1,950 matches
-
acesteia postmoderne, inclusiv a aceleia din cadrul Uniunii Europene. Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României. ------ [1] Ierom. Teofan Mada, „Despătimirea, De la Etică la Ființialitate”, Ed. Agnos, Sibiu 2007, p. 8. [2] Ibidem. [3] Sfântul Maxim Mărturisitorul vorbește despre relația care există între Biserică și Dumnezeu, Biserica fiind chipul care imită lucrarea Arhetipului: „Precum Dumnezeu, făcându-le toate și aducându-le la existență cu puterea Sa infinită, le ține, le adună și le circumscrie pe toate și
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
42] Ioan 8, 32. [43] Matei 5, 48 [45] trăirea tipurilor religioase ale vieții bisericești, când e absolutizată, precum în cazul fariseului, limitează viața evlaviei la limitele măștii religioase, după ce în același lipsește autenticitatea caracterului moral evanghelic. [46] Sf. Maxim Mărturisitorul, „Diferite capete teologice și despre iconomie. Și despre virtute și răutate”. PG 90, 122 a-b. [47] Ibidem. [48] Sf. Macarie Egiptenul, „Omilii duhovnicești”, ΒΕΠ 41, 206. [49] Ibidem. [50] Ibidem. [51] Sf. Maxim Mărturisitorul, „Cuvânt ascetic”, PG 90, 953b
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
moral evanghelic. [46] Sf. Maxim Mărturisitorul, „Diferite capete teologice și despre iconomie. Și despre virtute și răutate”. PG 90, 122 a-b. [47] Ibidem. [48] Sf. Macarie Egiptenul, „Omilii duhovnicești”, ΒΕΠ 41, 206. [49] Ibidem. [50] Ibidem. [51] Sf. Maxim Mărturisitorul, „Cuvânt ascetic”, PG 90, 953b. Vezi In.1, 12. [52] Ps.126, 1. [53] Cf. Sf. Simeon Noul Teolog, „Τάευρισκόμενα, Λόγος Τέταρτος”, Θεσσαλονίκη 1969, p. 43. [54] Sf. Maxim Mărturisitorul, „Răspunsuri către Talasie”, PG 90, 393d. [55] vezi PG 90
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
ΒΕΠ 41, 206. [49] Ibidem. [50] Ibidem. [51] Sf. Maxim Mărturisitorul, „Cuvânt ascetic”, PG 90, 953b. Vezi In.1, 12. [52] Ps.126, 1. [53] Cf. Sf. Simeon Noul Teolog, „Τάευρισκόμενα, Λόγος Τέταρτος”, Θεσσαλονίκη 1969, p. 43. [54] Sf. Maxim Mărturisitorul, „Răspunsuri către Talasie”, PG 90, 393d. [55] vezi PG 90, 280 d, PG 90, 281 c. [56] PG 90, 281 d. [57] Pr. Dr. Ștefan Iloaie, “Misiunea Bisericii în contextual secularizării”, în rev. “Renașterea”, Anul XVII, serie nouă, noiembrie 2006
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
convingerilor trăite pe calea credinței Bisericiii. Exigențele mărturisirii presupun tărie de caracter, cxonsecvență, luciditate și forța de exprimare a cuvântului Adevărului. În acatistul său, Sfântul Vasile cel Mare este numit „turn preaînalt al privirilor cerești”, „înțeleptul tâlcuitor al celor teologicești”, „mărturisitor fără de frică al adevărului”. În acatist rostim următoarele cuvinte: „Pusu-te-a pe tine, Sfinte Vasile, Dumnezeu - Cuvântul, tărie bună Bisericii Sale, cel ce cu tunetul cuvintelor tale amuțești gurile ereticilor”. Omilia 22 către tineri - Autoritatea Sfântului Vasile în recomandările făcute celor
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Însetat profund de adevărul mântuitor al existenței, Sfântul Vasile cel Mare optează în cunoaștere pentru ceea ce este edificator din punct de vedere spiritual. Pentru Sfântul Vasile cel Mare întreaga înțelepciune și cunoștință erau puse în slujirea Adevărului. El „Nu putea
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Așadar, fiind însetat profund de adevărul mântuitor al existenței, Sfântul Vasile cel Mare optează în cunoaștere pentru ceea ce este edificator din punct de vedere spiritual. Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Despre Relația Dintre Rațiune și Credință
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
altul justificând alte pretexte, toți refuză și aruncă povara de la unul la altul, acoperind ca într-un mormânt cuvântul lui Dumnezeu și adevărul, și tăcând arată că sunt de acord să se facă unele ca acestea; precum spune dumnezeiescul Meletie Mărturisitorul " Iar dacă cineva, care are cunoașterea și stie bine cele ale adevărului, îl ascunde în unele moduri, nu-l proclamă deschis și nu-l spune cu îndrăzneală, nici nu se ține de dumnezeieștile și veneratele canoane și nu pune înainte
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
cele orânduite, chiar de-ar fi demn de crezare, chiar de-ar posti, chiar de-ar fi feciorelnic, chiar de-ar face semne sau ar prooroci, să vă pară lup în piele de oaie care lucrează stricăciunea". Iar dumnezeiescul Meletie Mărturisitorul spune: "Nu ascultați de monahi, nici de preoți în cele ce vi le spun fără lege și vi le explică cu răutate. Dar ce spun de monahi și de preoți? Nu ascultați nici de episcopi dacă vă îndeamnă cu vicleșug
