3,302 matches
-
a sovieticilor este semn că războiul s-a terminat și cei veniți sînt întîmpinați cu flori; pentru alții, aceasta înseamnă întoarcerea la barbarie. "Pe 29 august, notează sobru Sănătescu în jurnalul său, primele elemente ale armatei ruse au ajuns în mahalalele Bucureștilor. Intrarea lor s-a petrecut în ordine și a fost bine primită de populație care credea că războiul s-a sfîrșit." Iluzia va fi de scurtă durată... Bătălia "pentru petrol" din Valea Prahovei se desfășoară timp de cîteva zile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1945 și pînă în 1965, păstrează o amintire fericită a acestei perioade cînd știa să glumească. A existat astfel o seară de Revelion în care Dej s-a apucat să vorbească în idiș cu Bodnăraș: Dej cunoștea prăvăliile evreilor, din mahalalele copilăriei sale, iar Bodnăraș crescuse în mijlocul evreilor, în Bucovina. Cel care îi ia locul este un discipol activ și deschis. Trecutul lui Nicolae Ceaușescu, pe atunci puțin cunoscut marelui public, va fi reconstituit, începînd cu anii '70 și dezbătut după
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în blocurile moderne ale comunelor. Material, țara sărăcită nu are mijloace pentru o arhitectură de înalt nivel, blocurile nu sînt altceva decît construcții sărăcăcioase, degradate înainte chiar de a fi terminate. Canalizarea apei este defectuoasă, electricitatea este raționalizată și mizeria mahalalelor ia locul sărăciei satelor. Propaganda românească se străduiește să creeze reportaje care, cu regularitate, pun în scenă imagini edificatoare ale unor sectoare: Ilfov, Otopeni. În exterior, dezaprobarea continuă, iar experiența sistematizării este anunțată ca o demolare progresivă, ca operă a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu ne vom găsi "Bacăul", ca orbul Brăila, dacă înainte de toate vom pune sub ochii cititorului copie fidelă de pe actul de botez scris în fruntea acestui nou-născut și anume întocmai: BACĂUL Jurnalul partidului liberal Adevărul și nimic decât adevărul etc. Mahalaua Bunei-Vestiri etc. {EminescuOpXI 94} Astfel, încredințîndu-ne că-l cheamă "Bacăul", că este "jurnal" și cu adevărat al "partidului liberal" să vedem cum "Bacăul" cel năzdrăvan spune năzdrăvănii din leagăn, [î]și întinde programa la soarele libertății și din grai așa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Pentru că măsura ar fi fost generală, pentru că s-ar fi impus roșiilor ca și celorlalți cetățeni în mod egal, pe când un recensiment cu procederile lui atomistice, cu intrigile și economiile lui locale, cu esploatarea tuturor animozităților de uliță și de mahalale face cu putință păsuirea patrioților, asuprirea celor ce nu votează cu guvernul și e o puternică armă electorală. Totodată această procedere mai poate servi drept probă că roșii nu creează impozite nouă. O spunem drept că lipsa până și a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
După adagiul că omul învață să vorbească în doi ani și să tacă în șaizeci, auzit la televizor. Prostul termină și-i strînge mîna. Licheaua deschide și el gura: îmi pare rău, rînjește, cu rînjetul lui atît de cunoscut în mahala. Prostul o ia pe stradă în sus, măcinîndu-și creierii să ghicească cine i-a putut-o face; o fi cel din colț, căierul? o fi vidanjorul? o fi măgarul cu tocila, de lîngă cișmea? Iată și Hahalera. Strîngere de mînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de aia: din cînd în cînd, chiar dacă țara arde, baba să se pieptene... Pam, pam. 5 mai La Veneția, birjar! Așa trebuie să fi sunat (către scapetul de pe capra trăsurii) comanda ieșeanului cu țilindru și ghetre, doritor să ajungă în mahalaua smîrcoasă a tîrgului, botezată... Veneția. Ehe, ce vremuri! Acu? Ies, flamboiat, în urbe, să spun că formidabil! plec la Veneția. Chiar la Veneția. Aaa, la Veneția, îmi zice unu', am fost. Mai dau un colț și altu-mi silabisește sotto voce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o secundă fericită, "trouvaille"-ul meu a stat în a "decupa" de pe ilustra fațadă doar ușa, simbol greu de sensuri... Dar pașii nostalgici m-au purtat nu numai spre ușile celebre ale bătrînului oraș, ci și spre ușile umile din "mahalalele celeste", uși contrapunctînd atît de pitoresc, celelalte, orgolioasele, contribuind, și ele, la unicitatea emblemei generice... Aceste "uși" au întrupat simeza expoziției mele din 3 mai 1995, la galeria ieșeană Cupola, iar acum, aici, cu firească umilitate, dau replică faimoaselor uși
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
