1,319 matches
-
cea dintâi. Nu e liberă niciodată. Economisește din orice. Rareori își face cunoscută durerea. Ea se consideră și se știe, necontenit, că este sub ochiul atotștiutor al lui Dumnezeu. Știe că în numele lui Dumnezeu, suferința nu poate fi decât purificatoare, mântuitoare. Cu drag ne amintim cu câtă înțelepciune, dragoste și răbdare ne-a 1 sfătuit pe calea binelui, ne-a condus, când eram mai mici în fața altarului sfânt. Oricând, în orice ocazie, ne-a arătat calea creșterii noastre în Hristos-Domnul. Prin
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
vieții. Ori cât de mari, ori cât de multe au fost suferințele mele, totdeauna aflam în lume ceva ce mă distrăgea, în sufletul totdeauna o gândire destul de puternică pentru a goni pe oricare alta. [...] Azi nu mai este acest gând mântuitor. Chiar nici speranțe ce pot avea, nu mă mai mângăesc. Ele îmi par zadarnice, seci, ba produc, chiar în sufletul meu un fel de frică tăinuită 225. (s.a.) Sentimentul e copleșitor cu atât mai mult cu cât gândurile potențează durerea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
recuperată ca postulat al rațiunii practice: chiar dacă este constrânsă la existența palidă a unei simple ipoteze, aceasta continuă să constrângă în forma unui imperativ. • Lumea adevărată inaccesibilă? Oricum, neatinsă. Și neatinsă fiind, e și necunoscută. Prin urmare nici mângâietoare, nici mântuitoare, nici implicând o îndatorire: la ce îndatorire ne-ar putea supune ceva necunoscut?...99. Cu al patrulea capitol al istoriei platonism-nihilismului Nietzsche consfințește etapa de scepticism și incredulitate metafizică ce urmează kantianismului și idealismului, și care poate fi identificată cu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
pietatea mamei mele și mamei noastre a tuturor, de la Biserica Ta. Și, tulburată, mama trupului meu - pentru că năștea în inima ei curată, în credința Ta, cu mult mai drag mântuirea mea veșnică - deja se îngrijea să fiu inițiat în Tainele mântuitoare și să fiu spălat, mărturisindu-Te pe Tine, Doamne Iisuse, spre iertarea păcatelor, dacă nu m-aș fi însănătoșit imediat. Așadar, a fost amânată curățirea mea prin Taina Botezului, ca și când ar fi fost necesar să mă mai murdăresc, dacă trăiesc
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
la distanță orice poftă trupească și unealtă a lăcomiei (cf. 1Pt 2,11; cf. Lc 21,34; Rom 13,13), cu atât mai eficient reușea să imprime Evanghelia în inimile ascultătorilor. 5. Cu scopul de a conferi eficacitate acestui proiect mântuitor, a prezentat la Roma papei Inocențiu, în timpul consistoriului, punctele (Regulii) deja amintite și altele, notate pe o foaie, cerând ca Scaunul Apostolic să-i aprobe cererea. În ce măsură domnul papă a aprobat Ordinul Sfântului Francisc cu privilegiul său 6. Atunci papa
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
puțin timp. Un cavaler, care privea cu oroare la viața lor, criticând-o, îi denigra oriunde avea posibilitatea. Odată, în apropiere de sărbătoarea Nașterii Domnului, cel care îi conducea pe frați, i-a trimis doi câte doi să răspândească sămânța mântuitoare a Domnului pe acel pământ. Doi dintre ei, ajunși la o pădure din apropiere, s-au aventurat pe un drum prost, intrând în noroiul acoperit de zăpadă înghețată, lăsând picături de sânge pe urmele lor, fără ca ei să-și dea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși. footnote>. Într-un alt loc, Sfântul Maxim vorbește, în termeni care amintesc fără echivoc de Sfântul Grigorie de Nyssa, despre afecte și punerea lor într-o continuă lucrare mântuitoare spre câștigarea bunurilor cerești. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nyssa scrie: „Căci dacă ajunge cineva la cunoașterea slăbiciunilor (afectelor) legate fără voie de suflet, va socoti că nu știe și nu poate să se despartă de relele înjugate cu
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
Frédérick Tristan, Primele imagini creștine, Editura Meridiane, București 2002, pp.15-131). Simbolul peștelui avea o semnificație cu totul aparte, scrierea greacă a acestuia reprezentând acrostihul Crezului, prin formula grecească "Iesous CHristos THeou Uios Soter", care însemna "Iisus Christos Fiul Dumnezeului Mântuitor". (Cf. Frédérick Tristan, op. cit., p. 75). 374 André Grabar, op. cit., p. 37. 375 Leonid Uspensky, op. cit., p. 66. 376 Vezi Răzvan Theodorescu, Cultură și civilizație europeană, Editura Fundației România de Mâine, București, 2003, pp. 14-16. 377 Michelle P. Brown, op. cit
