KorAP: Find »[drukola/base=mărie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...111 >

2,766 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628

vru să răspundă ceva, dar se răzgândi. Liniștea nopții de mai acoperi, o clipă, cabinetul de lucru al voievodului. - Dar, cu permisiunea măriei tale, reluă Pietro, lăsăm pentru mai târziu dezlegarea acestei enigme. Și ne Întoarcem la informațiile reale. Mesajul măriei tale i-a fost Înmânat celui care și-a luat numele de Ștefan Oană. Iscoadele noastre spun că, imediat după citirea lui, a fost chemat sfetnicul său de nădejde, conducătorul mongol Amir Baian. Apoi, pergamentul a fost ars, așa cum a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
i-a fost Înmânat celui care și-a luat numele de Ștefan Oană. Iscoadele noastre spun că, imediat după citirea lui, a fost chemat sfetnicul său de nădejde, conducătorul mongol Amir Baian. Apoi, pergamentul a fost ars, așa cum a cerut măria ta. Cei doi au discutat mai bine de trei ore. Apoi, Amir Baian ieșit din camerele Marelui Maestru și a convocat pentru a doua zi călăreții tribului său. Pe Înserat, escortat de o sută de războinici Bordjighin, Amir a părăsit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
lucruri neverosimile se va petrece la timp, atunci avem o șansă, o șansă infimă, să supraviețuim acestei furtuni. Ce face acum căpitanul Oană? - Macină Întrebări și se răsucește În el Însuși. E prea slăbit și prea bolnav ca să vegheze asupra măriei tale. Se Întreabă dacă ceea ce se spune despre conducătorul Cuceritorilor e adevărat. Și așteaptă o minune. - Vegheați asupra lui așa cum vegheați asupra mea. Alexandru? - Așteaptă bătălia cea mare. Nici o corespondență cu Veneția. - Nici cu Istanbulul? - Nu. În afară de scrisoarea primită de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
putea rezista artileriei care tocmai era trecută pe malul celălalt al fluviului și nici numărului copleșitor de trupe. Garnizoana fusese trimisă la Cetatea Albă, care fusese Întărită și pregătită pentru o lungă perioadă de asediu. - Nu putem da bătălia aici, măria ta... spuse Oană. Căpitanul se antrenase zi după zi ca să poată rezista În șa mai multe ceasuri la rând. Chiar dacă partea dreaptă a corpului se mișca mai greu, reușea deja să lupte cu brațul stâng. Doar vederea nu părea să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Erina” spunea mereu, iar cei din jur Înțelegeau și bucuria și tristețea acelor cuvinte. Omul care construise strategiile tuturor victoriilor lui Ștefan abia deslușea un corp de oaste care mărșăluia la cincizeci de pași. - Nu putem deschide nici o luptă aici, măria ta, reluă căpitanul. Înțeleg că suntem pe un tăpșan care coboară ușor spre un loc unde cursul Trotușului se apropie de cel al Bârladului. Și că din față Înaintează un corp imens de cavalerie urmat de pedestrimea ienicerilor. - Așa e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
acum s-au aprins focurile vestind atac tătar la vadul Nistrului. Peste pasul Oituzului Înaintează trupele lui Laiotă. Moldova e prinsă În clește. Avem treizeci de mii de oameni Înconjurați de două sute douăzeci de mii de dușmani. - Să ne retragem, măria ta... spuse, alb la față, comisul Ilea Huru. - Spătare Mihail? Întrebă voievodul. - Retragerea, măria ta. Să ne regrupăm mai sus, În munți. Spătarul Albu Înclină și el capul a aprobare. Nu exista nici o șansă. - Căpitane Oană? - Retragere și atac, măria