al irisului atacă și învăluie. Magnific! Și-atunci, ca să ne explicăm totuși inexplicabila fascinație contaminantă a vedetei, să concedem că: și zîmbetul vag nătîng, și dantura precară, și buzele provocator vulgare, și mersul needucat, și mîinile nerasate, și coafura de mahala, ei bine, tocmai aceste "carențe" au făcut din B.B. mitul care ne-a înfierbîntat imaginația acum patruzeci de ani. Iar dacă Marilyn Monroe, pandantul american al franțuzoaicei, nu s-a bucurat decît de eternizarea capului ei dumnezeiesc și a bustului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
însoțit pe individ de la Altamira pînă-n computerlandul de azi. Cu mici diferențe. Care? Cînd vărul Ciuciuriciu își făcea intrarea în circul meu din Dorohoiul copilăriei imitînd trînta cu nasul de nisip a celuilalt Gioni, de la circul mare din piață toată mahalaua caracudească se tăvălea de rîs pe băncile din tulpini de floarea-soarelui. Doar să ieșim din casă și rîsul spontan, sănătos, ne așteaptă la colț. Numai să-i dăm curs, alternîndu-l, profilactic, nu?, cu încruntarea ce ne e hărăzită în restul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nici un fel de răspundere. De ce subliniez acest lucru? Pentru că este necesar, așa cum s-a spus în material, să punem capăt o dată pentru totdeauna acestor stări de lucruri. Nu este vorba să începem acum să ne dăm, cum se spune în mahala, poalele peste cap - mă scuzați de expresie -, dar este vorba, totuși, să vedem lucrurile așa cum sunt, să vedem că în activitatea organelor noastre de securitate au existat și anumite neajunsuri. Dacă judecăm acum lucrurile, trebuie să spun că o serie
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a unor ateliere mari în orașe. Prima încercare mai serioasă a fost întemeierea atelierelor de unelte agricole din Păcurari, care, după cum se știe, a eșuat în cele din urmă. În 1857, Anton Schiler și comp. „a deschis” la Iași, „în mahalaua feredeului turcesc, de vale de curtea domnului Mihai Sturdza, o fabrică pentru mașini agronomice, în care fabrică se pot pregăti - spune proprietarul ei - felurite mașini precum: mașini mici și mari pentru treierat pâine albă la 40 și cea a doua
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
iunie 1846, Ion Giovek a obținut un privilegiu pentru înființarea unei fabrici de bere „obișnuită în țară și bere de Bavaria”. Informațiile documentare relative la această inițiativă se opresc aici. În 1858, Vasile Cioran „zidește din nou la Iași, în mahalaua Muntenimia de mijloc, o berărie de piatră și cărămidă cu acoperământ de fier și celelalte ale ei”. În 1861 mai sunt menționate două berării la Florești-Stângacii (Vaslui), care produceau anual 14.750 de vedre, având 70 de lucrători plătiți anual
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alcool. Ca urmare a creșterii numărului de locuitori orășeni care s-au rupt sau care erau pe cale de a se rupe total de agricultură, se dezvolta producția mecanică a pâinii. În aceste împrejurări, în 1859 a intrat în funcțiune, în mahalaua Păcurari din Iași, prima fabrică de pâine. Ea a fost înființată de către francezul Bourquet. Acesta, adresându-se, la 14/26 iulie 1858, căimăcămiei Moldovei, arăta că „de câtăva vreme eu am intenția de a introduce în orașul Iași fabricarea pâinii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să construiască „o fabrică de cărămidă a statului”, prin funcționarea căreia, „concurența ce s-ar face speculanților particulari, obștea să poată afla cărămidă și de o calitate mai bună și cu prețuri mai priincioase”. Acea cărămidărie a fost construită în mahalaua Păcurari, dar, ca și în cazul precedent, documentele nu ne permit să facem preciziunile cuvenite. Așadar, în domeniul construcțiilor de cărămidă, încă de la începutul deceniului cinci, a fost introdusă prima instalație mecanică, alături de care, în deceniul următor, se adaugă alte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
agricole. Prima încercare de fondare a unei instalații mecanice de fabricare a uneltelor agricole o datorăm lui Sachetti, care, înființând o asociație cu 40 de acționari și aducând specialiști din Franța, a pus în funcțiune, la începutul anului 1841, în mahalaua Păcurari din Iași, instalația amintită. Până în aprilie 1841, Sachetti a „gătit” două mașini de treierat. Acea instalație industrială a fost ulterior cumpărată de către un boier și strămutată lângă Bârlad. În 1847 se spunea că ea „înflorea și producea mașini bune
