3,239 matches
-
Recherche en Sciences Sociales, 25. Pollak, Michael (1993), Une identité blessée, Métaillé, Paris. Preißer, Rüdiger (1990), „Studienmotive oder Klassenhabitus? Strukturelle Beziehungen zwischen sozialer Herkunft und Studienfachwahl”, Zeitschrift für Sozialisationsforschung und Erziehungssoziologie, 43, 2, pp. 291-301. Primakowski, A. (1954), Wie arbeitet mân mit dem Buch?, ediția a II-a, Bibliothek des Propagandisten, Dietz, Berlin. Prokop, Siegfried (1990), „Aspekte der Periodisierung der Geschichte der Intelligenz der DDR im Zeitraum der Übergangsperiode”, Wissenschaftliche Zeitschrift der Humboldt-Universität Berlin, Reihe Gesellschaftswissenschaften, 39, 6, pp. 621-626. Przybylski
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
i-au permis stagii în străinătate, la Freiburg (Germania, 1969) și Iowa City (SUA, 1972-1973), prilejuri folosite spre a se familiariza cu literatura acestor arii culturale. A fost căsătorită cu scriitorul Szász János. Pentru un volum de poezie proprie (Was mân heute șo dichten kann), a obținut Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor (1971). Având o fire nonconformista, L. a fost atrasă de modernismul literar, preferință ce i-a deschis calea spre scrisul avangardist. Împreună cu poetul berlinez Heinz Kahlau, L. a
LATZINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
fie ziua..., București, 1958; V. Ivanov-Leonov, Generalul „Africa”, București, 1962; Martin Wickramasinghe, Taină Insulei Șerpilor, București, 1962; Serghei Sartakov, Crestele Saianilor, I-III, București, 1967 (în colaborare cu Emil Șuter); Anatoli Alexin, Fratele meu cântă la clarinet, București, 1970; Kim Mân Cijun, Visul celor nouă suflete, București, 1973; Elenă Axelrod, Iarna se joacă, București, 1975 (în colaborare cu Viniciu Gafița); Arkadi Adamov, Cercuri pe apă, București, 1975; Panteleimon Romanov, [Proza scurtă], în Romanța samovarului (Proza umoristica), pref. Marcel Petrișor, București, 1976
SISMANIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289708_a_291037]
-
îl împiedică să bea, dar dacă dumneavoastră vreți să mai apucați vreodată să beți, ați face mai bine să lansați toate cele patru ambarcațiuni ca să tragă vasul cît mai departe de balenele astea, căci marea e prea liniștită ca să le mîne singură. între timp Stubb sărise peste parapet, în ambarcațiunea lui, de unde îi strigă omului din Guernesey că, avînd o parîmă de remorcare, îl va ajuta să îndepărteze de vas balena mai ușoară. Și astfel, în timp ce ambarcațiunile franceze trăgeau dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
suferințele prostituatei, luată În această epocă drept simbol al demnității umane călcată În picioare de o societate bazată pe inechitate socială, pe exploatare. (Ă). Această agitație culturală, respectul mărturisit pentru prima dată sub forma aceasta, pentru munca intelectuală, crează În mase o adevărată emulație culturală. Acest lucru are ca rezultat nu numai ivirea unei serii Întregi de intelectuali legați prin activitatea lor de clasa muncitoare, dar și a unor creatori de artă din sânul muncitorimii, cum este cazul lui Th. Neculuță
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
După un palid debut datorat ecoului umanist, secolul luminilor încurajează comunicarea dintre cele două lumi europene, făcând posibilă afirmarea intelectualității plurilingve și multiconfesionale și a schimburilor reciproce de valori. Cartea este dedicată elitelor, urmând ca analiza discrepanțelor dintre acestea și mase să fie examinată grație unei noi cercetări din care sper că vom înțelege mai exact problemele sociale ale Europei Centrale și de Sud-Est. Tentația lui homo europaeus îmbină studiul documentar cu o teoretizare a interferențelor dintre cele două arii culturale
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
am avut cine știe ce stare. Dumnezeu să-l odihnească pe bătrân că n- a făcut avere și a murit fără veste cu o casă de copii. A avut însă minte cu carul și m-a dat la stână să mân oile în strungă. Numai în lume își găsește rostul omul. Până la o bucată de vreme am crescut printre străini. Ia, toți zic că-i vai ș-amar de copilul crescut la stăpân. Că-i încercat din bătaie, nici vorbă ! Dar
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