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Înaintează trupele lui Laiotă. Moldova e prinsă În clește. Avem treizeci de mii de oameni Înconjurați de două sute douăzeci de mii de dușmani. - Să ne retragem, măria ta... spuse, alb la față, comisul Ilea Huru. - Spătare Mihail? Întrebă voievodul. - Retragerea, măria ta. Să ne regrupăm mai sus, În munți. Spătarul Albu Înclină și el capul a aprobare. Nu exista nici o șansă. - Căpitane Oană? - Retragere și atac, măria ta. - Retragere și atac? ridică sprânceana Ștefan. Îmi place ideea. Dar cum? - Iată cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
măria ta... spuse, alb la față, comisul Ilea Huru. - Spătare Mihail? Întrebă voievodul. - Retragerea, măria ta. Să ne regrupăm mai sus, În munți. Spătarul Albu Înclină și el capul a aprobare. Nu exista nici o șansă. - Căpitane Oană? - Retragere și atac, măria ta. - Retragere și atac? ridică sprânceana Ștefan. Îmi place ideea. Dar cum? - Iată cum văd eu lucrurile, așa, fără vedere, cum mă aflu, spuse Oană. Tătarii puteau trece ușor Nistrul prin locul unde râul are cea mai mică adâncime acum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
mii, dar Îi putem devia de pe direcția Suceava pe Direcția Orhei - Cetatea Albă. În același timp, un atac Împotriva lui Laiotă, care va face pasul Înapoi, Îngropându-se Între zidurile cetății Gherghița și așteptând ca Mahomed să câștige războiul... Dar măria ta știe ce Înseamnă asta. - Întregul front din fața lui Mahomed rămâne pe umerii unei armate-fantomă. Din treizeci de mii, putem ține În fața turcilor cel mult zece mii de oameni. Și aceia răzeși, căci nu putem opri năvala tătarilor fără cavalerie. Ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
șansa aceea putea fi exploatată strategic doar de Oană. Restul cavaleriei avea să fie comandat de spătarul Mihail, pe care voievodul Îl chemă lângă el. - Spătare, am cu tine o vorbă care nu trebuie să ajungă la alte urechi... - Ascult, măria ta. - Ai luptat alături de Oană și știi că ne-a câștigat toate bătăliile. Fii cu ochii pe el. Dacă observi că slăbiciunea revine, că are amețeli sau că nu Înțelege evenimentele din teren, trimiți mesaj cu săgeată spre mine și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
toate bătăliile. Fii cu ochii pe el. Dacă observi că slăbiciunea revine, că are amețeli sau că nu Înțelege evenimentele din teren, trimiți mesaj cu săgeată spre mine și spre căpitanul Gâlcă. Nu implici Apărătorii În nici o acțiune. - Am Înțeles, măria ta. - Dacă, Însă, simțurile lui Oană funcționează cu aceeași precizie ca pe vremuri, evaluezi șansele de victorie și, oricât de ciudate ar fi ideile lui, te supui. Îi dai Încredere deplină. Spătarul Înclină capul În semn că totul e limpede

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
important lucru: În următoarele trei zile putem pierde totul sau putem supraviețui până la următoarea bătălie. Dacă tătarii ne dau peste cap și fac joncțiunea cu Mahomed, Moldova e pierdută. Toate cărțile sunt În mâna ta și a căpitanului Oană! - Dar măria ta? - Eu și boierii rămânem, cu o mână de țărani abia sosiți de la coarnele plugului, În fața lui Mahomed. Nu riscați În câmp deschis și nu pierdeți călărimile țării. Căci altele nu avem. Dumnezeu fie cu voi! Spătarul Își făcu cruce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Oamenii simpli, anonimii istoriei, trebuiau să trăiască mai departe, știind că ceea ce s-a putut izbândi În vremea lui Ștefan voievod va putea fi izbândit și În viitor. Ca să nu cadă În foamete, țara avea nevoie de recoltele acestei veri. - Măria ta... se auzi glasul căpitanului Pietro. Mesajul... Ștefan se dezmetici din gânduri și aruncă o privire scurtei scrisori, iar Alexandru, aflat În dreapta domnitorului, observă că mâna Îi tremură ușor. Ștefănești pe Prut. Spătarul Mihail ucis În luptă. O treime din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
să fie lăsați liberi vreme de trei săptămâni. De Întors, nu aveau să se Întoarcă decât Apărătorii. Care puteau să-l păzească pe voievod, dar nu puteau să schimbe soarta războiului. 6 iulie 1476, ora 6.00, Bivolari pe Prut Măria ta, Voi Îndeplini Întocmai poruncile primite, dar numai după ce Întreaga hoardă a Crimeii va fi alungată din Moldova. Am aproape douăsprezece mii de călăreți care gonesc de o săptămână aproape zi și noapte.După lupta de la Ștefănești am avut alte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Ștefănești. O victorie strălucită, incredibilă, ca toate victoriile tale. Dar, pentru Moldova de azi, e prea puțin. Nici tu și nici noi nu vom putea rezista prea mult. Continuăm să ne retragem spre nord. Pietro 10 iulie 1476, lunca Răutului Măria ta, Am trecut Prutul de două zile și continuăm luptele de hărțuială cu trupele lui Eminek. Tătarii gonesc din răsputeri spre Nistru. Am reușit să doborâm cel puțin trei mii dintre ei, prin atacuri combinate ale arcașilor și Apărătorilor. Drumul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
goană nebună. Noi, la fel. Am vești de la iscoadele trimise spre Răsărit acum o săptămână. Se pare că taberele lui Mengli Ghirai au fost spulberate de o furtună care se numește Hoarda de Aur. Este o mare victorie a diplomației măriei tale. Ce a mai rămas din oastea lui Eminek se Îndreaptă spre sud-est. Cosmin Oană 12 iulie 1476, Frumoasa, Valea Bistriței Căpitane Oană, Locul În care mă aflu spune totul pentru tine. Ne-am retras pe Valea Bistriței, puțin mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Nistru. Dacă Îți stă În putere, vei alunga hoarda și mai spre sud, În apropierea Cetății Albe. Nu vei face nici un pas dincolo de Nistru. Am nevoie de tine aici. Cât mai repede. Ștefan, domnul Moldovei 15 iulie 1476, Cetatea Albă Măria ta, Eminek a trecut În noaptea asta vadul Nistrului, la nord de Cetatea Albă. L-am adus până aici trimițând cinci mii de vânători domnești de-a lungul Prutului, să facă zid de săgeți la orice Încercare a tătarilor de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Hanatul Crimeii e zdrobit. Oastea pe care am condus-o până azi e liberă. Oamenii au pornit deja spre casele lor. Nu comentez această decizie. Înțeleg că ea trece dincolo de soarta acestui război, spre vremurile care vin DUPĂ. Aștept poruncile măriei tale. Spune-mi unde te voi găsi peste trei zile. Cosmin Oană 15 iulie 1476, ora 14.00, Piatra Șoimului, pe Valea Bistriței Cosmin, Îi scriu acum prietenului, nu căpitanului. Am o veste tristă, pe care tu vei hotărâ cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
iar muezinii aveau să cânte la fiecare răsărit și la fiecare apus al soarelui. Europa Începea abia la vest de munții Carpați. La est, Începea infernul. 27 iulie 1476, ora 17.00, munții Dornei, Valea Bistriței Aurii - Nu se poate, măria ta! spuse Pietro, parcă neînțelegând porunca domnitorului. Avem misiunea de a-l apăra pe domnul Moldovei și o să-l apărăm până la ultimul! Pentru asta am fost antrenați, ani Întregi! Pentru asta am fost trimiși aici, și nu În alt colț