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deosebi dintre birnici. În catagrafia orașului Tecuci din 1845, se face remarca că între meșteșugarii orașului au intrat, în cursul celor șapte ani ce despart o catagrafie de alta, un „privilighet”, doi mazili, un ruptaș, optzeci de calfe dintre birnicii mahalalelor, patruzeci și unu de însurăței ș.a. Deasemenea, în catagrafia târgului Huși din 1851 se face observația că între 1845 și 1851 au intrat în rândul meșterilor 16 patentari sărăciți, scăpătați, 12 rupte ale Vistieriei, cinci mazili, 10 birnici etc. Un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a.m.d. Am văzut mai sus cum toți cei 61 de birnici strămutați în despărțirea a III-a a orașului Iași, între 1845-1851, au fost angajați ca argați, vizitii, sacagii, rândași, portari etc. Birnicii orașelor, în majoritate covârșitoare, locuiau în mahalale confundate adesea, în cursul operațiilor de fixare a cislelor și beilicurilor, cu satele. Confuziile nu erau provocate numai de aspectul rural al mahalalelor, ci și de ocupațiile celor care le locuiau. Dintre birnicii mahalagii se ridica o categorie de înstăriți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au fost angajați ca argați, vizitii, sacagii, rândași, portari etc. Birnicii orașelor, în majoritate covârșitoare, locuiau în mahalale confundate adesea, în cursul operațiilor de fixare a cislelor și beilicurilor, cu satele. Confuziile nu erau provocate numai de aspectul rural al mahalalelor, ci și de ocupațiile celor care le locuiau. Dintre birnicii mahalagii se ridica o categorie de înstăriți, oameni care creșteau vite pe imaș pentru negoț, care reușiseră să acumuleze o oarecare sumă de bani sau să se califice într-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca unii ce s-au aflat niște slugi și săraci”. În 1843 mai rămăseseră 242 birnici „și din aceștia numai 9 erau fruntași”, iar ceilalți „mijlocași”și 178 „codași”, afară de 10 surugii. Ispravnicul ținutului Neamț aprecia la 1855 că „birnicii mahalalelor de la târguri sunt cei mai ticăloși lăcuitori, dacă la un număr de 373 birnici din Piatra nu se găsesc decât zăci părechi de boi”. În lipsa unei industrii dezvoltate, în stare să absoarbă brațele de muncă care nu găseau o plasare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ceea ce caracterizează aceste două târguri este numărul mare al nevolnicilor (infirmilor) și al văduvelor în raport cu totalul populației (233 și respectiv 203); aceasta ca urmare a condițiilor inumane în care munceau lucrătorii salinelor. La mijlocul secolului XIX, Tg. Ocna arăta ca „o mahala îndestul de întinsă a vreunei capitale”. Acolo existau doar câteva case bine zidite. La 1849, în Tg. Piatra, situat într-o zonă unde materialul de construcții se putea obține cu ușurință, se aflau numai 20 case de piatră, iar restul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
epocii lui Francisc I. Însuși regele Francisc I, așa cum apare el în piesa este în fapt o dublură a regelui istoric. Arbitru al elegantei, el nu ezită să se travestească în haine de cerșetor, atunci când dorea să se aventureze în mahalale Parisului, pentru noi cuceriri sentimentale. Se știe că regele era un personaj extrem de atrăgător și se bucură de mult succes în rândul femeilor. Francisc I a fost încoronat la vârsta de 21 de ani. El a avut reputația de a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și trecem cu atenție de radarele de la Lețcani; dincolo de Podu Iloaiei se impun privirii noastre tarlalele pline cu echipele colectivelor de producție, ce fac prima prașilă la porumb sub privirile atente ale comuniștilor brigadieri; trecem, nu fără durere, printr-o mahala a Târgului Frumos și pe lângă un convoi mortuar al unui soldat doborât cu câteva zile În urmă pe frontul din Basarabia; răzbatem și Cotnariul, pe ale căror dealuri atelajele cu boi extind plantațiile unor moșieri Încrezători În viitor; ne minunăm
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sinucidere (va muri, de altfel, prematur) și se instalase pe o poziție acuzat de stânga. Personajele prozelor sale aparțin lumii rurale (schițele Mizeria satelor provinciale, Moș Crăciun pe ulițele satului) sau periferiei bucureștene (Capitala la periferie, Bal și amor la mahala, Iarna la periferie), prezentând „oameni veșnic flămânzi după o bucată de pâine, după dreptate, după o lingură de sare sau de mângâiere. Și când praful se alege de toate visele lor se logodesc cu moartea.” Este autorul unui roman pierdut
AMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285315_a_286644]
-
cu prețul vieții, și datoria perpetuării neamului. Prin dramatismul său, piesa amintește Săptămâna luminată a lui M. Săulescu. Instinctul de umorist irumpe, în schimb, în Falimentul zeilor, o parodie brodând cu mare libertate pe motivul Amfitrion. Olimpul ia uneori chipul mahalalei bucureștene, alteori pare consiliul de administrație al unei firme moderne. Teza antirăzboinică e estompată de acțiunea plină de antren și de vervă debordantă a dialogurilor, nu lipsite, totuși, de unele trivialități. O demitizare se încerca și în comedia Napoleon & co
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]