1,974 matches
-
-i păcat mai mare decît cînd cineva ia mana vacilor. Dacă vaca, cînd o începe a mulge, se udă, se zice că este stricată și că i-a luat mana. Cînd laptele de la vacă ți se întinde*, i-a luat mana. în Stratul Rusaliilor, stropește-ți vacile cu usturoi, ca să nu le piară laptele. Se crede că, dacă o vacă dă mai puțin lapte ca de obicei sau ceva crușit, cineva i-a luat laptele. Cînd ți-a muri vițelul de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu le piară laptele. Se crede că, dacă o vacă dă mai puțin lapte ca de obicei sau ceva crușit, cineva i-a luat laptele. Cînd ți-a muri vițelul de la vacă e semn că vacii i s-a luat mana. în ziua de Ajunul Crăciunului, înainte de a se pune la masă, se ia din fiecare fel de bucate cîte o bucățică și se pune în fînul așternut pe masă, sub prostire*, care apoi se dau cu fînul de mîncat la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se ia din fiecare fel de bucate cîte o bucățică și se pune în fînul așternut pe masă, sub prostire*, care apoi se dau cu fînul de mîncat la vaci - și se crede că apoi nimene nu le poate lua mana. Să arunci totdeauna o mînă de lapte pe vacă, ca să nu-i ieie nimeni mana. Apa cu care se clătește donița după ce s-a deșertat laptele dintr-însa se toarnă pe gunoi, c apoi strigoaicele nu pot lua mana vacilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așternut pe masă, sub prostire*, care apoi se dau cu fînul de mîncat la vaci - și se crede că apoi nimene nu le poate lua mana. Să arunci totdeauna o mînă de lapte pe vacă, ca să nu-i ieie nimeni mana. Apa cu care se clătește donița după ce s-a deșertat laptele dintr-însa se toarnă pe gunoi, c apoi strigoaicele nu pot lua mana vacilor. Vacilor nu li se dă nume, ca fermecătoarele să nu știe numele și să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lua mana. Să arunci totdeauna o mînă de lapte pe vacă, ca să nu-i ieie nimeni mana. Apa cu care se clătește donița după ce s-a deșertat laptele dintr-însa se toarnă pe gunoi, c apoi strigoaicele nu pot lua mana vacilor. Vacilor nu li se dă nume, ca fermecătoarele să nu știe numele și să nu le poată lua laptele. Se crede că este bine a se scula în ziua de Sf. Gheorghe înainte de răsăritul soarelui și a presura împrejurul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sf. Gheorghe înainte de răsăritul soarelui și a presura împrejurul vacii mac; făcînd așa, nime’ nu va putea lua laptele de la acea vacă, așa cum nu-i nime’ în stare să culeagă macul presărat. Dacă vrei să nu-ți poată lua nimenea mana de la vacă, unge-i țîțele cu baligă de-a ei. în presara Sf. Gheorghe se pun pe tomurluciul* porților și portițelor, apoi pe la grajduri, brazde cu iarbă verde și crengi de răchită, crezîndu-se că, făcîndu-se astfel, apoi ielele nu pot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vacă, unge-i țîțele cu baligă de-a ei. în presara Sf. Gheorghe se pun pe tomurluciul* porților și portițelor, apoi pe la grajduri, brazde cu iarbă verde și crengi de răchită, crezîndu-se că, făcîndu-se astfel, apoi ielele nu pot lua mana vaci lor, iară strigoaicele nu pot strica somnul copiilor, visul fetelor și norocul flăcăilor. Dacă cineva cu farmece îți ia laptele de la vacă, apoi ia un brostac*, pune-l într-o oală cu urina vacii, pripește-l pe lîngă foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
într-o oală cu urina vacii, pripește-l pe lîngă foc, că cel ce ți-a luat laptele vacii vine afară și-ți spune. Cînd fată o vacă, nu se împrumută nimic din casă, ca să nu se poa tă lua mana vacilor. Româncele ce voiesc ca vrăjitoarele și strigoaicele să nu ieie mana de la vacile lor înconjură în noaptea spre Sf. Andrei vacile, mai 367 ales pe cele mulgătoare, cu mac, după cum merge soarele, și, înconjurîndu-le, presură sămînță tot de mac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cel ce ți-a luat laptele vacii vine afară și-ți spune. Cînd fată o vacă, nu se împrumută nimic din casă, ca să nu se poa tă lua mana vacilor. Româncele ce voiesc ca vrăjitoarele și strigoaicele să nu ieie mana de la vacile lor înconjură în noaptea spre Sf. Andrei vacile, mai 367 ales pe cele mulgătoare, cu mac, după cum merge soarele, și, înconjurîndu-le, presură sămînță tot de mac pe jos împrejurul lor. Dacă se înfierbîntă în foc o potcoavă de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tot