1,061 matches
-
de-a lungul paralel. Mai multe poduri pot permite trecerea prin Wimereux. Trasee de drumeții, de asemenea, trece prin zonă. Orașul situat la latitudine joasă și este organizat de-a lungul plajei, cu un baraj care se oprește valurile de la maree înaltă. Plajă este compusă din nisip și pietriș în amestec.De-a lungul orașului,începînd de la nord pînă la pelerinele Blanc-Nez și Gris-Nez. În vreme bună, vom vedea, uneori, stăncile din Anglia în fața.Solurile engleze și cele ale teritoriului Wimereux
Wimereux () [Corola-website/Science/326974_a_328303]
-
rezultat din dezagregarea rocilor. Uneori apar chiar soluri, pe care se poate instala o vegetație arborescentă. Periodic, areale ale pădurilor sunt îngropate sub valuri de gheață provenite prin alunecare din sectoarele înalte. Părțile care ajung la ocean se desprind din cauza mareelor, formând ghețarii plutitori, denumiți aisberguri. Ei nu formează în părțile inferioare morene propriu-zise, ci acumulări aluvionare, dispuse în pânze groase, ce înlesnesc procesele de solidificare. În Alaska se întâlnesc ghețarii Malaspina, Bering și Alsek iar în Chile, San Rafael. Relieful
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
-ului american, Hugo și Nebula, alăturându-se unui grup select din care mai fac parte romanele "Dune", "Neuromantul", "Lumea Inelară" și "Jocul lui Ender". În 1984 "" a câștigat și premiul Locus pentru cel mai bun roman SF. Anumite părți din "Maree stelară" au fost publicate sub titlul "The Tides of Kithrup" în numărul din mai 1981 al revistei "Analog". Exemplarele necorectate ale romanului care poartă acel titlu au devenit obiecte de colecție. În anul 2489 C. E., nava spațială terestră Streaker - cu
Maree stelară () [Corola-website/Science/324265_a_325594]
-
este prinsă în cele din urmă de o navă aparținând Fraților Nopții. În ultima clipă, este salvată de șase nave Thennanin, care o consideră una de-a lor. "Streaker" profită de ocazie și fuge către punctul de transfer, salvându-se. „"Maree stelară" este o reușită extraordinară, un roman plin de idei fascinante”, declară scriitorul Poul Anderson, în timp ce SFF World îl consideră „un roman SF care spune o poveste în cel mai clasic stil al genului, aducând în lumninile reflectoarelor știința și
Maree stelară () [Corola-website/Science/324265_a_325594]
-
Glen , Ph.D. (n. 6 octombrie 1950) este un om de știință american și scriitor de science-fiction. El a primit premiile Hugo, Locus, Campbell și Nebula. Cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt romanele "Maree stelară" (1983), "Poștașul" (1985) sau "Războiul elitelor" (1987). Brin s-a născut în Glendale, California în anul 1950. În 1973 a absolvit California Institute of Technology cu o diplomă în astrofizică. În continuare, a obținut o diplomă în fizică aplicată
David Brin () [Corola-website/Science/324263_a_325592]
-
acest lucru în necesitatea îmbunătățirii condiției umane, a cunoștințelor și a prevenirii răului pe termen lung. Brin a confirmat că această noțiune subliniază în parte ideea de oameni ca "îngrijitori" ai speciilor-care-vor-deveni-inteligente, lucru explicat într-o notă de la sfârșitul romanului "Maree stelară". Ea joacă un rol important în "Războiul elitelor", unde thennanini sunt convertiți din dușmani în aliați ai terragenilor (oameni și alte ființe inteligente care provin de pe Pământ) când înțeleg că a face din lume un loc mai bun și
David Brin () [Corola-website/Science/324263_a_325592]
-
care au loc la doar câteva decenii de la primul contact al omenirii cu Cele Cinci Galaxii. În această poveste, omenirea descoperă locuitorii soarelui și un complot împotriva unei rase conducătoare, fiind singurul roman care implică direct Pământul. A doua carte, "Maree stelară" (1983), prezintă evenimente care au loc peste secole. Ea urmărește nava spațială amfibie pământeană "Streaker" (condusă de delfini și de patronii lor umani), care descoperă o flotă abandonată despre care se crede că ar fi aparținut Progenitorilor. Acțiunea celei
Universul Elitelor () [Corola-website/Science/324266_a_325595]
-
de delfini și de patronii lor umani), care descoperă o flotă abandonată despre care se crede că ar fi aparținut Progenitorilor. Acțiunea celei de-a treia cărți, "Războiul elitelor" (1987), se petrece aproximativ în aceeași perioadă ca și cea din "Maree stelară", dar în altă parte a galaxiei. Un război interplanetar, stârnit de evenimentele relatate în "Maree stelară", duce la o invazie reușită a coloniei pământene de pe planeta Garth, populată cu neo-cimpanzei. În 1995 a apărut "Brightness Reef", prima carte dintr-
Universul Elitelor () [Corola-website/Science/324266_a_325595]
-
că ar fi aparținut Progenitorilor. Acțiunea celei de-a treia cărți, "Războiul elitelor" (1987), se petrece aproximativ în aceeași perioadă ca și cea din "Maree stelară", dar în altă parte a galaxiei. Un război interplanetar, stârnit de evenimentele relatate în "Maree stelară", duce la o invazie reușită a coloniei pământene de pe planeta Garth, populată cu neo-cimpanzei. În 1995 a apărut "Brightness Reef", prima carte dintr-o nouă trilogie care mai cuprinde romanele "Infinity's Shore" și "Heaven's Reach". Trilogia îi
Universul Elitelor () [Corola-website/Science/324266_a_325595]
-
soloing-ului deasupra apelor adânci, cățărări în care o eventuală cădere ar duce la o cădere în apă. Soloing-ul liber pe stânci de mare și lac este și mai periculos, datorită combinației de riscuri, cum ar fi roca fărâmicioasă sau instabilă, mareele, bolovanii scufundați, și dificultatea de salvare.