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
ne învață că, imediat după Înălțarea Sa la cer, Iisus Hristos S-a rugat Tatălui, cerându-I să Îl trimită pe Duhul Sfânt asupra Bisericii în devenire, pentru a face din „pescari, Apostoli, și din păgâni, mucenici“, adică martori și mărturisitori ai vieții celei noi, descoperite de Domnul înviat. Modul prezenței Duhului Sfânt în creștinism este unic Cincizecimea ne-a descoperit nouă, oamenilor, unitatea Duhului Sfânt, care se manifestă în diversitatea persoanelor, limbilor, culturilor și tradițiilor religioase. Însă, lucrarea și modul
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
peste El Du¬hul lui Dumnezeu, duhul în¬țe¬¬lepciunii și al înțelegerii, du¬hul sfatului și al tăriei, duhul cunoștinței și al bunei-credințe. Și-L va umple pe El duhul te¬me¬rii de Dumnezeu“. După Sfân¬tul Maxim Mărturisitorul, prin darul temerii încetăm să mai păcătuim, iar prin cel al tă¬riei începem lucrarea vir¬tu¬ți¬lor. Celelalte daruri ne conduc spre iluminare. Oamenii se împărtășesc în via¬ța lor duhovnicească de da¬ru¬rile Duhului în măsura
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
suprimă și conținutul de idei care de obicei se predă la această temă, numai că el va fi altfel strucurat și va privit prin prisma Tradiției Ortodoxe. Buni călăuzitori ne vor fi Sf. Ioan Damaschin, dar mai ales Sf. Maxim Mărturisitorul. Însuși cuvântul "revelație" îl vom înlocui adesea cu românescul "descoperire - descoperire dumnezeiască", iar unde a fost cazul, vom folosi și grecescul "apokálipsis" (dar bineînțeles, în sensul lui originar, și nu în cel atribuit în prezent ). Tot la aceste observații generale
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
din jur, dar și pe sine însuși, ca loc în care se arată și lucrează Dumnezeu. Deci cosmosul și omul pot fi considerați împreună o descoperire dumnezeiască, dar nu de aceeași valoare. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, aprofundând învățătura Sf. Maxim Mărturisitorul, insistă asupra faptului că omul, numit de unii microcosmos (adică Univers în miniatură), este mai degrabă un macrocosmos, ca unul ce cuprinde în sine toată lumea, ca unul ce este scop al lumii. „Fiind făcut din pământ, omul conține în sine
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
este corectă față de ceea ce i-a dat Dumnezeu și are, pri urmare, un comportament idolatru și dă dovadă de neînțelegere a rațiunii pentru care a fost creat lucrul respectiv. [17] Aceste tâlcuiri ale Sf. Grigore de Nyssa și Sf. Maxim Mărturisitorul le vom detalia în capitolul „Antropologie”. [18] Omili la Matei, I, trad. rom. în PSB 23, p.15. [19] Sf. Apostol Pavel spune că credința vine prin auz (Rom. 10:17), deci este nevoie de încă cineva (o altă persoană
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
credincioși ca momente și evenimente sfinte, care se săvârșesc în lume, dar care vin dincolo de lume și transfigurează o parte a ei, având menirea să o transfigureze întreagă . Despre legătura dintre om și biserică ca locaș de cult, Sfântul Maxim Mărturisitorul spune, în Mistagogia sa, că omul este o „biserică tainică”, iar Dumnezeu este găsit în profunzimile abisale umane, existând în om o mișcare unificatoare și sinergică între facultățile sufletului, aceeași pe care o realizează Biserica între părțile ei. Știind acestea
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
curate, gândurile curate ale firii noastre păzite de rugăciune, legate de nădejde și îmboldite de încercări și care nu se abat de la calea poruncilor, fiind singurele care ajung la cetate și la templu, unde sunt aduse ca jertfă. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că noi trebuie să despărțim patima de înțelesurile simple ale lucrurilor: „Înțeles pătimaș este gândul alcătuit din patimă și înțeles. Să despărțim patima de înțeles și vă rămâne gândul simplu. Să o despărțim prin iubire duhovnicească și înfrânare, dacă
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos, iar în ființa umană aflându-se ca fundament și orizont nesfârșit... Câteva referințe bibliografice: 1. Filocalia, volumul I, ediția I, Sibiu, 1947 2. Filocalia, volumul III, Editura Humanitas, București, 2008 3.Sfântul Maxim Mărturisitorul, „Mystagogia”, Editura Apologeticum, 2003 (ediție electronică) 4.Mitropolitul Nicolae Mladin al Ardealului, „Ascetica și mistica paulină”, Sibiu, 1996 5.Ioan Ghe. Savin, „Ascetica și mistica ortodoxă”, Vol. I și II, Sibiu, 1996 6 Pr. Alexander Schmemann, „Euharistia - Taina Împărăției”, Editura
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