celălalt să nu aibă nici o fărâmă de respect pentru munca cinstită. Tot timpul îi scoate ochii că până și poetul ăla, Vergilius, a recunoscut cât de greu este să în nobilezi prin cuvinte niște lucruri umile. Atâta i-a ră mas din tot ce-a învățat! Buzele îi freamătă de furie neputincioasă. De ce corupe într-atât bogăția încât ajunge să stabilească diferențe până și la un aliment care, altminteri, costă doar un as? Natura a creat sparanghelul sălbatic ca să poată fi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mai jos... din ce în ce mai jos... Ajunge la burtă. Fusta e ridicată și picioarele desfăcute! Țipă scurt, înfricoșată. Nu! Asta nu! — A lovit-o fulgerul, își dă cu părerea o vestală. Toate sunt pierite de spaimă. Occia se ridică cu greutate. Ră mâne dreaptă, cu ochii goi ațintiți înainte. Se miră ea însăși că mai are putere să vorbească. Da, rostește slab. A lovit-o fulgerul. Dar, dinăuntrul ei, un țipăt deznădăjduit se înalță: — A fost violată! CAPITOLUL V Vipsania se oprește lângă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să-l liniștească. Dar nu. Răbufnește și mai aprig: — Ce importanță au pentru zei aurul și argintul, când plebeele le poartă pe post de brățări la glezne? Când soldații, di sprețuind chiar și fildeșul, pun să se cizeleze din argint mâne rele săbiilor, când tecile sună la clinchetul lănțișoarelor, iar cingătorile răsună de plăcuțe? Când cu argint se protejează sclavii ajunși la vârsta adolescenței, în timp ce femeile îl folosesc pentru a se spăla și privesc cu silă ligheanele care nu sunt din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
inima stearpă, rece și cu suflet de venin! Plângi copilă? - C-o privire umedă și rugătoare Poți din nou sdrobi și frânge apostat-inima mea? La picioare-ți cad și-ți caut în ochi negri-adînci ca marea, Și sărut a tale mâne, și-i întreb de poți ierta. Șterge-ți ochii, nu mai plînge!... A fost crudă-nvinuirea, A fost crudă și nedreaptă, fără razem, fără fond. Suflete! de-ai fi chiar demon, tu ești sântă prin iubire, Și ador pe acest demon
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
era ațâțat și mânios. Cum dracu de a venit așa? vorbi el pripit. Nici nu m-așteptam... Eu ascultam cânii... Am tras prea repede... m-am grăbit... —A fost fără știre... zise încet Vasile. Da’ nu-i nimica... Trebuie să mâie cânii într-acoace alta... Aici e hățașul lor... Deodată tăcură, cu urechea ațintită. Cânii veneau chefnind. Pădurarul puse iar cornul la gură. —Cum dracu? șopti cu ciudă boierul și-și privi de aproape pușca. Tăcerea se întinsese. Bătaia cânilor un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să ne aducă bucurie. —Râd eu, maică? Eu mă veselesc. Bucurie nu știu dacă mi-a aduce. Însă mă gândesc, mamă, că Bezarbarză are să-l sperie și nu l-a putea aduce singur - să-l ție în brațe și să mâie și calul. Nana Floarea a clătinat din cap: — Asta am știut-o eu, Culi, oricât de puțină minte aș avea. Așa că vine cu el cine trebuie. Vine femeia aceea, Nastasia? Se poate să vie și ea; dar nu știu bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pe o rovină cu jipi, ca să caute vatra unei scroafe de mistreț, care începea să iasă cu godinii după ea, privindu-i cum se joacă. Pândind el într-acel fund de vale, i-a plăcut priveliștea și avea coraj. A mas la Braniște și nu-și mai aducea deloc aminte de întâmplările ce povestise badea Toma Orășanu. S-a întors la Prelunci în ziua de 30, după amiază. A început să-i bată inima, văzând căruța acasă. S-a temut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mesajele. Întins alene în djerma largă, cu capul ușor înălțat pe o bârnă de lemn, legănat de flecăreala marinarilor care se pierdea armonios în clipocitul apei, priveam soarele, roșiatic deja, ce avea să apună peste trei ceasuri pe malul african. — Mâne în zori, vom fi la Misra-Veche1, îmi strigă un negru din echipaj. I-am răspuns printr-un zâmbet la fel la larg ca și al lui. De acum, nici o piedică nu mă mai despărțea de Cairo. Nu mai aveam decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
echivalență. Așa că fii fără grijă, o să fie bine oricum, dacă nu acum, la anul. Să ia aici medie mare, fiindcă s-ar putea să am nevoie să-i spun ministrului: "domnule ministru, are zece! Vă rog respectuos să aprobați!" Am mas noaptea în căruță la marginea satului și a doua zi am intrat la examene. N-aveau deloc capete de dovleci concurenții. După probele scrise, a doua zi am intrat la cele orale. Ne-am întors acasă spunîndu-mi-se că vom primi
