43,516 matches
-
majore ale lumii rurale: coordonată stabilă, stereotipa, ritualizata, si coordonată fluida, instabilă, dinamica. În cea dinții sînt integrate marile evenimente ale vietii cotidiene și ceremoniale: muncă și odihnă, reculegerea și sărbătoarea, nuntă și înmormîntarea. Prin cea de-a doua se manifestă presiunile istoriei, agresiunea factorilor de civilizație, intruziunea culturii consumului într-o economie cvasinaturală și inevitabilul derapaj către o iconografie ambientală kitsch. Însă dincolo de analiză sociologică implicită și de mărturia asupra degradării unor repere cu valoare muzeala din viața satului, Korniss
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
cu cale să îl dea primei părți a Amintirilor... sale: " Un ^supliment^ de patruzeci de ani". "Suplimentul" pe care îl are în vedere Mircea Ștefănescu reprezintă darul prin care, dîndu-i longevitate, soarta i-a răsplătit răbdarea și robustețea de caracter manifestate în timpul unor încercări grele. La jumatatea vieții, în împrejurări pe care ni le prezintă prin intermediul extraselor dintr-un jurnal chiar din 1938, s-a aflat în vecinătatea morții, a bolii și suferințelor insistențe. Fără patetism ori excese, Mircea Ștefănescu descrie
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
în război alături de Germania și trec apoi Nistrul. Încălcam din nou regulă conform căreia armata n-are ce să caute dincolo de pământ românesc. În 1945 asistăm din nou la încălcarea înțelegerii și luptăm împotriva Germaniei. În numai patru ani România manifestă un dispreț profund pentru o regulă sau alta, pentru toate însă luându-și angajamentul că le respectă. Rezultatul? Disprețul tuturor. Anglia, Franța și SUA, nu uita de nerespectarea regulii și ne lasă baltă. URSS nu uită că trupele române au
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
sărbătorit în cerc restrîns și i-a omagiat prodigioasa activitate. Însă acest eveniment, care este simultan o victorie a speciei și o victorie a culturii noastre și a demnității ei în spațiul public, a trecut aproape neobservat de către mediile care manifestă, altminteri, atîta slăbiciune în fața avalanșei zilnice de anecdotica și de fabulație măruntă. În fața unei atît de ciudate lipse de reacție nu există nici o scuză acceptabilă, dar există mai multe explicații plauzibile. Mai întîi, aniversarea lui Barbu Brezianu, desi spectaculoasă că
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
fatală dintre lucrarea de popularizare și cercetarea științifică transpare chiar în observațiile și obiecțiile de detaliu: "Numai un om cu pregătire specială putea să se orienteze în mulțimea de prescurtări, trimiteri, care împînzesc Dicționarul" (p. 75). în domeniul limbii se manifestă deja puternic pudibonderia regimului, care va împiedica în mod constant dezvoltarea unor cercetări asupra limbii vorbite, populare, reale; sînt condamnate acele "preocupări minore și uneori chiar nedemne, ca, spre exemplu, sinonimica ăfemeii venaleă sau a ăcopilului din floria" (p. 75
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
accepte și nici nu era capabilă, în esență, să le suporte. În cazul Călărașilor, acest arbitrariu agresiv se numește Combinatul siderurgic și el este un implant malign într-un peisaj natural și într-un organism economic care nu puteau să manifeste, chiar dacă în forme subtile, decît o răbdătoare, dar ireversibilă, reacție de respingere. Circa șase sute de hectare de pămînt arabil au fost scoase din circuitul agricol, compromise fizic și alterate chimic, într-una dintre cele mai fertile și mai viguroase zone
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
e important că termenul expresiv să nu treacă neobservat, cu transcrieri mai mult sau mai putin imitate și improvizate: "Sănătate la neamuri și apa la papushoi, oriunde ați fi!" (ib.); "Pupat Piatza Independentzei" (Romanian Links).În limbajul "de Internet" se manifestă desigur și dezavantajul previzibil al mixării, al amestecării de cuvinte românești și englezești, mai ales acolo unde echivalentul unei formule informatice nu e încă suficient fixat: "Nu uitați să faceți 'reload' la pagina ca să citiți cea mai recentă versiune"; Se
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
de opinie care vorbesc despre marea susținere pe care intervenția NATO o are în țările componente ale pactului. Cît despre așa-zisa sfidare a opiniei publice despre care scrie Cotidianul, românii, chiar dacă sînt mitraliați cu atacuri la adresa NATO, pentru a manifesta împotriva intervenției în Iugoslavia, nu par deloc dornici să iasă în stradă pentru a se alătura ziarelor care incită împotriva atacurilor NATO în Iugoslavia. * Cu toate acestea, ziarele care atacă puterea vorbesc în numele opiniei publice de la noi din țară. * În ciuda
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