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
datorie de onoare. Căpitanul Pietro smuci frâul, dar rămase pe loc. Totul era nou. Inimaginabil, imposibil. Erau Înfrânți. Erau totalmente Înfrânți. Fără șansa unei noi bătălii. Voievodul avea dreptate. Moldova nu mai exista. Imperiul Otoman atinsese crestele munților Carpați. - Bine, măria ta... supuse Pietro, șovăielnic, ca și cum n-ar fi știut dacă el rostise acele cuvinte sau ele veniseră de undeva, fără ca nimeni să le fi gândit. Vom trece Carpații În Transilvania. Te vom lăsa singur, daca asta Îți este ultima dorință

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
mult prea puțin. Lăsați-mă singur. Vreau să-mi adun gândurile. Fără Sfatul domnesc, fără spătarii care Îmi țin sceptrul și spada, fără Apărătorii care veghează asupra vieții mele. În această clipă, viața mea mă privește doar pe mine. - Înțeleg, măria ta... Pietro Înclină fruntea și duse pumnul În dreptul inimii. Ceilalți Apărători făcură același gest, În secunda următoare. La un semn al căpitanului, Întoarseră caii și porniră, Încet, spre crestele munților. Nici unul din ei nu se Întoarse. Ștefan Îi privi dispărând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Încet, ca o tristețe amânată prea mult. 28 iulie 1476, Leșu Ursului, munții Stânișoarei Voievodul nu sesizase decât târziu tropotul ușor al unui cal ce se apropia de el. Scoase sabia și se Întoarse fulgerător, gata să lovească. - Stai ușurel, măria ta... spuse, cu un zâmbet năstrușnic, Alexandru. Că doară nu mi-s ursul din poveste! - Alexandru! exclamă, surprins, Ștefan, readucând sabia În teacă. Mi se pare că am dat un ordin! Care trebuia executat! Toți Apărătorii să treacă munții În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
cu un zâmbet năstrușnic, Alexandru. Că doară nu mi-s ursul din poveste! - Alexandru! exclamă, surprins, Ștefan, readucând sabia În teacă. Mi se pare că am dat un ordin! Care trebuia executat! Toți Apărătorii să treacă munții În Transilvania! - Corect, măria ta. Chiar așa au făcut! - Și tu? Ce cauți aici? - Eu? Dacă măria ta Își amintește bine, eu nu sunt unul din Apărători. Nu am anii lor de pregătire, nu am depus jurământul. Am participat doar la o misiune. Ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Alexandru! exclamă, surprins, Ștefan, readucând sabia În teacă. Mi se pare că am dat un ordin! Care trebuia executat! Toți Apărătorii să treacă munții În Transilvania! - Corect, măria ta. Chiar așa au făcut! - Și tu? Ce cauți aici? - Eu? Dacă măria ta Își amintește bine, eu nu sunt unul din Apărători. Nu am anii lor de pregătire, nu am depus jurământul. Am participat doar la o misiune. Ca pictor. Eu sunt doar un pictor, doamne. - Ai dreptate. Dar porunca voievodului tău

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
unul din Apărători. Nu am anii lor de pregătire, nu am depus jurământul. Am participat doar la o misiune. Ca pictor. Eu sunt doar un pictor, doamne. - Ai dreptate. Dar porunca voievodului tău trebuie respectată! - Așa e. Numai că, dacă măria ta mai face un efort de memorie, Își va aminti cu siguranță că numele meu este Alessandro Frassetti și că sunt cetățean al Serenissimei. Poruncile măriei tale mi se par deosebit de interesante, dar pentru mine rămân... cum să spun... facultative

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]