1,157 matches
-
producător, la fel și conținutul acestora. De obicei prețul unei astfel de bile îl ajută pe jucător să-și facă o idee despre calitatea acesteia. 2.3.2. Arma propriu-zisă (Marker) Sarcina armei de paintball, uneori numită și marker sau marcator, este de a mări viteza de deplasare a bilei cu vopsea. Pistolul, denumit și marker, proiectează la distanță bilele cu vopsea (paintball) cu ajutorul aerului comprimat. Pistoalele pot fi semiautomate sau foc cu foc. Bila iese din pistol cu o viteză
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
aceea că se afla cineva în clădire. Când am ajuns noi, erau niște birouri luminate, dar când am bătut eu pe la uși s-au stins luminile. Am interzis accesul în clădire până dimineață. În parcul din față au fost niște marcatoare de foc. Nu știam cum funcționau. Aveam și noi în armată pentru instrucție, dar primitive. Deci, după jumătate de oră de când am ajuns noi acolo, auzim: poc!, poc! poc!, poc! Apoi, nimic. Am cercetat și n-am găsit nimic. În
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
lemnului. Pentru uneltele de mărimi mijlocii și mari valorile rezultate au fost: PMB=0,72 și PMC=0,55. Observăm că modificarea valorilor în acest caz vine să întărească prima noastră constatare, creșterea valorii PMB indicând creșterea incidenței fracturilor bifaciale (marcator al mișcărilor longitudinale), iar noua valoare a PMC indică utilizarea acestui tip de unelte pe un material de duritate moale spre medie (într-o clasificare pe patru trepte de duritate, în această categorie se încadrează și gramineele). În clasa 1
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
număr mic de gesturi și de trăsături de pensulă (HAGSTRUM 1985). În cazul ceramicii cucuteniene, acest tip de analiză ar putea, de asemenea, să facă posibilă identificarea, în interiorul categoriei ceramicii pictate, și a vaselor care prezintă un caracter pronunțat de marcator al prestigiului social. Din păcate, lotul mic de vase întregi sau întregibile recuperate din așezarea de la Hoisești, nu ne-a permis desfășurarea acestui tip de analiză. Totuși, în speranța că în viitor acest lucru va deveni posibil, am ales să
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
din arealul tripolian, cât și cu cele sudice, și, dacă ar fi să judecăm cantitativ, remarcăm o posibilă preferință marcată pentru zonele vestice, furnizoare de obsidian. În acest ultim caz, nu credem că putem vorbi de exotismul materiei prime ca marcator al prestigiului posesorului (TSONEV 2004, 83 84), una din lame fiind supusă studiului microscopic, studiu care a relevat urme de utilizare. Analiza internă a materialului litic cioplit, coroborată cu numărul relativ mic de nuclee și așchii (Grafic 2) descoperite în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de calități. „Uite, asta e bine, iar asta nu e bine.” „Asta ți se permite, iar asta nu.” „Pentru asta vei fi mângâiat pe frunte, iar pentru asta vei fi pedepsit.” Am inventat fel de fel de sisteme de premiere, marcatori valorici, Întăritori, recompensări prin care să se decidă faptul că ceea ce se manifestă există deja cu adevărat. Căci, nu-i așa, drumul de la cunoaștere la... recunoaștere e lung. S-au perfectat fel de fel de proceduri de acreditare, care de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
canavaua istoriei. Se poate afirma că, până la începutul secolului al XIX-lea, prelucrarea stilistică a expresiei supuse diferenței temporale dintre universul redat și cel contemporan autorului era un fapt încă nedecelat poietic. Rămâne perfect valabilă identificarea momentului Walter Scott ca marcator al începutului romanului istoric. Poate și pentru că, romantismul înlocuind preocuparea preponderentă pentru antichitate cu cea pentru trecutul național, creatorul se vede obligat să-și pună problema redării prelucrate a etapelor istorice ale propriei limbi. Genul literar în discuție se impune
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Despre ce naiba este vorba?") care se traduce ca propunere a unui titlu provizoriu ("este vorba probabil despre aceasta"). Topicul este deci un instrument metatextual pe care textul poate fie să-l presupună, fie să-l conțină explicit sub formă de marcatori de topic, titluri, subtitluri, cuvinte-cheie. Pe baza topicului, cititorul decide să privilegieze sau să mențină latente proprietățile semantice ale lexemelor în discuție, stabilind astfel un nivel de coerență interpretativă numită izotopie. (U. Eco, Lector in fabula, ed. cit., p. 131
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
5), unde mare parte dintre termenii noi se includ în tiparul prototipic de masculine: actanți, adjuncți, ambreiori, antecedenți, aproximatori, clasificatori, complementizatori, conectori, constituenți, cuantificatori, determinanți (și varianta terminologică determinatori), determinativi, focalizatori, formanți, functori, guvernori, indicatori ai deixis-ului, integratori enunțiativi, intensificatori, marcatori, modalizatori, modificatori, operatori, predeterminanți (și predeterminatori), referenți, relativizatori, relatori, rematizatori, semnificanți, semnificați, specificatori, șifteri, tematizatori. - Substantivele atrase de la alte genuri către masculin se includ în același tipar (în DOOM1: acumulatoare/acumulatori, adjuvante, aștri/astre, echivalente, fagoturi, nuclee, robinete, rubefiante, versante