autori români sau că sînt dornici în mod special de ofertă literaturii străine. N-ar trebui să ne întrebăm spre ce anume s-a îndreptat totuși interesul cititorului care n-a renunțat la viciul lecturii, chiar dacă acesta nu se mai manifestă în cumpărarea de carte? Poate că un indiciu ni l-ar putea da edițiile de vineri ale ziarelor care au suplimente consacrate programelor t.v. Vinerea majoritatea ziarelor care conțin asemenea suplimente gratuite înregistrează o creștere semnificativă de tiraj. Iar
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
Freddy^s Dead: The Final Nightmare, după care faimosul erou cu degete-cutit, Kruger cel născut în 1984 în Coșmarul de pe Strada Elm, revine în bombasticul Wes Craven^s New Nightmare), pentru că "e singura modalitate de a împiedeca Răul să se manifeste în viața reală!" Subiectul propriu-zis îl contrazice, protagonistul, asasin în serie cinefil, acționînd cu spor într-un climat de maximă veridicitate, o comunitate de adolescenți împătimiți de filmele sale, "regulă" fiind că victima să răspundă mai întîi telefonic la un
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
unei femei că e disponibil, numai pentru că în ultima clipă să se răzgîndească: așa ceva ar fi grosolan, umilitor, neonorabil pentru un gentlaman. Dincolo de cochetăria feminină se află avertismentul sinelui că s-ar putea oricînd retrage, chiar înainte de a se fi manifestat. Cochetăria este, astfel definită, o stare de permanență potențialitate a eului, pe care oricare decizie definitivă o anulează. Autenticitatea identității se găsește în această potențialitate, deci cochetăria este tot o semnalizare a interiorității. Mi-am pus, în treacăt, întrebarea cum
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
se exprima din inconștient. Pe cai ocolite, în haine străine, pentru a nu fi recunoscute, dorințele inconștiente ajung în timpul somnului, care presupune diminuarea vigilentei cenzurii, în planul conștientului. Ceea ce visătorul reține în momentul trezirii - și este numit în psihanaliza ăcontinut manifestă - nu este decît o fațadă, acceptabilă din punct de vedere al normelor culturale, în spatele căreia se ascunde adevăratul conținut al visului - conținutul latent - sau dorințele inconștiente." Deși, în plan clinic, interpretarea viselor și-a pierdut azi din importantă, în planul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
-l termini" (RL 2692, 1999, 24) - sau persoană I - "întîlnim și alte aberații"; "dacă ne gîndim bine" (RL 2692, 1999, 24). E evident că în unele situații se poate recurge la oricare dintre cele trei tipare principale, în vreme ce alteori se manifestă preferințe nete pentru o soluție anume. Opțiunile reflectă într-o anumită măsură diferențe de registru stilistic; așa cum arată Mioara Avram, "persoană a II-a singular reprezintă tipul tradițional și popular, iar persoană a III-a singular a unui verb reflexiv
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
desemnare sau de adresare alcătuite din prenume (nume de botez) precedat de un termen de reverența sînt în română destul de controversate. Evident, e vorba de norme sociolingvistice, care guverneaza în mare parte sistemul termenilor de adresare - și în care se manifestă în mod clar diferențele dintre diverse culturi, tradiții, sisteme ale politeții. În momentul actual, îmbinări de tipul "doamna Sultană", "doamna Dafina", "doamna Margareta" etc. sînt marcate, identificate ca aparținînd unui limbaj sub-standard; respingerea lor poate fi chiar foarte puternica: din partea
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
căști pe cap lucitoare. * * * Leonardo da Vinci. De notat calculul rezistenței materialelor, ca și studiul asupra arcului ca armă și instrument. De notat, asadar: O forță cauzată de două slăbiciuni, aceste două fiind componentele ei. În lega tură cu unele manifestă ri surprinză toare ale caracterului. Scriem din minusuri. Din lipsuri. Din ceea ce am fi fost sau vrut să avem și nu ne-a fost dat să fim ori să avem. Ne închipuim cum ar fi fost, dacă n-ar fi
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
comunicării (tinere prezentatoare, glume, surprize vizuale, dezinvolutură, limbaj colorat de colocvialisme). Ziarele s-au angajat mai puțin în transformare, ele rezervînd de obicei meteorologiei un colț pur informativ, cu date prezentate succint (cifre, hărți, simboluri). De mai multă vreme, se manifestă totuși un caz destul de interesant din punct de vedere stilistic: strategia folosită de cotidianul "România liberă" (RL) pentru rubrică să meteorologică constă în utilizarea unui dublu limbaj - popular, colocvial și glumeț în titlu - dar tradițional meteorologic (monoton, clișeizat, neologistic) în
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
strat de pămînt sănătos, alienîndu-l într-un anume grad. Să scoatem în relief, în cele din urmă, o caracteristică de ordin stilistic a "sufletului simplu" care a fost, în fundamentul sau, Tudor Arghezi, si anume înclinația să spre expresia elaborată, manifest artista, așezată pe bună dreptate de exegeți sub semnul barocului sau al manierismului, adică al unei "exasperări stilistice", cu funcție compensatoare. E un discurs "îmbelșugat", asianic, săturat de figuri de stil, menit parcă a răscumpără insatisfacția, anostul, indigentă existențiala. Un