de mac pe jos împrejurul lor. Dacă se înfierbîntă în foc o potcoavă de cal găsită, se pune în doniță și apoi se toarnă apă și se clătește cu dînsa donița; nu este pericol ca cineva să mai ieie mana de la vacă. Se crede că de la o vacă neagră strigoaicele nu pot lua laptele. Cînd fată o vacă întîi, e bine să-i dai din corasla ei pe apă, să aibă lapte ca izvorul; apoi vii de la pîrîu cu apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Crăciun se mănîncă vrăbii, căci se crede că-ți dau putere. Cînd vrăbiile ciripesc mult în fața casei, fac a sfadă. Cînd cîntă vrăbiile toamna, are să ploaie. Cînd se scaldă vrăbiile și găinile în colb, are să ploaie. Vrajă Femeia care ia mana de la vaci nu putrezește. Sara după cină, la Ajunul Crăciunului, strînge fata din casă de pe masă, ia toate lingurile în mînă și iese cu dînsele afară; le scutură în mînă și ascultă din care parte latră cînii, crezînd că dintr-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Urmează un descîntec, învelirea sulului și dosirea lui în lan. La întoarcere să nu scoată nici o vorbă. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe se pune ramură verde de leuștean la porți și la ferestre, să nu vină vră jitoarele și să ia mana vitelor. (Gh.F.C.) Ca să fie ferite vitele de vrăji, se pune rug de măceși la ușile și la ferestrele grajdurilor. (Gh.F.C.) Cu funia de spînzurat se fac vrăji. (Gh.F.C.) Ca să nu fie înșelate de soț, femeile spală brăcinarul bărbaților în scalda
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lingoare - febră tifoidă linți - trichină, cisticerci lip(it) - murdărie grasă, lipicioasă lipitură - boală de dragoste sau de frică lozie - specie de răchită lumină - lumînare luminăriță - plantă lung - boală îndelungată lut - pămînt M mai - instrument de bătut rufele la spălat; ficat mană - belșug; boala viței de vie; spumă ce apare primăvara pe apele curgătoare; nor(i) deasupra pădurilor de brazi; praf galben depus pe porumb mascur - vier îngrășat maslu - rugăciune specială făcută de preot matcă - uter mălai - turtă din făină de porumb
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lună, pentru a cheltui mai puțin și-a sta cu familia. Nu și actorii noștri... Am cunoscut trei-patru care jubilau la gîndul că pleacă-n turneu lung, prin țară. De ce? PRIMEAU DIURNĂ! Diurna nu era grozavă, dar pentru arghirofili era mană cerească! Să vă explic: diurna era doar 18 lei. În mod normal, o zi de turneu te costa minimum 40 de lei. Ei se descurcau... cu 12; 6 lei îi puneau la CEC, zilnic! Deci, o lună de turneu însemna
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Astfel, veți uda planta la rădăcină vărsând apă prin tub. • Este recomandată fertilizarea roșiilor în luna august, tot atunci înlăturându-se și o parte din frunze. • Înlăturați în mod regulat frunzele bătrâne de la baza plantei, precum și pe cele atinse de mană, pentru că acestea ar putea genera diverse boli. • Pentru un randament cât mai bun, roșiile au nevoie de soare cel puțin 6-8 ore pe zi. Salata, familia compozee • Umiditatea este esențială pentru creșterea salatei; udați-o din abundență pe timp de
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
paie și gunoi de grajd. Răriți rândurile de sfeclă cât sunt încă în stadiul de plantulă, răriți-le din nou atunci când frunzele li se ating, smulgând una din două plante. Cele smulse pot fi și ele folosite. • Frunzele lovite de mană trebuie înlăturate. Recoltarea frunzelor de sfeclă poate începe la aproximativ șaizeci de zile de la însămânțare și poate dura până la sfârșitul verii dacă îi tăiați frunzele cu regularitate. • Când le recoltați, tăiați frunzele exterioare de la baza plantelor. Noile frunze vor crește
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Fertiliza: A îngrășa (a ameliora, a îmbunătățiă solul, adică a oferi îngrășămintele necesare pentru a-l face mai fertil. Florifer: Se referă la o plantă care produce multe flori. Fungicid: Substanță destinată distrugerii ciupercilor parazite, cum ar fi mucegaiul cenușiu, mana viței-de-vie, făinarea viței-de-vie. Germinare: Proces de trecere a unui germen de la viața activă, marcat de dezvoltarea rădăcinilor. Humus: Pământ negru, format prin descompunerea materiilor organice (vegetale sau animaleă dând solului în care este pus tot ceea ce îi este necesar. Iernare