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și beți și vă Îmbătați, fraților. Deschide-mi ușa, sora mea, iubita mea, porumbița mea, săvârșita mea, că s-au umplut capul mieu de roao și părul mieu de picături de noapte. /.../ Vino, frățiorul meu, să ieșim la țarină, să mânem În sate. Să mâncăm la vii, să vedem dacă au Înflorit via, florile fac rod? Înflorit-au rodiile? Acolo voi da țâțele mele ție. Pune-mă ca o pecete pre inima ta, ca o pecete pre brațul tău, că tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de la Micul Dragon, sunt în stare să călăresc singură. Cu un pic de exercițiu, devin curând foarte sigură pe mine. Împrejurimile Yenanului sunt perfecte pentru călărie, teren deschis și în pantă lină. Îmi strâng părul sus într-un coc și mân calul în galop. Călăresc peste dealuri și pe malul râului. Vântul care îmi adie pe față mă face să simt primăvara. Zâmbind în vânt, mă gândesc în sinea mea: Sunt o fată-bandit! Călăresc până când nările calului se lărgesc de la gâfâit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
decât gazda - ia din ceaun cu un polonic pentru zmei, pune În căldări: - Fugulița, la școală, pân’ nu se răcește! Să mănânce bieții soldăței și ceva cald, că de când a’ trecut Prutu’... - N-ai grijă, că-n fiecare noapte au mas Într-un sat de oameni, zice o femeie uscată. - A’ fi mas, face gazda, lucrând din polonic, da’ zamă de găină ca a noastră... Măi fimeilor, ce-ar fi să coacem și vreo două-trei cuptioare de plăcinte cu poalele-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
căldări: - Fugulița, la școală, pân’ nu se răcește! Să mănânce bieții soldăței și ceva cald, că de când a’ trecut Prutu’... - N-ai grijă, că-n fiecare noapte au mas Într-un sat de oameni, zice o femeie uscată. - A’ fi mas, face gazda, lucrând din polonic, da’ zamă de găină ca a noastră... Măi fimeilor, ce-ar fi să coacem și vreo două-trei cuptioare de plăcinte cu poalele-n brâu? C-odată vin ai noștri, să ne scape de păgân! O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cămin, iar dacă vin aici, sunt tratat cu castraveți. Midori și-a încrucișat brațele și a lovit cu tocul pantofilor în linoleum. — Aș vrea să mai merg cu tine la băut, spuse ea, înclinându-și ușor capul. — Și cum r\mâne cu filmul pornografic? — Bine, mergem mai întâi la film, apoi bem ceva... și vorbim toate prostiile din lume. — Nu eu vorbesc prostii, ci tu, am protestat eu. — Fie cum zici, dar vorbim, ne îmbătăm și pe urmă ne culcăm unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
în cameră era răcoare ca într-un acvariu. Mirosul de naftalină persista încă în puloverul cel gros pe care mi-l scosesem din cutia cu lucrurile de iarnă. Pe geamul de sus a poposit o muscă mare și a r\mas acolo, nemișcată. Deoarece nu adia vântul, Soare Răsare atârna parcă neputincios, de catarg, asemenea togăi unui senator roman. Un câine maro, jigărit și fricos, luase la mirosit toate florile din stratul de flori ce se afla în grădina interioară. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
că i-ar plăcea grozav să părăsim amândouă sanatoriul și să locuim undeva împreună. — Împreună? — Da, normal, spuse ea, ridicând ușor din umeri. I-am spus că pe mine nu mă deranjează absolut deloc, dar am întrebat-o cum r\mâne cu tine, Watanabe. Mi-a răspuns, senină, că lămurește ea lucrurile în ceea ce te privește. Asta a fost tot în legătură cu tine. Apoi am vorbit despre noua locuință și am făcut planuri de viitor. După aceea, ne-am dus la colivie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
bingomanului înjunghie pădurea de la un capăt la altul. Coada lui Chilot căzuse spre Orientul Mijlociu; chipul său oglindea tristețea lumii. Da’ ce-ai, băiatule? Stăpâne, stăpâne mai cheamă-ți un câne! Ce tot spui tu acolo!? Bbaciule stăpâne, ești bogat de mâne! Și ce-i cu asta, băiețel flocos? Dacă află managerul Ungureanu sau inginerul Vrânceanu...Măi cățelul pământului, Mercedes-ul acela e impozabil. După ce plătesc taxele, dacă mai rămânem cu volanul. Deci tot săraci suntem? lătră mopsul. Fără greș, fecioru’ tatii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ș-apoi să zvârle din copite până tot l-a zdrobit pe bietul om de I-au scos pe cergă afară. Așa că nu-i chip să mai iasă dânsul cu sania, iar ceilalți vizitii nici unul nu s-ar încumeta să mâie iepele prea buiestre. Grigore era plictisit și pentru Ichim, dar mai cu seamă din pricina Nadinei care, fiind amatoare de iuțeală, nu ar fi mulțumită să o plimbe cu caii de purtare. Atunci logofătul Bumbu își dădu părerea că ar putea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]