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de consilieri ai luminii și energiei creatoare, conduși de împăratul suprem al universului infinit. Aceștia alungau puterile malefice cotropitoare, ale mentalului superior și entităților războinice cuceritoare ale astralului sacru. Toți intonau:Om!Om!Om! Cuvântul Om era sacru, purificator și mântuitor. Locuitorii subpământeni emanau pământenilor bunătate, fertilitate, inteligență, înțelepciune și pace. Imperiul se întindea pe o suprafață de zece milioane de kilometri pătrați. ocupată de zece milioane de orașe distribuite în lanț, fiecare dintre ele constituind o verigă. Imensul lanț comunica
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
un zâmbet, lăsând pe Bologa singur în adăpostul umed. 6 Îi clocotea inima și creierii îl usturau. Stătu un minut în picioare, cu ochii după Klapka, apoi se prăbuși pe scaun, în fața hărții, agățîndu-se de compas ca de o nădejde mântuitoare. Dar nici degetele nu-l mai ascultară... În sufletul lui, ca și împrejurul lui, simțea o scârbă chinuitoare, în care i se scufunda toată viața. Își rezemă capul pe palme, privind liniile, punctele, unghiurile însemnate pe hartă. I se păreau
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
face acuma. Toată ziua o petrecu apoi cu binoclul la ochi, examinîndu-și sectorul cu atenție, comparând în gând punctele reperate pe hartă... Spre seară începu să-l roadă grija ca nu cumva, tocmai în noaptea aceasta, să lipsească iarăși reflectorul mântuitor. Totuși era gata să vegheze și o săptămână și să-l nimicească... Numai, între timp, să nu vie ordinul de schimbare! Dar nu, nu se poate! Trebuie să apară... Trebuie... Seara, la zece, dădu poruncile cuvenite și porni spre observatorul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
au indignat, în spital și după aceea, vorbele și întîmplările care nu se potriveau cu așteptările lui! Cum a împărțit lumea întreagă în două felii, una de iubire și alta de ură!... Acuma își dă seama că iubirea adevărată, adâncă, mântuitoare n-a cunoscut-o, ci numai ura, sub diverse forme... I s-a părut că-i sunt dragi toți cei de un neam cu dânsul și, îndată ce n-a găsit în inimile lor ura lui, dragostea s-a împrăștiat ca
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cu un glonte în plămâni... Să-l vezi cu ce pasiune suferă! Parcă ar fi Mântuitorul, care voiește să răscumpere păcatele omenirii întregi a doua oară... Și doctorul Meyer crede că, cel mult în zece zile, trebuie să moară, sărmanul mîntuitor! Apostol Bologa se simți deodată foarte obosit, nu mai răspunse nimic, ci, sculîndu-se, se uită împrejur, parcă n-ar fi văzut pe Gross și întrebîndu-se cum a ajuns aici. Pe urmă zise încet, în șoaptă, ca pentru sine: ― Nu vine
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Umbre ți-a dat în loc de ferice-adevărată, 45" La terminu-ăstui cambiu tu n-ei mai esista". Isteț glumea o oaste de șerpi derîzătoare: "Naintea unui caos de ani zeificat "Tu tremuri. Ce sunt oare zeitățile tale? "Slabului plan al lumei scorniri mântuitoare 50"Ce-ngeniul umanei nevoi a-mprumutat. Ce e viitorimea de gropi învăluită? "Vecia ce-i cu care deșert ni te fălești? "Măreață pentru că e cu coji acoperită, "A spaimelor-ne proprii umbră-nurieșită, 55"Pe-oglinda cea pustie a conștiinței omenești. "Icoană
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lanul nostru e plin de grâu de aur și, de-i stoarce piatra noastră, din ea va țâșni vin... căci frunțile stîncelor noastre [le] rod cînii! Și pe grumazii noștri s-apasă jugul de lemn al boului ce lucrează [ - ] [RAZA MÎNTUITOARE] 2259 Dacă raza ce lumină din ochii-ți asupra mea este raza nemurirei - arunc-o asupra ăstui popor tâmpit de nenorocire, ars de setea dreptății. [ADEVĂRATUL POPOR ROMÎNESC] 2264 Atât de multă plebe transdanubiană, neuropatică, pe deplin stricată moralicește și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
celălalt, că este de partea „marii filosofii” și a „rațiunii puternice”. Ioan Paul al II-lea în enciclica Fides et ratio, nr. 38 a afirmat: „Căile pentru a ajunge la adevăr rămân numeroase; totuși, deoarece adevărul creștin are o valoare mântuitoare, fiecare din aceste căi poate fi străbătută, cu condiția de a conduce la scopul final, adică la revelația lui Isus Cristos”. Părintele Orlando Todisco, în lucrările sale dedicate lecturii franciscane a gândirii occidentale, a arătat prospețimea, bogăția și actualitatea acestei
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
o indicație în nici un fel închisă pentru alte apropieri». «Biserica nu propune o filosofie proprie, nici nu canonizează o oarecare filosofie specială în dauna altora». «Căile pentru a ajunge la adevăr rămân numeroase; totuși, deoarece adevărul creștin are o valoare mântuitoare, fiecare din aceste căi poate fi străbătută, cu condiția de a conduce la scopul final, adică la revelația lui Isus Cristos». În acest orizont, se poate înțelege mai bine importanța și capacitatea marii tradiții a gândirii franciscane, de a da
