1,046 matches
-
cineva îl căutase și în sfârșit îl găsise. Femeia îi întinse, în chip de explicație, un mănunchi de violete. Se scutură și porni înainte. Dar îi păru rău și se întoarse. Alese câteva flori legate cu ață, în schimbul a ceva mărunțiș, apoi puse buchețelul în buzunarul de la piept. Nu mai întâlni pe nimeni până când mirosul de ulei ars și aburii îl vestiră că ajunsese în zona industrială. Era un alt fel de zid, mai înalt de un stat de om, vopsit
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ciuperca... Încercă de câteva ori, dar nu nimeri nicicum. Ceea ce nu-l descurajă pe Petrache, căruia zvâcnetul din viscere nu i se potolise. Până la urmă, Aurica se lăsă păgubașă, uitându-se cu jind la ursulețul de pluș. Petrache își pipăi mărunțișul din buzunare, privind când la căutătura bosumflată a Auricăi, când la rânjetul molfăit al bătrânului. — Câte ? întrebă acesta, cerându-și bănuții cu palma întinsă. — Nouă din zece, propuse Petrache. Te prinzi ? Bătrânul se ridică, abia atunci Petrache văzu că-i
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ai aici, spuse, răscolind. Nu-i rău, pentru un începător. Poate o să lucrezi pentru mine, într-o zi. Să-i spui soru-tii să mă caute. Jucă portocala în palmă, sub ochii îngroziți ai flăcăului care nu învrednicise cu nicio privire mărunțișul îndesat în buzunare, dar privea disperat la portocală. — Bine, încheie vlăjganul, punându-i înapoi portocala. Pe asta du-i-o soru-tii, spune-i că e din partea mea. Cum ziceai c-o cheamă ? Coltuc înghiți în sec și închise ochii, așteptând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe care îl arătă tuturor. Calu făcu un semn și Faraon îi puse țigările în palmă. Găsi apoi o batistă mototolită, Calu clătină din cap și atunci Faraon o aruncă disprețuitor pe jos. Continuă cu buzunarul stâng, unde găsi ceva mărunțiș. Calu făcu iarăși semn, primi bănuții, apoi îi întinse unul, făcând semn și spre Marchiză, care își primi partea. Fu apoi rândul lui Chisăliță. Faraon îl apucă pe pitic de brăcinari și-l săltă. — Pe bulangiii ăștia doi lasă-i
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
când vine, deodată, bătrânețea... Își trase capul din chenarul ferestrei și se îndreptă din șale, strâmbându-se de durere. Apoi se cotrobăi prin buzunare și scoase o pungă de plastic, legată la vârf. O desfăcu, răsturnă pe policioară conținutul, adăpostind mărunțișul cu palma. — Câți zici că sunt ? întrebă, privindu-l cu șiretenie, de parcă n-ar fi știut. Jenică nu se hazardă. Începu să numere, dând, cu două degete, mărunțișul dintr-o parte în alta. — Cinșpe lei, spuse la sfârșit. — Cinșpe, se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de plastic, legată la vârf. O desfăcu, răsturnă pe policioară conținutul, adăpostind mărunțișul cu palma. — Câți zici că sunt ? întrebă, privindu-l cu șiretenie, de parcă n-ar fi știut. Jenică nu se hazardă. Începu să numere, dând, cu două degete, mărunțișul dintr-o parte în alta. — Cinșpe lei, spuse la sfârșit. — Cinșpe, se bucură bătrânul, cinșpe, bătuți pe muchie. Câte pot să cumpăr cu ei ? — De-alea ieftine sau de- alea scumpe ? — Care-i diferența ? — Păi, alea ieftine sunt necâștigătoare. — Toate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lor. Vorbea cu un ușor accent care îl făcea să pară străin în orice limbă pe care o vorbea. Chiar și acum, când spuse : — Bine că v-a plăcut povestea asta. Acuma ziceți-mi poveștile voastre. Ceilalți mușterii își număraseră mărunțișul și plecaseră. Bătrânul nu se ridică să-și ia banii. Le prinsese privirile și nu voia să le dea drumul. Cei trei nu se clintiră, știau că ăsta e prețul. Și, în ordinea în care i-am cunoscut, cel dintâi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la piept. Ce-o fi având în ea ? șopti Jenică. — Niscaiva bilete de loterie, rânji Maca. Nu glumi cu așa ceva, se înfioră Jenică. — Nici nu trebuie să aibă cine știe ce, spuse Tili, fără să-l slăbească din ochi. Niște chei, ceva mărunțiș... Ne caută și nu ne găsește. Știe că îl căutăm... Se apără... De ce nu s-a ascuns ? De ce n-a fugit ? — Cum să se ascundă ? Nu știe unde suntem. Și unde să fugă ? Cine-l primește ? Dacă bate la vreo
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
timpul Primului război mondial. Din date extrase din documente colaterale celor cu caracter economic, am stabilit că numărul acestora era aproximativ egal cu cel al meseriașilor evrei, adică aproximatix 80. Ei sunt angrosiști, dar și comercianți en detail și de mărunțișuri. Vindeau și cumpărau tot ce era marfă pe piața internă și externă. Dacă negustorii greci se concentrează în special în comerțul cu cereale , cei români sau bulgari în 5 Datele au fost culese din registrele de stare civilă în care
