sunt îngropați peste 10.000 de militari români. După ce Traian Băsescu și-a rostit discursul pe scena de la Banska Bystrica, o artistă slovacă a cântat o melodie în limba română din repertoriul interpretei românce de muzică lăutărească Gabi Luncă. Fostul președinte, Nicolae Ceaușescu, a fost surprins, în timpul unei vizite în Republica Populară Democrată Coreeană, de un spectacol unde o interpretă nord-coreeană a interpretat o melodie în limba română. Nicolae Ceaușescu a efectuat patru vizite în Coreea de Nord. Ceaușescu a pus
Traian Băsescu și Nicolae Ceaușescu, tratament egal în străinătate by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35605_a_36930]
-
Iordachescu Ionut O artistă slovacă i-a dedicat lui Traian Băsescu o piesă din repertoriul interpretei de muzică lăutărească, Gabi Luncă. ”Pomule de ce te apleci” i-a fost cântată șefului statului și omologului său din Slovacia, Ivan Gasparovic, în timpul unei ceremonii dedicate Sărbătorii Naționale a Republicii Slovace, desfășurată la Banska Bystrica. Traian Băsescu a participat, sâmbătă, în calitate de oaspete de onoare, la
”Pomule de ce te apleci”, melodia de Gabi Luncă dedicată lui Băsescu în Slovacia by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35618_a_36943]
-
peste 10.000 de militari români, transmite Agerpres. Șeful statului a rostit un discurs pe scena de la Banska Bystrica, la finalul căreia o artistă slovacă a cântat o piesă în limba română din repertoriul interpretei românce de muzică lăutărească, Gabi Luncă. O bătrână care colecționează semnături celebre l-a așteptat la finalul ceremoniei pe Băsescu, care i-a acordat un autograf pe o coală printată cu fotografia președintelui României. Președintele Traian Băsescu desfășoară miercuri și joi o vizită oficială în Republica
”Pomule de ce te apleci”, melodia de Gabi Luncă dedicată lui Băsescu în Slovacia by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35618_a_36943]
-
după-amiază, se adună 23 - 24 grade Celsius la umbră. Marți, vrema va fi mai caldă decât în mod obișnuit la această dată, cu maxime cuprinse în general între 16 grade pe litoral și în estul Transilvaniei și 25 grade în Lunca Dunării. În prima parte a zilei vremea e mai plăcută, cu cer variabil, dar după-amiază și în primele ore ale nopții cerul se înnorează temporar și vor fi ploi de scurtă durată, însoțite de descărcări electrice și intensificări ale vântului
Meteorologii trag un nou semnal de alarmă privind evoluția vremii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36075_a_37400]
-
20 l/mp. Valorile termice vor scădea accentuat, mai ales în sudul, centrul și estul teritoriului", precizează meteorologii. În țară Vineri, temperaturile vor fi cuprinse între 15 grade în nordul Moldovei și Deltă și 25 de grade în Banat și Lunca Dunării. Spre seară, norii se înmulțesc în nord, centru și est și va ploua slab, în special în Moldova. Vântul se intensifică în regiunile estice. În noapte de vineri spre sâmbătă, ploile se înmulțesc și până-n prima zi de week-end
ALERTĂ METEO pentru week-end. Ploi, vânt și răcire accentuată by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/38317_a_39642]
-
frumoasă. Cerul va fi doar parțial vizitat de nori, vântul destul de domol, iar maximele ajung la 23-24 grade la umbră. MARȚI Marți, maximele vor pleca de la 18 grade pe litoral și ajung la 25-26 de grade în Banat și în Lunca Dunării. Norii acoperă doar parțial majoritatea regiunlor, dar după-amiază, instabilitatea atmosferică va fi mai accentuată, ceea ce înseamnă înnorări până la începutul nopții și local ploi de scurtă durată, posibil însoțite de fulgere și tunete, dar și de scurte răbufniri ale vântului
Prognoza METEO. Cum va fi VREMEA până marți by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/36164_a_37489]
-