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
snagă divină se vor împreuna și din iubirea aceasta, prin fuziunea opușilor se vor degaja în spațiu unde erotic-sapiențiale și dorința speciei de supraviețuire. Aceste unde vor intra în Inteligența cosmică unde vor fi prelucrate și se va elabora soluția mântuitoare. Cartea cuprinde și o seamă de premoniții deprimante (apocalisme moderne). În 2214, datorită intrării și ieșirii rachetelor prin atmosferă se vor face găuri și aura albastră a pîmântului va dispare. Capitole substanțiale analizează cauzele și consecințele celui de al II
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93030]
-
În volumele de pînă la Nebănuitele trepte, unde Întreaga lume e Într-o perpetuă destrămare, iar eul autorului, tăgăduindu-și dreptul și vocația existențială, nu ostenește să se dezică de o viață nedemnă, Haiducul pare să vestească o posibilă soluție mîntuitoare. Paradoxală În sine, ea este asumată de nevoie doar de cei proscriși și osîndiți la o virilă Însingurare și la un veșnic anonimat. Conștient sau nu de asumarea ei, poate ezitantă Încă, Blaga certifică această Îndoială prin vorbirea evocatoare la
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
un început absolut spre o împlinire sperată, deși mereu refuzată; de la un an zero, trecut la care nu ne mai putem întoarce, spre o apocalipsă ideală. Istoria artei, de la cea mai savantă la cea mai mașinală, este ocupată de timpul mântuitor care începe cu Întruparea și se încheie cu Judecata de Apoi. Este o teleologie mai mult sau mai puțin glorioasă. Scopul și sfârșitul istoriei dictează în schimb drumul răbdător de la o origine ascunsă în noaptea ei spre recunoașterea ei în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cel al magicianului nostru național. Deși uimitor de înzestrat pentru publicitate, termenele medii nu erau punctul lui forte și a trecut peste constrângerile socio-culturale ale transmisiei, toate instrumentele practice și învățate ale conivenței. Calificarea cetățeanului mediu de a primi stigmatele mântuitoare nefiind înnăscută, atracția artistică nu arde etapele. Nu se pot elimina educația națională și munca obscură a vechilor medieri "păgâne": cartea, școala, ziarul. Niciun ochi nu va fi profet dacă nu a fost truditor. Mahăbhărata are o funcție simbolică în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
se înțelege acceptarea personală de către credincioși, a Evangheliei lui Hristos, păstrată și învățată de Biserică. Aceasta înseamnă că credința nu este o simplă experiență spirituală a întâlnirii dintre Dumnezeu și om, ci și o acceptare personală a unui mesaj revelat, mântuitor, care dă realitate obiectivă însăși vieții spirituale. Pe lângă acest chip dogmatic al credinței care constă în consimțirea sufletului la ceva, de pildă: Cel ce crede în El nu este judecat (In. 3, 18), mai este un altul, dăruit de Hristos
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
învierii, prin bogăția virtuților și a belșugului cunoștinței adevărului Lui și prin ridicarea cugetării de la cele stricăcioase la înălțime, ca să devin de un trup și de un suflet cu El (Col. 1, 13)<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Toate aceste fapte mântuitoare ale lui Hristos trebuie să devină puteri în noi. Dogmele creștine sunt toate izvoare directe de viață, căci avându-L prin credință pe Hristos în noi, El ne imprimă puterea faptelor Sale mântuitoare, imprimate în El Însuși, ca stări iradiind
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Toate aceste fapte mântuitoare ale lui Hristos trebuie să devină puteri în noi. Dogmele creștine sunt toate izvoare directe de viață, căci avându-L prin credință pe Hristos în noi, El ne imprimă puterea faptelor Sale mântuitoare, imprimate în El Însuși, ca stări iradiind de iubire. Dogma nu e o teorie depărtată de viața duhovnicească, ci e puterea izvorâtoare a acesteia. (n.s. 340, p. 165) footnote>“. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 25, în PSB, vol
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
trebuie aruncate desăvârșit”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. I, 11.1.-11.4., în PSB, vol. 5, p. 317) „Deci a cerceta despre Dumnezeu, nu pentru a da naștere la discordie, ci pentru a descoperi, este lucru mântuitor. Că este scris în Psalmii lui David: Mânca-vor săracii și se vor sătura; și vor lăuda pe Domnul cei ce-L caută pe Dânsul; vii vor fi inimile lor în veacul veacului (Ps. 21, 30). Cei ce caută potrivit
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]