6,274 matches
-
manifest al deprimismului, consonând cu depresionismul francez și cu neorealismul american. Mai mult sau mai puțin, astfel de manifeste literare continuă manifestele tehno-culturale internaționale. Acestea din urmă cunosc, în genere, două atitudini: una de deconstrucție și negare a tradiției (precum manifestul ciborgic al feministei Donna Haraway) și, la limită, extremă, utopică și futuristă (precum manifestul transumaniștilor) și una de demolare a valorilor actuale, nostalgică și simultan apocaliptică și distopică (precum manifestul anti-tehnologic al lui Theodore Kaczynski). Mai există însă și o
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
mai puțin, astfel de manifeste literare continuă manifestele tehno-culturale internaționale. Acestea din urmă cunosc, în genere, două atitudini: una de deconstrucție și negare a tradiției (precum manifestul ciborgic al feministei Donna Haraway) și, la limită, extremă, utopică și futuristă (precum manifestul transumaniștilor) și una de demolare a valorilor actuale, nostalgică și simultan apocaliptică și distopică (precum manifestul anti-tehnologic al lui Theodore Kaczynski). Mai există însă și o a treia atitudine, una intermediară între spiritul de frondă sau de ruptură și tendința
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
două atitudini: una de deconstrucție și negare a tradiției (precum manifestul ciborgic al feministei Donna Haraway) și, la limită, extremă, utopică și futuristă (precum manifestul transumaniștilor) și una de demolare a valorilor actuale, nostalgică și simultan apocaliptică și distopică (precum manifestul anti-tehnologic al lui Theodore Kaczynski). Mai există însă și o a treia atitudine, una intermediară între spiritul de frondă sau de ruptură și tendința de continuitate ori de construcție, iar manifestul virtualității se vrea încadrat în acest intermezzo. Această a
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
valorilor actuale, nostalgică și simultan apocaliptică și distopică (precum manifestul anti-tehnologic al lui Theodore Kaczynski). Mai există însă și o a treia atitudine, una intermediară între spiritul de frondă sau de ruptură și tendința de continuitate ori de construcție, iar manifestul virtualității se vrea încadrat în acest intermezzo. Această a treia cale poate fi numită virtualism critic moderat, în sensul că nu celebrează posibilitatea de "eliberare" a ființei umane prin apelul la noile tehnologii culturale care construiesc teritorii ficționale evazive, dar
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
India Numărul obezilor care vor înghiți și ultima picătură din Golful Persiei Bărbați înșelați, așteptări contrazise, visele exilaților întinse la uscat Ironia destinului și hohotul de râs al măsluitorului încântat de experiment Petale de flori căzând din cer ca niște manifeste pe dos îndeamnă la tăcere și ordine dansatorii deja resemnați cu picioarele lor de lemn Ne îndepărtăm în pas alergător de noi înșine Mai la dreapta, în arhitectura castelelor înșelătoare de nisip Mai sus, în economia minciunilor presărate ca boabele
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
Cincinat Sfințescu, cu trei texte foarte documentate și tehnice, apoi Henri Stahl și Dem. I. Dobrescu, cu câte două. Foarte interesante mi s-au părut Utopia Bucureștilor de Marcel Iancu și Anarhia stilurilor și arta viitorului de Horia Creangă - adevărate manifeste ale dezvoltării orașului. Printre autori îi aflăm și pe Paul Zarifopol, G.M. Cantacuzino, George Călinescu, Al. Tzigara-Samurcaș și Octav Doicescu. Eclectismul privirii, întâmplător consonant aici cu cel al unui oraș - cum s-a spus - „peticit”, luminează însă din diferite unghiuri
LECTURI LA ZI by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Imaginative/13591_a_14916]
-
și lin al unui lift. În care ai fi vrut să mai rămâi puțin blocat. Just for fun! Poezie pentru vulg Al doilea volum de poezie al lui Adrian Urmanov, mult diferit de primul, Cărnurile cannonice, se deschide cu un manifest poetic mai interesant decât poemele în sine și asupra căruia mă voi opri. Problema pe care o ridică tânărul poet este, pe scurt, pierderea capacității poeziei de a mai transmite un mesaj. De vină ar fi neimplicarea receptorului în textul
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13636_a_14961]
-
el. De aceea textul poetic ar trebui să se apropie de textul publicitar, să producă efect, să mobilizeze etc. Așadar, e nevoie de „coborârea la un nivel comun de așteptare”, la reformularea temelor, a modalităților poetice ș.cl. Nobil în scop, manifestul (scris într-un prețios limbaj de sociologie a receptării) este naiv și neavenit atâta timp cât pierde din vedere foarte multe aspecte, de fapt niște determinante absolut necunoscute. În primul rând, utilitar pentru cine? Cum arată cititorul standard de poezie? De ce nu
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13636_a_14961]
-
de tot, cu un lexic redus, reluat over and over, mecanicist și tâmp. Mă gândesc nu fără umor la impresia pe care trebuie să o aibă poetul despre cei care-i citesc poezia. Mesajul lui, despre care vorbește atât în manifest, poate fi ceva de genul: „Dacă tot nu mai citiți poezie adevărată, iată, un jeg de poezie vă dau și vă și spun că vă iubesc în fiecare poem!” Discursul lui imperativ e intolerant și reductiv, refuzând exact ceea ce poate
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13636_a_14961]
-
știu știu ce faci știu că te ascunzi eu / îți sunt rudă / un tip aparte de rudă / 3. îmi ești drag atât de drag și aș avea răbdare cu tine / aș sta lângă tine te-aș aștepta” (improvizație). Deși în manifest vorbește despre atracția textului promoțional: gratuitate, joc, tehnică, imagine, toate mecanisme necesare transmiterii mesajului, nimic din acestea nu se găsesc în poeme. Acum, depinde și la ce texte promoționale s-a gândit Urmanov. Eu m-am gândit la unele inteligente
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13636_a_14961]
-
a referit la reclamele de detergenți. Ca glumă, volumul lui Adrian Urmanov poate avea pe alocuri haz (primele zece pagini), numai că durează prea mult și atunci devine sinistru. Ca literatură, oricum nu și-a propus să fie. Scrie în manifest.