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
tradiția creștină încă din Evul Mediu: falsă și dăunătoare, îmbietoare, dar amăgitoare, într-un cuvânt, lucrarea diavolului. O ultimă ipocrizie a flirtului, accentuează în fine moraliștii, constă în faptul că acesta "se mărginește aproape întotdeauna și în mod deliberat la mărunțișurile exterioare ale dragostei"63. Este steril, gratuit, în vreme ce iubirea, așa cum este înfățișată ea în tradiția creștină, se continuă și se concretizează în procreație. După cum avertizează de altminteri medicii și clericii, refuzând să procreeze, cei care practică flirtul nu numai că
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nume, azi, aproape necunoscut. Și totuși... Datorită ei am trăit, șase luni în Teatrul de Comedie din București, în perioada studenției mele prelungite. Era bolnavă de cancer la sîn. Teatrul avea nevoie de un "sclav" care să se ocupe de mărunțișurile din secretariatul literar. Așa am stat în biroul ei, șase luni. Am fost acasă la ea, nu o dată, și sorbeam nu doar deliciosul Metaxa șapte stele, ci și praful de pe cărțile ei vechi, de pe ilustratele care nu mai încăpeau în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
un lucru bun pentru cetate, nu este împiedicat pentru că n-are vază”. În plus, “grecii antici îl numeau idiotes pe cel care nu se băga în politică; cuvăntul însemna persoana izolată, care nu are nimic de oferit celorlalți, obsedată de mărunțișurile propriei sale case și manipulată în definitive de toți”. Acest aspect este preluat de întreaga găndire care i-a urmat: “pentru a ilustra avantajul individual al respectării regulilor care se opun înclinațiilor unui individ, Kant pune în analogie acest fapt
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
oară ne-am certat puțin, ca între buni prieteni, dar el crede că ar trebui să fim mai puțin îngăduitori față de spanioli. N-aș putea scrie dacă n-aș ține cont de cerințele lor, și-apoi pentru mine sunt niște mărunțișuri. Îi voi spune lui don Mario că ai dreptate. Căci cum altfel am putea avea scrierile tale dacă ei ne-ar controla? Când li se pune pata, nimeni nu le iese din cuvânt, așa că nu știu de ce se supăra don
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
folosi rezultatele? Ați reușit să localizați informația care va fi de folos? Cum puteți pune aceste informații în context pentru a reda cel mai bine ce au spus, de fapt, participanții? Este ușor să deviați de la subiect, ocupându-vă de mărunțișuri fascinante, dar de importanță minoră. După câteva zile, reveniți pentru a finaliza analiza. Atunci când scriem raportul, îl structurăm în jurul întrebărilor sau al subiectelor discutate. Apoi folosim rezumatele pe care le-am scris mai devreme pentru a descrie ce anume s-
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
afectuos al celor care-l utilizează, cu banii. Este semnul unui nou tip de așezare socială, orientat mai mult către aspectele pragmatice. Nu mă pot dezbăra de sensul lui prim cu care am venit inițial, acela de bani mărunți, de mărunțiș, bani mici ca mărime. Transformarea banilor în bănuți anunță venirea la putere a unei alte stăpâniri. * Între autocritica dezvoltată de comuniști și grupurile de sprijin de genul AA (alcoolici anonimi) nu este mare diferență, ambele încercând să izoleze persoana de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
un „exercițiu de limbaj”, formal. „Ei!... - avertiza Macedonski - S-a trecut cu moda de lacrimi și suspine/ Și cu acele crunte dureri imaginari/ Rubinele pe buze, mărgăritarii-n gură/ Și crinii de pe sînuri și ochii ca de mură/ Sunt niște mărunțișuri ce nu și mai au vreun curs”4). Ce anume îl îndreptățește pe Bacovia s-o condamne? Propria sa suferință, de care e sigur. De la ea pleacă orice comparație cu ceilalți. Așa stînd lucrurile, a rupe legătura cu cei necalificați
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
