1,651 matches
-
umăr la umăr cu prizonierii lor, uniformele lor zdrențuite fiind greu de deosebit de hainele kaki decolorate ale deținuților. Mobilul acestei activități Îl constituia un grup de treizeci de chinezi care poposise lîngă porți. Țărani și orășeni nevoiași, soldați din armatele marionetă și copii abandonați stăteau În drum, uitîndu-se fix la porțile de sîrmă ghimpată care se Întăreau Împotriva lor. Primii dintre acești oameni sărmani apăruseră În urmă cu trei luni. Noaptea, cei mai disperați se strecurau printre sîrme, doar pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Nu se dăduse nici un comunicat oficial că rațiile vor fi reduse, dar știrea se răspîndise deja prin lagăr. În mod semnificativ, În afara porților erau deja mai puțini cerșetori chinezi. O țărancă moartă zăcea pe iarbă, dar soldații eliberați ai regimului marionetă, precum și hamalii fără ocupație dispăruseră, lăsînd În urmă un cerc de bătrîni stînd pe vine și cîțiva copii cu fețe trase. Jim intră În Blocul E, clădirea dormitorului pentru bărbați, și urcă scara la etajul al treilea. Indiferent de vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Nagata permise să fie duși În priciurile lor, descriseră regiunea devastată de la sud și vest de Shanghai, miile de țărani disperați, mînați Înapoi la oraș de japonezii În retragere, și bande de jefuitori și de soldați Înfometați din armatele regimului marionetă, lăsați să se apere singuri. În ciuda acestor pericole, chiar a doua zi, Basie, Cohen și Demarest evadară din Lunghua. Deținuții Înaintară spre casa goală a paznicilor, cu saboții bocănind pe aleea de zgură. Înghiontit de bărbații aproape goi, Jim se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
sutele de litri de apă pe care Îi fiersese pentru Basie. Oare În carcasa vasului blindat era un echipaj de cadavre? În turela de fier, acum spălată de apa verzuie a canalului, zăcea poate căpitanul acestui vas naval al regimului marionetă chinez. Jim aproape că putea vedea sîngele morților curgînd În canal, stingînd setea acestor prizonieri britanici, iar apoi hrănind rădăcinile culturilor de orez destinate unei noi generații de renegați chinezi. Jim deschise cutia de lemn și Își scoase gamela. Coborî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
care păzea vehiculele din parcare. Drumul spre Shanghai trecea pe lîngă intrare, Îndreptîndu-se spre suburbiile sudice ale orașului. Nimic nu mișca pe cîmpurile din jur, dar la vreo trei sute de metri mai departe, un pluton de soldați chinezi ai regimului marionetă ședea În tranșeele antitanc, lîngă șosea. Purtînd Încă uniformele spălăcite verde-portocaliu, stăteau pe vine, lîngă o sobiță de cărbuni, ținîndu-și puștile Între genunchi. Un ofițer ieși din tranșee și așteptă, cu mîinile În șold, uitîndu-se la Jim cînd acesta păși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Evitîndu-l pe soldatul Kimura, Jim trecu prin orezăria inundată, apoi urmă taluzul canalului spre drumul Shanghai-ului. Pe marginile lui zăceau rămășițele unui raid aerian. Camioane arse și mașini de aprovizionare zăceau În șanțuri, Înconjurate de soldați morți ai regimului marionetă, de carcase de cai și bivoli de apă. O lumină strălucitoare, aurie se ridica dinspre miile de cutii de cartușe, de parcă acești soldați morți ar fi furat o comoară În momentul morții. Jim merse pe drumul tăcut, urmărind un avion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Întorceau În satele lor pe care le abandonaseră În săptămînile dinaintea terminării războiului. Bande de hamali se Învîrteau prin regiune scoțînd cauciucuri și panouri de metal din vehiculele japoneze arse. Plutoane de soldați renegați ai Guomindangului care dezertaseră din regimul marionetă chinez băteau drumurile, conștienți de soarta ce-i aștepta dacă ar fi căzut În mîinile foștilor lor camarazi naționaliști, dar atrași spre Shanghai de ajutoarele americane picate din cer. În timp ce Jim stătea În ghereta observatorului din turnul de pază, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