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
ceea ce, în principiu, ar trebui să trezească interesul pentru a intra"). După toate aceste argumente esențiale, nu ne rămîne decît să tragem concluzia: paratextul parodic chiar asta face. În plus, o serie de întrebări structurează ultimul paragraf, propunînd un nou marcator al reformulării: ȘI ÎN SFÎRȘIT? Ca marcator al linearității, el subliniază ultimul element al enumerării; în calitate de conector, el operează o întoarcere argumentativă conclusivă: esențialul în romanul Sophiei Edelman este următorul: "tonul și muzica unui tînăr autor care face primii pași
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
interesul pentru a intra"). După toate aceste argumente esențiale, nu ne rămîne decît să tragem concluzia: paratextul parodic chiar asta face. În plus, o serie de întrebări structurează ultimul paragraf, propunînd un nou marcator al reformulării: ȘI ÎN SFÎRȘIT? Ca marcator al linearității, el subliniază ultimul element al enumerării; în calitate de conector, el operează o întoarcere argumentativă conclusivă: esențialul în romanul Sophiei Edelman este următorul: "tonul și muzica unui tînăr autor care face primii pași". Nota biografică, ce urmează imediat după text
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
angajîndu-se sau dezangajîndu-se. Fiind sursa propoziției, el o poate prezenta ca validă sau nu (sau validă în ordinea lucrurilor) în spațiul său de realitate. Scopul referențial al enunțării unei propoziții este (co)construirea finalizată a unui spațiu semantic. Pe baza marcatorilor referențiali (care fac trimitere la proprietățile indivizilor), enunțiativi și argumentativi, destinatarul-interpretant (re)construiește unul din spațiile semantice. Pentru o abordare concretă a primelor două puncte (a) și (b), luăm un exemplu la îndemînă: textul deja invocat, aflat pe ultima copertă
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
va consta în unificarea seriei lineare de enunțuri într-un TOT coerent. Să observăm mai întîi [P10]: (10) [P10] Oricum, copilul dumneavoastră va avea mereu anturaje dubioase, [P10'] atunci măcar să le alegeți voi înșivă. E. Roulet consideră ORICUM drept un marcator al reformulării nonparafrastice. El precizează că enunțarea "încearcă să convină mai bine împlinirii interactive prezentînd intervenția principală ca pe o nouă formulare, legată de o schimbare a perspectivei enunțiative indicată de conector, de o primă mișcare discursivă (sau al unui
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mare densitate de informații. Pe de altă parte, găsim în poziție tematică "catalogului general" care reia, concluzionînd, noua caracteristică a semestrialității aparițiilor; în poziție rematică, cea mai informativă, "cataloagele pe domenii" vor fi precizate în [P7]. [P7] este structurată de marcatorii enumerativi care introduc segmente textuale integrate linear în serie ("și, pentru început, unul"; "al doilea"; "și al treilea"); ei funcționează ca marcatorii de integrare lineară descriși de G. Turco și D. Coltier: Față de o serie lineară, MIL (Marcator de Integrare
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în poziție rematică, cea mai informativă, "cataloagele pe domenii" vor fi precizate în [P7]. [P7] este structurată de marcatorii enumerativi care introduc segmente textuale integrate linear în serie ("și, pentru început, unul"; "al doilea"; "și al treilea"); ei funcționează ca marcatorii de integrare lineară descriși de G. Turco și D. Coltier: Față de o serie lineară, MIL (Marcator de Integrare Lineară) poate avea 3 tipuri de funcții: 1) Indică faptul că respectivul constituent discursiv pe care îl însoțește marchează deschiderea seriei. 2
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
structurată de marcatorii enumerativi care introduc segmente textuale integrate linear în serie ("și, pentru început, unul"; "al doilea"; "și al treilea"); ei funcționează ca marcatorii de integrare lineară descriși de G. Turco și D. Coltier: Față de o serie lineară, MIL (Marcator de Integrare Lineară) poate avea 3 tipuri de funcții: 1) Indică faptul că respectivul constituent discursiv pe care îl însoțește marchează deschiderea seriei. 2) Servește de legătură, constituentul discursiv pe care îl însoțește intră într-o serie în care nu
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
propoziția este dată ca validă în ordinea lucrurilor (1989, p. 197). Din această cauză, orice expresie lingvistică este marcată argumentativ și enunțiativ: prin enunțarea unei propoziții, există (co)construire a unui spațiu semantic de către destinatarul-interpretant. El operează pe baza diferiților marcatori care garantează că, într-un spațiu semantic, o propoziție are valoare de argument pentru o concluzie. Este ceea ce descrie și M. Bahtin (1984): "enunțul (stilul și compoziția lui) este determinat de raportul de valoare pe care locutorul îl instaurează față de
