1,346 matches
-
telefoanele unor nevinovați), ori vă uitați neputincioși la mine cum ard orașul. Situațiile astea sînt pasionante și îmi imaginez cu ușurință un lung șir de ore de dirigenție dedicate discutării lor. Problema este că filmul e cu fundul în două luntre sau convenții una mai realistă și una de bandă desenată pe care regizorul Christopher Nolan nu le poate armoniza. Ca să creeze acele situații, el folosește uneori metode cum ar fi trasul de păr și lăsatul lucrurilor în pom. Aceste scurtături
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
la un dejun cu un director de la DEFA Berlin, de altfel un om așezat și inteligent, care, pus probabil de "alți tovarăși" să mă încerce, mi-a reproșat, între felul întâi și doi, că România stă "cu fundul în două luntre" în politica sa externă și cu "ai noștri", dar și cu "imperialiștii". I-am argumentat "ca la școala" cu principiile respectării neamestecului în treburile interne, a suveranității fiecărui stat, bazarea comunității de interese pe respectivele principii etc., gândind că poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
arhitecturii navale, în cazul Mării Negre, e un capitol interesant îndeosebi prin puterea de schimbare pe care o aduc micile detalii : tipuri de pânză, de carenă, de capacitate. Până la perioada stăpânirii otomane, cel mai des întâlnit vas pe Marea Neagră a fost luntrea de comerț, cu pupa ridicată paralelipipedică sau arcuită și prova joasă, adesea ornamentată, cu o singură velă pătrată pe singurul catarg, cu o carenă largă și încăpătoare, cu pescaj mic, după model greco-roman sau baltic-mediteranean6. În reprezentările de la Nesebar (Bulgaria
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
al XIX-lea, chiar și pentru cel din prima jumătate de secol XX. Dar acum ea este deplin inoperantă. Capitalul nu este cantonat de granițe naționale. Comunismul nu mai este o amenințare mondială, încât statul și patronatele să se facă luntre și punte să demonstreze că salariații pot trăi mai bine în capitalism și economie de piață. Economia, politica și societatea comunistă s-au dovedit net falimentare. Cu alte cuvinte, sistemele concurențiale de piață au câștigat complet terenul față cu cele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Eu nu sunt așa de sigur!... Așa că mă exprim prudent, cu ambiguitate. Unii au și observat. Nu numai Pastenague. Mi-a atras cineva atenția că nu e prea clar ce se petrece în capul meu. Sunt cu curul în două luntre. Nu cu curul, zic eu. Cu capul... Sunt, altfel spus, oniric. Asta e! Dar parcă mă mai crede cineva... Nora Iuga, cel puțin, nu m-a crezut niciodată. Ce femeie inteligentă! Și fină... — Lasă onirismul, se enervează Pastenague. De onirism
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
după metoda din Namouna. În schimb versurile sunt sprintene. SAMSON L. BODNĂRESCU Poezia lui Samson Bodnărescu (1841-1902) trecea drept dificultoasă. Nenorocul ei este mai degrabă de a concura întîmplător sau prin reală contaminație poezia lui Eminescu: Haide, dragă, sui în luntre, Să tot mergem, mergem duși, Să scăpăm măcar o clipă De-a pământului cătuși. Legănați încet de valuri Să dăm grijile uitării, Să dăm sufletele noastre Dragostei și depărtării. Interesnte sunt încercările de epigrame și elegii după Goethe, cu toate că metrul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe Weber lângă clavir murind!... * Și-am plâns - precum ar plânge amantul după dricul Iubitei fidanțate purtat spre cimitir; Și-am plâns - precum ar plânge murindul în delir. Printre atâtea versuri prozaice, întîlnim uneori fraze poetice deloc banale: Alunec, în luntre, pe lac Și umbra pe apă s-așterne; În juru-ne Alpii-și desfac Priveliști eterne. Și cerbii pe râpe se suie Aiurea pierzîndu-se-n cete. Nuvelele, poemele în proză sunt simple notațiuni lirice, impresii de lectură, chiar comentarii jurnalistice, străbătute însă de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Măgarul cu cruce pe spate, pătruns de calitatea sa de simbolizator al inocenței, paște cu umilitate. Apare și cîte-un detaliu ortodox. O călugăriță trece în barcă pe o baltă foarte stilizată cu miraculoși crapi vizibili: Prin dimineața brumată de-argint, Luntrea, vâslită de-o călugăriță, Chemată lunecă, la clopot, pierdut peste zări. Trec crapii negri prin adâncul verde, Rațele țipă undeva în ceruri nevăzute... Adrian Maniu a refăcut, cu o tehnică mai pronunțat picturală și cu luciri de icoană, tabloul vesperal