Cățărare în solo integral () [Corola-website/Science/325871_a_327200]
-
o peșteră unde se ascunsese rușinat de faptul ca ceilalți copii de la orfelinat i-au îndepărtat mască de pe față și văzându-l au râs de el. El refugiindu-se în peștera de la țărmul mării, s-a înecat din cauza faptului că mareea a crescut iar el a fost prins că într-o capcană de ape, ne mai reușind să iasă la mal. Pentru a descoperi ce s-a întâmplat cu fiul ei, Lăură merge la o clarvăzătoare, iar din ce i-a
Orfelinatul () [Corola-website/Science/324523_a_325852]
-
punct de început al acestor studii, era atunci neclar stabilită din cauza unor discrepanțe între diversele măsurători, și misiunea urma să stabilească longitudinea reală cu ajutorul unor cronometre calibrate, și să o verifice prin observații astronomice. Erau necesare și înregistrări continue ale mareelor și ale condițiilor meteorologice. O prioritate inferioară a fost acordată studierea limanelor din Insulele Falkland și, dacă permitea vremea, a Insulelor Galápagos. Apoi, "Beagle" urma să se deplaseze în Tahiti și de acolo la Port Jackson, Australia puncte cunoscute pentru
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
urma să se deplaseze în Tahiti și de acolo la Port Jackson, Australia puncte cunoscute pentru verificarea cronometrelor. O altă misiune era efectuarea unui studiu geologic asupra unui atol circular de corali din Oceanul Pacific, inclusiv cercetarea profilului său și al mareelor. Anterioara expediție geografică în America de Sud a fost efectuată de vasele HMS "Adventure" și HMS "Beagle" sub comanda comună a comandorului australian Phillip Parker King. În timpul expediției, căpitanul lui "Beagle", Pringle Stokes, s-a sinucis și comanda vasului a trecut în
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
primite de FitzRoy de la Amiralitate impuneau un studiu geologic detaliat asupra unui atol circular de corali pentru a cerceta formarea recifelor de corali, în special dacă aceștia se ridică de la fundul mării sau de pe vârfurile unor vulcani stinși, precum și efectele mareelor măsurate cu instrumente special construite în acest scop. El a ales Insulele Keeling din Oceanul Indian, iar la sosirea la 1 aprilie, întregul echipaj a trecut la lucru. Gama de plante native insulei era limitată, și nu existau păsări de uscat
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
acolo a fost: În acest fel, diverse ateliere de meșteșugărie sau de preparare a alimentelor cu sare se ajută reciproc din punct de vedere economic. Acest lucru a fost model în timpul perioadelor de romane și medievale, în estul Angliei. Acolo, mareea adus saramură, iar extragerea sării a fost amplă. Zonele care produc sare de mare de specialitate includ: Apa de mare este în principal compusă din următorii ioni de sare , enumerate în ordinea descrescătoare a abundenței de greutate: Deși salinitatea apei
Sare de mare () [Corola-website/Science/324787_a_326116]
-
este acoperit de vegetație extraterestră. Disperat, reușește să se sinucidă, împușcându-se în cap. Richard Vickers, un bogătaș psihopat, le pregătește o soartă teribilă soției lui infidele, Becky, și iubitului acesteia, Harry Wentworth, îngropându-i până la gât pe plajă, înainte de maree. Le spune că singura șansă de supraviețuire este să își țină respirația, apoi se întoarce acasă de unde îi urmărește pe cei doi prin niște camere montate anterior pe plajă. În timpul nopții, Becky și Harry pătrund în locuința lui Richard sub
Creepshow () [Corola-website/Science/322683_a_324012]
-
pătrund în locuința lui Richard sub forma unor fantome. Richard încearcă să îi împuște, însă i se reamintește că nu poate să ucidă o persoană deja moartă. Scena de final îl înfățișează pe Richard îngropat până la gât în nisip, în timp ce mareea se apropie. Mike, un paznic de colegiu, găsește o cutie de lemn ascunsă în subsol timp de 148 de ani. Îl anunță pe profesorul Dexter Stanley și cei doi decid să deschidă cutia. În interior găsesc o creatură letală care
Creepshow () [Corola-website/Science/322683_a_324012]
-