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
cînd și-a dat seama că aceasta doleanța e o himera a trecut la lichidarea mișcării, prin asasinarea elitelor ei. Autorul nostru ne propune un concept pe care îl numește tradiție politică de tip brîncovenesc. În esență, aceasta s-a manifestat prin aceea că, măi totdeauna în istoria țării, s-a preferat definitivei subjugări teritoriale, păstrarea, fie și pe o mică porțiune, a statalitătii.Autorul nu privește cu ochi buni această strategie pe termen scurt. Cred, dimpotrivă, ca a fost benefică
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
ce păcătuiește grav teoreticianul clujean: Nu este un practician al criticii literare aplicate și consecvențe, activitatea să desfășurîndu-se în principal în domeniul istoriei și al esteticii literare." În continuare, i se impută îndepărtarea de spiritul călinescian, erezie gravă care se manifestă - citez - "printr-o anumită disperare (sic!) a discursului critic și o viziune livresca asupra fenomenului investigat." Adică, ce mai încoace și încolo, dl Marino se lasă surprins în flagrant delict de abordare livresca... a literaturii. După ce se fac uitate monografia
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
și morală a doctrinei apar denunțate în trăsături a caror incisivitate e grăitoare azi, nu mai puțin decît la începutul anilor '30, cînd au fost înscrise în pagina de gazeta, cu funcție de... indulgenta șui generis: "În general, boema muncitoreasca se manifestează în exemplarele ei intelectualizate, de cele mai multe ori artificializate, prin ideologii din mistica materialista. Cei mai sinceri și fundamental mai onești dintre lucrătorii vizitați de speranță unei societăți mai bune, ca aceiași oameni de azi de ieri, si alaltăieri, visează ca
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
rezistat presiunii și, poate, chiar tentației, de a coborî prea mult sub incidența istoriei, a rezistat cu demnitate, senin și fără eroism de paradă. Cînd se revoltă însă, și nu sînt rare aceste momente, revolta lui este fundamentală. El se manifestă atunci devastator, iar lucrările care dezvăluie acest fapt arată cu totul altfel decît celelalte, atît din punct de vedere narativ, cît și din punct de vedere plastic. Iconografic, scenele de revoltă nu pot fi decît scene de grup, iar ca
Corneliu Baba, în absența aniversării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17413_a_18738]
-
ci subminate dintr-un interior de substanță, unde sfaturile și-au ieșit de mult din uz. Povestitorul e primul care simte această fractură de adîncime a poveștii, pe care încearcă să o rezolve cumva. La Tournier, acest imbold reparatoriu se manifestă ca didacticism agasant. Unele dintre cele mai frumoase texte din Piticul roșu au sincope produse de intervenția autorului care insistă să explice tehnica folosită, să atragă atenția asupra simbolurilor, să comenteze asupra unei construcții importante sau mai subtilă. Pe undeva
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
construcții importante sau mai subtilă. Pe undeva, Tournier nu are încredere în cititorii săi, îi trage de mînecă, explică și învață, dublează prin parafraze, parazitîndu-i propriul text cu un fel de poluare pedagogică. Recunosc, am mare reținere față de "vocațiile pedagogice" manifestate în afara școlii, pentru că mi se pare o gravă dovadă de aroganță să crezi că îi poți învăța pe alții. La Tournier, însă, acest pedagogism e semnul unei slăbiciuni a epicului, a unei crize resimțită de însuși autor. În "Refugiul Muguet
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
inconștientul și visul, Bogdan Vlădută le-a răspuns cu o imagine terna, aproape monotona, chiar și atunci când pretextul era figurativ. Se putea observa limpede, anca de la primele sale ieșiri an lume, că gestul tânărului pictor era mai liber și se manifestă mult mai firesc an registrul grav, meditativ și interiorizat. Dar această opțiune pentru tonul surd și pentru enunțul discret nu excludea cu totul materia cromatică și substanțialitatea picturii. O anumita voluptate a tusei și o bună comunicare cu materialitatea ei
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
cartierul rezidențial, cu vile ascunse în verdeața și blocuri elegante, viermuiala de vară se presimte la câteva sute de pași mai încolo - în drumul spre ieșirea din oraș, în mahalaua largă prevestita de melodia viorilor și de mirosul fripturii." Scriitorul manifestă o deosebită apetenta pentru revelarea farmecului arhitecturii patinate, din capitală sau chiar dintr-un oraș de provincie precum Buzăul. Și în acest caz, mărturisesc a-l urmări cu deplină înțelegere. Orașele României - fie și în urmă "sistematizărilor" ceaușiste - mai păstrează
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]