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sau, bolnav, își caută vindecarea în extirpațiune: Mi-e bolnav cugetul și-aș vrea să-l rup - Cum rupi unui păianjen un picior! Aci întunecat, spiritul merge în noapte ca pe corăbii cu felinare verzi, aci purificat, alunecă pe o luntre serafică cu un crin la cârmă. Viața poetului este astfel o veșnică trecere din negru în alb (dispozițiune romantică), din crunte melancolii în extaze și jubilări. Vântul bătrân într-o clipă de umoare neagră capătă guri de câini lătrători, se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Phyllodoce, Cum alergau de colo-colo despletite Prin valurile de furtună biciuite! Brumele flamande se prefac în cețuri cimeriene, bălțile dunărene în ape infernale, Mureșul în Styx: Dar Mureșul e-n vale cu apa-i cătrănită, Podarul, soi de Caron, cu luntrea ghiftuită Ne-așteaptă să ne treacă pe celalt țărm, cu bacul. Și ni-i așa de bine c-aici ne-am face vacul Și-n ostrovul de tihnă, ne-am veșnici hodina De n-ar grăbi podarul și n-ar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
după bătălia de la Kalka. Ori Crimeea este la o aruncătură de băț de apa Nistrului, granița de răzlețire a neamului nostru către est. Țara Brodnic a voievodului Ploscînea din vechile cronici rusești este Basarabia pentru că brod în limba română înseamnă luntre lată, pod umblător, bac și ca să ajungi pe acest teritoriu cuprins între Prut și Nistru, ape curgătoare mari care la acele vremuri nu puteau fi trecute decît cu ajutorul bărcilor mari sau a podurilor ca-re se trăgeau de pe un mal pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ambiguitate eleată, încremenire parcă în dosul unei măști a durerii, T. se dezbară în texte de cu totul altă factură, care continuă linia simplității inițiale, în confesiuni lirice, cu tușe onirice și simbolice: „Și iată, uitarea se-ntoarce.../ De ceață, luntrea e grea. Arțarul roșu/ îmi arată o mierlă, sub cortul penelor,/ căzută în vis// De pe câmpia mea, nu mai arunc/ cu fluturi mari, acolo unde ești, să-mi afli/ frumusețea// Așa voi muri uitând Hesperara...” (Uitare). Poate cel mai bun
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
de linie și 16 dorobanți din Divizia 4 infanterie; la acest din urmă regiment se referă Bacalbașa; „oamenii regimentului 16 dorobanți“ nu au cerut să treacă Dunărea; unii au declarat că dacă nu li se dă voie să treacă cu luntrile, vor trece înot. Cu mare greutate ofițerii i-au oprit. Această știre provoacă în toată Capitala o adevărată frenezie de entuziasm. Ziarele anunță a doua zi că la Dunăre, între Oltenița și Turtucaia a fost și luptă de infanterie. Cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
său Nicolae Moscaliuc, colecția completă a revistei „Înmuguriri”. Poetul sucevean a legat-o frumos În două volume și mi-a dat-o pentru „Galerie”. „Cărturarul” care acum ne ura pe amândoi și nu mai vorbea cu noi, s-a făcut luntre și punte pe lângă directorul Complexului muzeal și a luat colecția acasă. Mai mult, la București a luat de la d-na Ursu, corespondența lui A.G. Stino către poetul bârlădean G. G. Ursu, mințind-o probabil că e pentru muzeele fălticenene. Am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pietre în animale pentru a le ucide, dar acțiunea sa e zadarnică (le arunca pietre, dar pietrele cădeau fără să le atingă)408* (trad. rom. cit., p. 79). În schimb, sosirea leprosului înlătură această fobie a contactului. Leprosul instaurează atingerea: luntrea alunecă și atinge malul unde omul aștepta. Luntrea prefigurează contactul prodigios. Și cel ale cărui brațe îl strângeau mereu și care "creștea, creștea" atinge "cu capul și picioarele cei doi pereți ai colibei"409*. Această imagine este deosebit de bogată, cea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acțiunea sa e zadarnică (le arunca pietre, dar pietrele cădeau fără să le atingă)408* (trad. rom. cit., p. 79). În schimb, sosirea leprosului înlătură această fobie a contactului. Leprosul instaurează atingerea: luntrea alunecă și atinge malul unde omul aștepta. Luntrea prefigurează contactul prodigios. Și cel ale cărui brațe îl strângeau mereu și care "creștea, creștea" atinge "cu capul și picioarele cei doi pereți ai colibei"409*. Această imagine este deosebit de bogată, cea a unui corp care umple casa, care umple
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