Părți din această teză au apărut începând din anul 1940 în revista "Viața Românească". În perioada 1944 - 1946 îndeplinește funcția de asistent al Catedrei de Estetică a Facultății de Litere din București condusă de Tudor Vianu. Scrie volumul de poezii "Maree" pe care-l publică la Editura Forum în anul 1945 și până în acest an face cronică de artă la ziarul "Victoria" condus în acea vreme de N.D. Cocea și George Ivașcu. Din 1948 Ion Frunzetti revine în învățământul universitar la
Ion Frunzetti () [Corola-website/Science/328348_a_329677]
-
Operations Headquarters și primise numele de cod "Rutter". Aliații plănuiseră să efectueze un raid masiv al unei divizii asupra unui port francez aflat sub ocupație germană de pe malul Canalului Mânecii și să păstreze controlul asupra acestuia cel puțin pe timpul a două maree. Militarii aliați urmau să producă cele mai mari distrugeri cu putință obiectivelor inamice mai înainte să se retragă. Acest prim plan a fost aprobat de șefii statelor majore în mai 1942. Planul prevedea un atac efectuat de parașutiștii britanici împotriva
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
(1980) (titlu original "Sundiver") este un roman science fiction scris de David Brin. Este prima carte din trilogia Elitelor și a fost urmată în 1983 de romanul câștigător al premiilor Hugo și Nebula "Maree stelară". Jacob Demwa se reface după tragedia în care a salvat de la distrugere liftul spațial, dar și-a pierdut soția. El este contactat de un prieten extraterestru, Kantenul Fagin, care îl invită să se alăture unui proiect dedicat explorării cromosferei
Exploratorii Soarelui () [Corola-website/Science/331021_a_332350]
-
de metri. Gura peșterii are doi metri lățime și aproximativ un metru înălțime. Din acest motiv, intrarea în grotă se poate face numai atunci când valurile sunt mici, iar marea este calmă. În cazul în care marea nu este calmă, iar mareele nu sunt joase, grota devine inaccesibilă pentru că trecerea printr-o gaură de 1 m este practic imposibilă. Pentru a intra în grotă, vizitatorii trebuie să se aplece înspre fundul bărcii cu vâsle. Vâslașul folosește apoi un lanț de metal fixat
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
curățată de o briză ușoară. Pe măsură ce vântul se întețea, Tourville se îndrepta spre Nord-Vest către Carter, pentru a ieși din încercuire. Russell îl urmări până când vântul, imprevizibil toată ziua, căzu și se apropie încă o dată ceața. "6pm" Pe la ora 6 mareea începu să se schimbe; încercând să profite de acest lucru și amintindu-și cum au scăpat englezii după Batalia de la Beachy Head din urmă cu 2 ani, Tourville își ancoră navele la mareea staționară (când curentul de maree este nul
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]
-
încă o dată ceața. "6pm" Pe la ora 6 mareea începu să se schimbe; încercând să profite de acest lucru și amintindu-și cum au scăpat englezii după Batalia de la Beachy Head din urmă cu 2 ani, Tourville își ancoră navele la mareea staționară (când curentul de maree este nul) în timp ce velele erau desfășurate. Păcălită de acest lucru, escadra lui Russell a fost îndepărtată și dusă de valul mareic până când au ancorat și ei, acum în afara focului, oferindu-le francezilor un moment de
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]
-
ora 6 mareea începu să se schimbe; încercând să profite de acest lucru și amintindu-și cum au scăpat englezii după Batalia de la Beachy Head din urmă cu 2 ani, Tourville își ancoră navele la mareea staționară (când curentul de maree este nul) în timp ce velele erau desfășurate. Păcălită de acest lucru, escadra lui Russell a fost îndepărtată și dusă de valul mareic până când au ancorat și ei, acum în afara focului, oferindu-le francezilor un moment de pauză. Navele lui Shovell, înaintea
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]
-
în timp ce velele erau desfășurate. Păcălită de acest lucru, escadra lui Russell a fost îndepărtată și dusă de valul mareic până când au ancorat și ei, acum în afara focului, oferindu-le francezilor un moment de pauză. Navele lui Shovell, înaintea francezilor la maree, ancoraseră și ele, poate prevăzând manevra francezilor sau poate căutând ele însele un moment de pauză; doar "Sandwich" 90 (Red 24) a fost nepregătită și a fost luată pe sus de flux și aruncată prin linia franceză, fiind serios avariată
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]