cardinal greco-catolic și un duhovnic și monah ortodox, am primit și susținerea Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului și personal a Arhiepiscopului Justinian Chira. De asemenea, susțin cererea noastră Episcopia greco-catolica de Maramureș, dar și Asociația Filantropica Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul, condusă de părintele Vasile Fodoruț, care s-a arătat de asemenea încântat de inițiativă și va pune o listă la dispoziția credincioșilor din parohia să, care doresc s-o semneze. Datorită deschiderii deosebite și susținerii arătate de Victor Roncea și
MULŢUMIRI ADRESATE TUTUROR CELOR CARE AU FĂCUT DEMERSURI PENTRU CA PĂRINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PÂRVU SĂ DEVINĂ CETĂŢEAN DE ONOARE (POST MORTEM) A LOCALITĂŢII BAIA S de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 975 [Corola-blog/BlogPost/340554_a_341883]
-
dacoromân trebuie să aibă conștiința misiunii sale creștine, pentru a iniția procesul profund spiritual de autoeducație, evidențiindu-și astfel personalitatea sa creatoare. Sub nimbul sferei de Dascăl se bucură: mama, bunica, preotul, monahul, duhovnicul, poetul, scriitorul de geniu, filosoful, profetul, mărturisitorul, artistul, conducătorul și sfântul. Dincolo de calitățile deosebite ale Învățătorului, Dascălului: chip luminos, înfățișare plăcută, frumoasă chiar, structură armonioasă, sinceritate, smerenie, evlavie, bunătate, blândețe, curaj, răbdare, umor, optimism, profesionalism, care se răsfrâng în corola luminii, cognitiv, afectiv, volițional, trebuie să-și
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
multimilenară a Țăranului aristocrat protodac, de esență imperială geto-tracă, a proto-neamului nostru pelasg, precreștin, înfiat ortodoxiei lui Hristos, care a înflorit în mari dascăli, iluștrii poeți, mame sfinte, artiști consacrați, eroi-jertfitori, genii ale gândirii, cuvioși-filocalici, filosofi creștini, profeți-mistici, martiri prisositori, mărturisitori și sfinți. Cartea eroului-martirului-mărturisitorului Ioan Ianolide, Deținutul profet, editată la editura Bonifaciu, se desfășoară pe trei părți semnificative: partea I-a-Tristețiile unui deținut, urmată de partea a II-a cu Profețiile unui deținut și încheind cu Spovedania unui deținut. Lucrarea a
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
statul-ateu uzurpator peste minunata noastră multimilenară Vatră creștină. Strigătul profetului Ioan Ianolide s-a pogorât ca un fulger pentru a se aprinde în inimile și sufletele celor care au mai rămas eroi creștini, demni ca autoritate a mărturisirii ortodoxe. Ecoul Mărturisitorului s-a prăvălit ca un înverșunat torent, ca o mare cascadă care, mătură în calea sa toate puhoaiele meschine, persecutoare, prigonitoare, politicianiste, ca un mare fluviu învolburat așa cum îl definea în stilul său filosoful Constantin Noica pe orgoliosul naționalist profesor
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
Sânul bisericii Strămoșești, pe Moșia gliei străbune, întru asemănarea Chipului lui Dumnezeu, înnoit prin Hristos, pentru a ne întoarce la simțirea dacoromânului legendar, cea prea primitoare, doldora de omenie, prea dăruitoare, prea zămislitoare de eroi, prea întrupătoare de călăuzitori, de mărturisitori, de martiri și de sfinți. Apelul și mesajul lui maturizat în cicatricele durerii, turnată în tiparul de aur al demnității, după ce ne poartă pe Calea desăvârșirii sale lăuntrice, prin focul mistic întețit de flăcările suferinței din temnițele feroce ale iadului
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
reprezentat tronul Etimasiei, al judecății, pe care este pictat Sfântul Duh în chip de porumbel, iar de o parte și de alta a tronului sunt pictați protopărinții noștri: în dreapta, Adam și, în stânga, Eva. În spatele lui Adam sunt pictați Profeții, Arhiereii, Mărturisitorii, Anahoreții, iar între fericiții ce se îndreaptă spre Rai se disting chipurile Sfântului Împărat Constantin și al mamei sale Elena, Sfinții mari teologi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Sfântul Ierarh Spiridon, și Sfântul Cuvios Onufrie. Pe rândul de la bază se
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > MĂRTURISITORII - MINUNI. MĂRTURII. REPERE - CÂTEVA CONSIDERAȚII ȘI REFLECȚII... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mărturisitorii - Minuni. Mărturii. Repere - câteva considerații și reflecții... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > MĂRTURISITORII - MINUNI. MĂRTURII. REPERE - CÂTEVA CONSIDERAȚII ȘI REFLECȚII... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mărturisitorii - Minuni. Mărturii. Repere - câteva considerații și reflecții... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, ne străduim să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]