unul din Poemele în balans, "Neîndurătoarea"; poetul știe, de bună seamă, că mors certa, hora incerta, situându-se în aceeași tradiție (postaugustiniană) ce consideră moartea imanentă vieții, însoțind-o încă de la naștere: "pentru a cunoaște moartea/ în toate ale sale mărunțișuri/ îmbătrânesc pân' la durere". Poezia însăși, la rândul ei supusă vederii scindate, metamorfozei continue, ascultă de aceeași logică a asimilării dramatice a expierii, o etapă necesară în procesul devenirii ontologice având ca punct esențial exorcizarea ei. În acest sens trebuie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pe urmă, îmi luasem obiceiul să mă duc so văd la magazin. Era întotdeauna de la 9 la 1 acolo și de la 3 la 7... Se ocupa foarte serios, își sfătuia clienții în alegere, lăsând fetele să se ocupe numai de mărunțișuri... Studia modelele noi în revistele străine de artă, discuta cu maestrul pe carel aduseseră de la Berlin despre modificări și materiale... Ajunsese foarte pricepută... Când se mira cineva că o femeie atât de frumoasă ca ea se ocupă atât de mult
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ia act că la Coroana Regală din strada Principală se găsește un bogat sortiment de mărfuri din „lânuri”; că Nicolai Roiu, licențiat în farmacie, „și-a asortat drogheria cu mărfurile de specialități farmaceutice și ape minerale”; că „domnii comercianți de mărunțișuri au deschis la Bârlad o fabrică de nasturi”; că „la frizeria Ilie Popa se lucrează păr de dame”, că „Ion Longhin Neculau Vaslui are de vânzare, la prețul de 3 lei, „Lumea modernă” - epigrame și schițe rimate”; că „la Tipografia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
negustor de pălării de la întretăierea străzilor Ștefan cel Mare și Cuza Vodă. Casa lui mai există și numele familiei e încrustat pe fronti spiciu. Oameni de odinioară ne spuneau că Ianke ar fi Pincu Kanner, iar Cadâr - Bizim, negustor de mărunțișuri înainte de a trece Podul Pescăriei. Victor Ion Popa a evocat în „Take, Ianke și Cadâr” un climat familiar al orașului natal de altădată, cu prăvălii modeste pe‐o uliță pustie, cu cântecul trist al unei flașnete, case cu geamlâc, garduri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în cadrul unui proiect desfășurat acasă ori într-o activitate care ne place. Singura modalitate prin care o afacere poate beneficia de efort discreționar este folosirea eficientă a întăririi pozitive. După cum spunea Russell Justice, de la Eastman Chemicals: Efortul discreționar este ca mărunțișul din buzunarul unei persoane. Este treaba conducerii să facă acel angajat să vrea să-l cheltuiască pe tot în fiecare zi. Întărirea pozitivă este, în mod evident, cea mai eficientă metodă de a conduce orice afacere. Cu toate acestea, dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
multe ori credem că: „dacă nu e ceva mare, nu suntem interesați”. În această companie japoneză, venitul mediu obținut datorită fiecărei sugestii de-a lungul unei perioade de 17 ani era de cel mult 50 de dolari. Vi se pare mărunțiș? Ei bine, înmulțit cu sutele de mii de sugestii primite, acest „mărunțiș” a totalizat un profit de aproape zece milioane de dolari într-un singur an. Ar trebui să fie destul de mult ca să atragă până și atenția unui manager american
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
În această companie japoneză, venitul mediu obținut datorită fiecărei sugestii de-a lungul unei perioade de 17 ani era de cel mult 50 de dolari. Vi se pare mărunțiș? Ei bine, înmulțit cu sutele de mii de sugestii primite, acest „mărunțiș” a totalizat un profit de aproape zece milioane de dolari într-un singur an. Ar trebui să fie destul de mult ca să atragă până și atenția unui manager american. Este clar că fac ceva diferit față de noi când vine vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
geologică. Trebuie fotografiată siguranța utilă a fragilității noastre. Trebuie pândită ruleta cosmică a zilei exacte În care nu va funcționa iar mouse-ul computerului, Arhimede Îl va Învinge pe Shakespeare, iar omenirea Își va pipăi, deconcertată, buzunarele, să vadă dacă are mărunțiș pentru barcagiu. Trebuie să fotografieze nu omul, ci urma lui. Omul nud care coboară pe o scară. Dar Înainte eu nu-l văzusem nicicând așa. Era doar un tablou Într-un muzeu. Dumnezeule, Faulques! Dumnezeule - lumina roșiatică Îi lumina chipul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
sau de mimică, Povestea vorbei fiind o comedie a cuvintelor pure și o comedie umană, făcută din observații impersonale, surprinzătoare în totala lor lipsă de inedit. CILIBI MOISI Un fel de Anton Pann evreu a fost Cilibi Moisi, vânzător de mărunțișuri și autor verbal de maxime pline de un sănătos umor bătrînesc: "Întotdeauna la Sf. Gheorghe și la Sf. Dimitrie Cilibi Moise are două părechi de case; unde șade și nu-l lasă să iasă, unde vrea să se mute și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]