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
García, insă joacă un rol esențial în înțelegerea sensului filmului. Spre deosebire de secvență 48 nocturnă, care ni-l înfățișează pe Emanou, imaginile-simbol sunt prezentate ziua. d.1. Păpușă distrusă de mână dictatoriala Prima imagine este cea a păpușii distruse de o mană dictatoriala care îi iese amenințător din pântece. Imaginea are caracter oximoronic 49; ideea de dictatror vine în contradicție cu puritatea specifică vârstei copilăriei. Se poate considera că păpușă, născătoare de dictatori, este imaginea candorii ucigașe, trăsătură specifică atât lui Emanou
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
punând mai dinainte un scop precis creației Sale, a examinat cu rațiunile Sale de Creator pe cele create, parte cu parte, și le-a lăudat pentru că împlinesc scopul pentru care au fost create. La o statuie, dacă se pune o mană într-o parte, un ochi în altă parte, si in sfarsit toate părțile ei așezate în diferite locuri, statuia nu va părea frumoasă celui care ar privi-o; dar dacă toate mădularele sunt așezate la locul lor, chiar un nepriceput
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
e del vento del mare e della nube. Vicolo: una rete di sole che și smaglia / șui tuoi muri ch'erano a seră / un dondolìo di lampade / dalle botteghe tarde / piene di vento e di tristezza. Avidamente allargo la mia mano: În povertà di carne, come sono / eccomi, Padre; polvere di stradă / che îl vento levă appena în suo perdono. Riposo dell'erba: Mi desta la morte: / più uno, più solo, / battere fondo del vento: / di notte. Curva minore: E fammi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Oră, ora: prima che altro silenzio / entri negli occhi, prima che altro vento / salga e altra ruggine fiorisca. Le morte chitarre: Certo è autunno: nel vento a brani / le morte chitarre sollevano le corde / șu la bocca nera e una mano agită le dita / di fuoco. Nemica della morte: Hai svolto un gesto nel buio, hai scritto / îl tuo nome nell'aria o quel no a tutto / ciò che brulica e qui e di là dal vento. Che lungă notte: Îl
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lui. Sempre în quell'alma / era del gran desio stato più forțe / un sovrano timor. Così l'avea / fatto schiavo e fanciullo îl troppo amore. / Mă ruppe alfin la morte îl nodo antico / alla sua lingua. (vv. 14-25) Egli la mano, / ch'ancor tenea, della diletta Elvira / postași al cor, che gli ultimi battea / palpiți della morte e dell'amore, / oh, disse, Elvira, Elvira mia! (vv. 77-81) Deh quanto, Elvira, / quanto debbo alla morte! Ascoso innanzi / non ți fu l'amor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
un altrettale amor. (vv.119-133) A Silvia: Questo è quel mondo? questi / i diletti, l'amor, l'opre, gli eventi / onde cotanto ragionammo insieme? / questa la sorte dell'umane genți? / All'apparir del vero / tu, misera, cădești: e con la mano / la fredda morte ed una tomba ignuda / mostravi di lontano. (vv. 56-63) Le Ricordanze: (...) e quante volte / questa mia vită dolorosa e nuda / volentier con la morte avrei cangiato. / Né mi diceva îl cor che l'età verde / sarei dannato
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vostro antico / error che l'uman seme alla tiranna / possa de' morbi e di sciagura offerse, / grido antico ragiona, altre più dire / colpe de' figli, e irrequieto ingegno, / e demenza maggior l'offeso Olimpo / n'armaro încontra, e la negletta mano / dell'altrice natură; (vv. 11-18) Tu primo îl giorno, e le purpuree faci / delle rotanți sfere, e la novella / prole de' câmpi, o duce antico e padre / dell'umana famiglia, e tu l'errante / per li giovani prati aură contempli
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a operei leopardiene cfr. Umberto Bosco, "Leopardi, Thovez e i Crepusculari", Realismo romantico, Sciascia, Caltanissetta Romă, 1959, pp. 263-277. 47 O Leopardi io non t'amai. Lontano / eri, lontano șei, mă ți ravviso / e tu m'accenni con la stâncă mano Marino Moretti, Leopardi, Documenti e studi leopardiani, vol. 4, Centro Nazionale di Studi Leopardiani, Recanati, 1970, p. 223. Con la mano / la fredda morte ed una tomba ignuda / mostravi di lontano. (A Silvia, vv. 61-63). Poeziile citate aparțin volumelor Giacomo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]