p. 9. Gheorghe Glodeanu, Incursiuni `n literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 14-16. Eva Behring, Scriitori români din exil, 1945-1989. O perspectivă istorico-literară, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001, p. 12. Ibidem, p. 16. Ion Solacolu, „Luntrea cu vise”, `n Horia Georgescu. Pentru cauza românească, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 6. Sugestiv `n acest sens este și titlul articolului lui Neagu Djuvara care sugerează simetria cronologică dintre 1848 și 1948. Neagu Djuvara, „Souvenirs de l’exil
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
asupra mijloacelor de transport, în cazul vapoarelor, se stabilește în funcție de tonaj, respectiv 50.000 lei pentru fiecare 1.000 tdw sau fracțiune de 1.000 tdw. 8. Localnicii din Delta Dunării și Insula Mare a Brăilei care folosesc bărcile și luntrele pentru transport de uz personal sunt exonerați de la plata taxei asupra mijloacelor de transport. Pentru acordarea acestei înlesniri, persoanele fizice în cauză trebuie să facă dovada organelor fiscale că au domiciliul în Delta Dunării și în Insula Mare a Brăilei
HOTĂRÎRE Nr. 506 din 5 august 1994 pentru aprobarea Normelor privind metodologia de calcul şi formularistica corespunzătoare referitoare la aşezarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111131_a_112460]
-
înfloresc mărgele nesărutate gene: Ileană din poveste, în chiot, duc pandurii Ca să-i nuntească trupul și dragostea'n poiene. Luntrașul Spre moarte mă tot duce, lin, inima vâslind Prin valuri de agată și clocot de bulboane. Așteaptă Haron ora, cu luntrea scoasă'n grind Să-și ieie vamă dreaptă cu trecerea'n nirvane. Despăduriri Se duc pe râul vremii toți anii mei, bușteni, Să risipească'n lume scump cântec de comoară. Stejarii tinereții n'or mai umbri poieni De visuri și
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
maestru-n culesul viei, apa vărsată în vase de piatră se preschimba în vin. E mai bun, spuseră mesenii, da, e mai bun vinul ce nu costă vreo stoarcere, pâinea făcută fără de grâu și cuptor, peștele ce sare singur în luntre: el descătușa gratisul care ține de grație, pătimașă și îndrăzneață. Venea de la un botez în apele Iordanului, murí nu prea departe pe-o bârnă în formă de T când un fier îi pătrunse coasta curse apă cu sânge, ca o
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
și pe această cale cel mai tradus și cunoscut scriitor român în Japonia), al culturii române și al traducătorului, care-și încununează astfel 25 de ani de activitate în slujba creației. E posibil ca în curând să fie publicat romanul Luntrea lui Caron al lui Lucian Blaga, tradus de el în japoneză, ca și de alte mari opere românești, la a căror transpunere în niponă meditează. A publicat numeroase articole, interviuri, eseuri, studii, recenzii etc. în presa română, japoneză și din
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
Alex. Ștefănescu Un român care nu putea apărea decât după 1989 Editură Humanitas a publicat la sfârșitul anului trecut formă completă a românului Luntrea lui Caron de Lucian Blaga. După cum se precizează într-o necesară Notă asupra ediției, românul a fost scris între 1951-1953 (Lucian Blaga era pe atunci bibliotecar-sef la filiala clujeana a Bibliotecii Academiei). Autorul a revizuit manuscrisul în perioada 1956-1958
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]
-
dozat cu lumina tare, avea acea transparență proaspătă ce nu durează decât vreo două săptămâni, constituind fază de pastel a primăverii." Dacă îl considerăm o uriașă și sofisticată antenă de captare a semnalelor universului, românul merită toată atenția. Lucian Blaga, Luntrea lui Caron, român, ediția a II-a, revăzuta, București, Ed. Humanitas, 1998. 576 pag.
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]
-
da glas unei inclinații spre exotism, pentru a se cufunda în sine. Reveria e, așadar, centripeta, în căutarea unui centru, care nu e decît mirabila "Libertate" primară: "Cum trece ziua prin fiecare m-aș ridică să/ le chem într-o luntre verde îndeajuns/ de iute cît să-mi îngăduie cu ochii/ închiși să plutesc peste insule/ acoperite de pasari.// Tapiserii tremurînd în ciucuri pe lespede,/ dimineți cu mierle, amurguri cu lebede, voi,/ aștept din văzduhul lăstunilor picătură/ care să-mi descleșteze
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
Sibiu nr. 16 bl. E33, et. 1, ap. 7 sector 6 15229 CIRSTULESCU IOANA GABRIELA (n. 1969) Sos. Mihai Bravu nr. 202 bl. 104, sc. 1, et. 4, ap. 14 sector 3 țel. 3215894 4492 CIUCĂ CONSTANTIN (n. 1927) Str. Luntrei nr. 2-4 bl. 8, sc. 4, et. 4, ap. 186 sector 2 țel. 6875131 15081 CIUCUR ELENĂ (n. 1939) Calea Dorobanți nr. 111-131 bl. 9, sc. D, et. 6, ap. 101 sector 1 țel. 6794593 14004 CIURILEANU RADU-TITU (n. 1928
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]