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Bahtin (1984): "enunțul (stilul și compoziția lui) este determinat de raportul de valoare pe care locutorul îl instaurează față de enunț" (1984, p. 298). Pe ce se bazează raportul de valoare în cuvîntul înainte scris de H. Nyssen? Care sînt acei marcatori care permit (re)construirea spațiului semantic de către destinatar-interpretant? Răspunsurile la aceste întrebări fac trimitere la analiza dimensiunii secvențiale locale (apoi globale) efectuată mai sus, adică la modul în care secvențele din propoziții pot fi integrate treptat într-un întreg coerent
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
a propozițiilor de la [P1] la [P7], la fel ca și propozițiile sintetizate în [P8] care au valoare de argument pentru concluzie [P9]. Am văzut deja că această concluzie era ea însăși depășită de o alta [P12]/[P13]. Două tipuri de marcatori au asigurat funcția de asumare: 1) Marcatorii referențiali (care prin proprietățile lor trimit la indivizii-obiect) analizați în progresia tematică și în formele anaforice din text: "această", "viitoarea", "unul", "al doilea", "al treilea", "aceste modificări", "îl"... 2) Marcatorii sau conectorii analizați
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
fel ca și propozițiile sintetizate în [P8] care au valoare de argument pentru concluzie [P9]. Am văzut deja că această concluzie era ea însăși depășită de o alta [P12]/[P13]. Două tipuri de marcatori au asigurat funcția de asumare: 1) Marcatorii referențiali (care prin proprietățile lor trimit la indivizii-obiect) analizați în progresia tematică și în formele anaforice din text: "această", "viitoarea", "unul", "al doilea", "al treilea", "aceste modificări", "îl"... 2) Marcatorii sau conectorii analizați în utilizările argumentative: "și", "dar", "astfel", "iar
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Două tipuri de marcatori au asigurat funcția de asumare: 1) Marcatorii referențiali (care prin proprietățile lor trimit la indivizii-obiect) analizați în progresia tematică și în formele anaforice din text: "această", "viitoarea", "unul", "al doilea", "al treilea", "aceste modificări", "îl"... 2) Marcatorii sau conectorii analizați în utilizările argumentative: "și", "dar", "astfel", "iar". Faptul că asumarea enunțiativă este relativ omogenă nu ne va surprinde într-un text în care rolul scriptorului este de a-l conduce pe cititor, cît mai bine cu putință
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
culoare cod RGB (255, 0, 102), spațiere la 1,5 rânduri. Aranjați textul scris pe 3 coloane de dimensiuni 4 cm, 5 cm și 6 cm. d) În pagina 3 creați o listă cu 5 elemente și folosiți simbolul că marcator. e) În pagina 4 creați o listă cu 5 elemente și folosiți simbolul că marcator. f) În pagina 5 inserați următoarea imagine în miniatură: 12 Formatați imaginea astfel: lățime 8 cm, înălțime 8 cm, linie chenar 3 pct, linie chenar
PAULA MAXIM APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUARE A C OMPETENŢELOR DIGITALE by Iuliana Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/359_a_589]
-
3 coloane de dimensiuni 4 cm, 5 cm și 6 cm. d) În pagina 3 creați o listă cu 5 elemente și folosiți simbolul că marcator. e) În pagina 4 creați o listă cu 5 elemente și folosiți simbolul că marcator. f) În pagina 5 inserați următoarea imagine în miniatură: 12 Formatați imaginea astfel: lățime 8 cm, înălțime 8 cm, linie chenar 3 pct, linie chenar culoare cod RGB (0, 51, 0). g) Salvați de pe Internet o imagine cu toamnă la
PAULA MAXIM APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUARE A C OMPETENŢELOR DIGITALE by Iuliana Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/359_a_589]
-
caracteristici: tip paragraf, bazat pe text simplu, font Harlow Solid Italic, dimensiune 18, culoare mov. Formatați textul din pagina 2 cu stilul creat de voi Stil 1. 13 n) Creați un nou stil Stil 2 cu următoarele caracteristici: tip lista, marcator , dimensiune 20, culoare albastru. Formatați textul din pagina 3 cu stilul Stil 2. o) Creați un stil nou Stil 3 cu următoarele caracteristici: tip paragraf, bazat pe text simplu, font Monotype Corsiva, dimensiune 20, culoare verde. Formatați textul din pagina
PAULA MAXIM APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUARE A C OMPETENŢELOR DIGITALE by Iuliana Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/359_a_589]
-
real sau simulat), presupunând obligatoriu prezența alocutorului. În comunicare, interjecția hortativă hai(de) are un caracter polifuncțional, îndeplinind, frecvent, în mod simultan, mai multe funcții (derivate din funcția prototipică)42; în acest sens, hai(de) poate funcționa ca operator pragmatic, marcator discursiv (particulă)43, conector pragmatic.44 A. Hai(de) - operator pragmatic În raport cu tipul de elemente lingvistice (imperativ vs conjunctiv) asociate, hai(de) este purtătoare a două funcții distincte: (a) funcția de intensificare (operator de intensificare); (b) funcția de asociere (operator
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]