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13636_a_14961]
-
despre ea în aproape toate revistele de la Centru și, după știința mea, pozitiv. Cu toate că trebuie să închizi bine ochii pentru a trece peste conținutul mult prea amestecat (alcătuit după criteriul amiciției, s-a zis) și, din această cauză, cu un manifest confuz și naiv gen anti-establishment. Am început cu aceste scurte considerații tocmai pentru că în aceste pagini voi scrie despre doi tineri poeți debutanți, unul ieșean (de origine botoșănean), celălalt bucureștean sadea. Primul, Dan Sociu, chiar face parte din grupul literar
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]
-
de Arte ,,Marin Sorescu" , din Craiova.Scrie încă din perioada adolescenței, debutând în revista liceului.Este un profesor dedicat educării și dezvoltării personalității elevilor prin activități didactice dar și extracurriculare, înzestrat cu har artistic. A lucrat ca redactor la revista,, Manifest", revistă pentru tineri.Este coordonator al trupei de teatru Effect, din Craiova, trupă cu care a obținut diverse premii la concursurile artistice. A publicat următoarele carți : Tentația absolutului în opera lui Camil Petrescu" ,,Estetica romanului subiectiv" ,,Personajul feminin în proza
ANGI CRISTEA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358259_a_359588]
-
care a obținut diverse premii la concursurile artistice. A publicat următoarele carți : Tentația absolutului în opera lui Camil Petrescu" ,,Estetica romanului subiectiv" ,,Personajul feminin în proza românească" ,,Nichita Stănescu- inovații lingvistice" ,,(Diz)armonie" A publicat versuri în revistele ,,Mozaic,, ,,Ramuri,,,,Manifest,,(Craiova), ,,România literară,,(București), precum și pe numeroase site-uri literare.Este administrator al site-ului ,,Negru pe alb". Referință Bibliografică: Angi Cristea / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1337, Anul IV, 29 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright
ANGI CRISTEA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358259_a_359588]
-
Cornel Todea (președinte), Nicolae Scarlat și Mihai Măniuțiu și criticii de teatru Florica Ichim și Cristina Modreanu. Regizoare a „noului val”, absolventă a A.T.F. - promoția 1997, Ada Lupu a montat în stagiunea trecută, pe scena T.N.T. , spectacolul „Scrinul negru sau Manifestul broaștei țestoase“, adaptare a romanului lui George Călinescu. Este autoarea unor spectacole la teatre din România (Odeon, Teatrul Național din Iași, Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț, Nottara, Teatrul „Toma Caragiu“ din Ploiești, Teatrul „G. Petculescu“ din Reșița), precum și la Teatrul Național
Agenda2005-38-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284210_a_285539]
-
la o bancă și, pentru a-și rotunji veniturile, a scris romane erotice. Volumul de debut a reunit poeme în proză și a văzut lumina tiparului în 1909. În 1913 a apărut volumul care l-a consacrat, „Alcools“. A publicat manifestul artistic „L’Esprit nouveau et les poetes“ (Spiritul nou și poeții). A decedat în 1918, la doar 38 de ani. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 20 august - Sf. Prooroc Samuel; Sf. Mucenici Sever și Iliodor; 21 august - Duminica a 9
Agenda2005-34-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284112_a_285441]
-
„Scrinul negru sau Manifestul broaștei țestoase“ l Premieră absolută, pornind de la romanul lui Călinescu Teatrul Național Timișoara propune publicului său - îndeosebi celui tânăr - o nouă premieră absolută, având ca punct de pornire unul dintre marile romane postbelice ale literaturii române: „Scrinul negru“ de George
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
publicului său - îndeosebi celui tânăr - o nouă premieră absolută, având ca punct de pornire unul dintre marile romane postbelice ale literaturii române: „Scrinul negru“ de George Călinescu. Adaptarea Adei Lupu, care semnează și regia spectacolului, cu titlul „Scrinul negru sau Manifestul broaștei țestoase“, are considerabile atuuri în colaborarea cu distinsa scenografă Emilia Jivanov, laureată UNITER pentru excepționala carieră, și cu valorosul muzician Horea Crișovan, care semnează sound-designul. „În montarea Adei Lupu, Obiectul lasă loc Semnului, arhitectura se spațializează, devine o arhitectură
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