Meridionali vor fi ploi torențiale și se vor depăși 20-25 de litri pe metru pătrat, iar izolat va cădea grindină. Se răcorește ușor și în sud-est, maximele se vor situa între 17 grade pe litoral și 24 de grade în Lunca Dunării. Marți și în Capitala va fi o vreme frumoasă, cu cerul variabil și chiar dacă maximele scad ușor, va fi plăcut și sub aspect termic, cu 22-23 de grade în termometre după-amiază. Noaptea însă norii acoperă cerul și vin cu
Meteorologii, în alertă din cauza vremii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31828_a_33153]
-
acte materiale); - TARBĂ SEVER, viceprimar al comunei Dragoslavele, județul Argeș (2 acte materiale); - SECĂREANU DUMITRU, primar al comunei Dâmbovicioara, județul Argeș (3 acte materiale); - LANGER NICOLAE, primar al comunei Sălătrucu, județul Argeș (2 acte materiale); - PĂTRAȘCU GHEORGHE, primar al comunei Lunca Corbului, județul Argeș și membru al unei formațiuni politice (2 acte materiale); - CERNĂTESCU GHEORGHE, primar al comunei Cuca, județul Argeș și președinte al organizației teritoriale Cuca al unei formațiuni politice (2 acte materiale); - IATAGAN CONSTANTIN, primar al comunei Șuici, județul
Deputatul Drăghici, baronul Nicolescu și 43 de primari, urmăriți penal de DNA by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31821_a_33146]
-
și chiar cu Consiliul Județean Argeș. Consiliile locale cu care agentul economic anterior menționat a încheiat 105 contracte sunt următoarele: Curtea de Argeș, Mioveni, Topoloveni, Țițești, Mihăești, Moșoaia, Stâlpeni, Leordeni, Coșești, Budeasa, Micești, Nucșoara, Mozăceni, Morărești, Stolnici, Corbeni, Tigveni, Dragoslavele, Dâmbovicioara, Sălătrucu, Lunca Corbului, Vedea, Cocu, Cuca, Uda, Șuici, Mălureni, Stoenești, Băbana, Mărăcineni, Valea Danului, Cotmeana, Bughea de Sus, Brăduleț, Rociu, Arefu, Cicănești, Merișani, Negrași, Mioarele, Mușătești, Priboieni, Domnești, Godeni, Corbi și Cepari. Valoarea lucrărilor, 3,1 milioane de lei Valoarea totală a
Deputatul Drăghici, baronul Nicolescu și 43 de primari, urmăriți penal de DNA by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31821_a_33146]
-
epistole, extrem de prețioase, contribuie la elaborarea unei biografii complete a unui poet care s-a identificat cu poezia și care a prețuit, ca nimeni altul, pe toți ceilalți confrați din spațiul literar românesc. Și nu numai. * Brașov, 11 decembrie 1932 Lunca Plăieșului Stimate d[omnule] Valerian, Vă rog, întâi, să mă scuzați că nu v-am răspuns atât de exact. Iată cauza: cartea d[umnea]v[oastră] poștală, care mi-a cauzat o atât de mare bucurie, am primit-o în
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
tot posibilul ca ea să se vândă cât mai bine în viitor. Așteptând cu nerăbdare apariția n[umă]rului de Crăciun 5, rămân al d[umnea[v[oastră] devotat, Ștefan Baciu cl[asa] a IV-a * [Brașov], 4 octombrie 1933 Lunca Plăieșului Iubite domnule Valerian, Ultimul număr al „Vieții literare”6 a fost, pentru mine, un strigăt de viață și atom de amărăciune sinceră, deoarece văd zilnic, tot mai mult, cum revistele noastre literare sunt pocnite în creștet de pumnul masiv
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
publicându-l în proximul număr 7, dacă nu vă voi trimite altul; eu însă cred că sunt bune. Cu vii mulțumiri și afecțiune al d[umnea]v[oastră], Ștefan Baciu, Elev cl[asa] a V-a * Brașov, 17 noiembrie 1933 Lunca Plăieșului Iubite domnule Valerian, „Viața literară” prin admirabilul ei conținut, cât și prin regulata și buna ei apariție mă îndeamnă să vă trimit, din nou, câteva poeme, pe care sper că veți avea bunăvoința să le citiți și să alegeți
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
să mă înștiințați până la data de 23 curent printr-o c[arte] p[oștală], ca să nu rămân în revistă, cu spațiu gol, lucru știi și d[umnea]ta, foarte, foarte neplăcut. Mulțumiri, Ș[tefan] B[aciu] * Brașov, 7 martie 1934 Lunca Plăieșului Mult stimate d[omnu]le Valerian, Iată-mă în față cu ultimul număr al „Vieții literare” și mânat, parcă, de frumusețea coloanelor ei, transcriind, din nou, câteva poeme de-ale mele pentru paginile ei tinerești. De aceea vă rog
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]