personalitatea celui ce-o poartă. Oamenii n-au nevoie de giuvaeruri ca să trăiască, dar sufletul lor tânjește după ele. Ele ar trebui să-i facă fericiți pe posesori, să-i pună în valoare, să le împrumute strălucire...“ Cam așa sună „manifestul“ olandezilor Johan van Gils și Marion Blees, a căror companie, Bliss Art, pledează pentru un alt statut al podoabelor, acela de... artă la purtător, cu semnătură de maestru, menită deopotrivă să încânte ochiul și să-ndemne la reflecție. De la achiziționarea
Agenda2005-25-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283823_a_285152]
-
structurile generative ale textului. Explicația mi se pare a sta exact în consecințele amintitei convenții a manuscrisului găsit. Breșa creată de aceasta între jurnal (memorie personală) și invenție (ficțiune), breșă ce ambiguizează, cum ziceam, comunicarea, face posibilă apariția, alături de eroul manifest (Marchiș) și de mulțimea personajelor din preajma lui (mama, Moș Răvosie, Buligan, unchiul Seppi, Smaranda etc.), a unui erou latent, tutelar, capabil, prin acțiunea sa, validată strict ontologic, să autentifice statutul estetic al cărții. Acest erou miraculous este timpul, cu salvatoarea
EUGEN DORCESCU, IDEOLOGIE ŞI LITERATURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383460_a_384789]
-
născute de Eva au creat seminții a lui Adam, iar fii Evei și-au creat cu ea propriile seminții. Omul s-a comportat în prima tranziție ca iepurii, deci animalicește. O fi oare o caracteristică a tranzițiilor? Parcă ..., parcă..., seamănă. Manifest (prezentare) Este joi ora 5. Toată lumea bună a urbei la ceaiul doamnei Popescu. Tocmai a sosit domnul Rădulescu recent revenit după un înalt congres ținut undeva pe glob. Obținuse o calificare foarte înaltă în profesiunea sa de credință. După ce atenția
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
a ridicat problema insatisfacției umane după atingerea scopului final al aspirațiilor. Fără un „de ce?” fără un scop, viața nu mai are sens pentru cel care trăiește ca să muncească. Un mare filosof și totodată economist Karl Marx[2] a descris în Manifestul Comunist[3] prezentat public în 1848 realități ale sălbăticiei tranziții spre industrializare a manufacturii. Condițiile de viață ale muncitorimii, clasă socială recent apărută prin „devorarea” la propriu a țărănimii de către oi, au generat revoluția comunistă petrecută cu o jumătate de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
Karl Heinrich Marx (n. 5 mai 1818, Trier, Germania - d. 14 martie 1883, Londra, Marea Britanie) a fost un filozof, istoric, economist, sociolog și jurnalist,[1] întemeietor împreună cu Friedrich Engels al teoriei socialismului științific, teoretician și lider al mișcării muncitorești. [3]Manifestul Partidului Comunist (germană: Manifest der Kommunistischen Partei), denumit și Manifestul Comunist, este una din cele mai importante scrieri politice din istorie. Londra, în 21 februarie 1848. Referință Bibliografică: Între Dumnezeu și natură / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
5 mai 1818, Trier, Germania - d. 14 martie 1883, Londra, Marea Britanie) a fost un filozof, istoric, economist, sociolog și jurnalist,[1] întemeietor împreună cu Friedrich Engels al teoriei socialismului științific, teoretician și lider al mișcării muncitorești. [3]Manifestul Partidului Comunist (germană: Manifest der Kommunistischen Partei), denumit și Manifestul Comunist, este una din cele mai importante scrieri politice din istorie. Londra, în 21 februarie 1848. Referință Bibliografică: Între Dumnezeu și natură / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1195, Anul IV, 09
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
14 martie 1883, Londra, Marea Britanie) a fost un filozof, istoric, economist, sociolog și jurnalist,[1] întemeietor împreună cu Friedrich Engels al teoriei socialismului științific, teoretician și lider al mișcării muncitorești. [3]Manifestul Partidului Comunist (germană: Manifest der Kommunistischen Partei), denumit și Manifestul Comunist, este una din cele mai importante scrieri politice din istorie. Londra, în 21 februarie 1848. Referință Bibliografică: Între Dumnezeu și natură / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1195, Anul IV, 09 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]