șanțului, oameni Înarmați coborau parapetul, conduși de europeanul cu barbă și cu jacheta de piele a unui aviator. Jumătate din membrii grupului său de bandiți erau chinezi, unii dintre ei culi cu bețe alții În uniforme naționaliste și ale regimului marionetă, cu puști și harnașamente. Ceilalți erau europeni sau americani, purtînd tot felul de haine și curele de muniții, tocuri de pistoale și genți de muniții ale poliției din Shanghai, peste tunici chinezești. După trupurile lor uscate, Jim presupuse că majoritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
să intervină. Pe locul din față, lîngă șoferul chinez, erau doi australieni din lagărul Siccawei. Cei șapte erau Înghesuiți În Buikul stropită de noroi. Ferestrele erau Încă Împodobite cu Însemnele și afișele pe hîrtie de orez ale generalului din regimul marionetă, care făcuse tot războiul cu mașina lor militară. Vomă uscată, sînge de la nasul lui Jim și de la rănile altor bărbați pătau scaunele. În afară de bîte și arme, mașina era Încărcată de cutii cu muniții, cutii cu țigări americane, vase de ceramică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
se uneau, Jim putu să vadă figura pistolarului chinez, cu pieptul gol, cu pantalonii negri și cureaua de revolver. El stătea În spatele cabinei șoferului, strigîndu-i comenzi unui culi de la volan. Jim se temea de acest fost ofițer În armata regimului marionetă chinez, ai cărui pumni de fier Încă Îi mai simțea În oasele zdrelite din ceafă. Doar prezența lui Basie Îl salvase, dar grațierea putea fi de scurtă durată. Căpitanul Soong Îi acorda puțină atenție lui Basie, sau celorlalți membri europeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
al acestui grup de bandiți era căpitanul Soong, el Încerca să i se facă folositor chinezului. Dar căpitanul Soong nu voia ca Jim să-i facă servicii. Războiul Îi schimbase pe chinezi - sătenii, culi rătăcitori și soldați pierduți ai regimului marionetă, se uitau la europeni Într-un fel pe care Jim nu-l văzuse niciodată Înainte de război, de parcă nici n-ar exista, deși britanicii i-au ajutat pe americani să-i Înfrîngă pe japonezi. Camioanele se opriră la o Încrucișare. Căpitanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
altele În privința controlului asupra aeroportului, docurilor și asupra liniilor de cale ferată și, mai presus de toate, În privința stocurilor de arme și muniții lăsate În urmă de japonezi. Mai colaborau cu naționaliștii, deși uneori luptau Împotriva lor, rămășițele armatei regimului marionetă, grupuri de dezertori din Guomindang, mînați Înapoi spre coastă, și diferite forțe de miliție, recrutate de comandanții de armate care se reîntorseseră la Shanghai. Zeci de mii de chinezi erau măturați de aceste armate rivale, ca praful de un grup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
o dată filmele Bataan și Doamna luptătoare. Yang nu Înțelegea de ce ținea Jim să vadă aceste filme de atîtea ori. La rîndul lui, Jim se Întreba cum Își petrecuse oare Yang anii de război - ca valet la un general al regimului marionetă, ca interpret al japonezilor sau ca agent al Guomindangului, lucrînd În secret pentru comuniști? În ziua sosirii părinților săi, Yang apăruse cu limuzina, Îi vînduse imediat mașina tatălui lui Jim și se reangajă ca șofer. Yang juca deja În mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
în aer, iar brațul acela tremură. Pentru că i-am găsit sexul, slab ca restul, și îl apuc imediat și pe al meu. O împing spre perete, repede. Și mai repede. Cu capul galben aplecat cu îndârjire în jos, pare o marionetă lipită de perete. O trag în sus, prinzând-o de maxilare, îmi apropii gura de urechea ei. Saliva mea i se prelinge pe spinare, în timp ce mă mișc în coșul ei de oase ca o pasăre de pradă într-un cuib
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
mine în pustiul văratic al spitalului. Omul mă privește, iar unul din polițiști se întoarce acum și el spre mine. Liftul este dincolo de ei, puțin mai jos, pe cealaltă parte. Pașii mei își continuă drumul, goliți ca aceia ai unei marionete. A trecut o săptămână de la infamie, de la alcoolul băut pe stomacul gol. Nu păstrez o amintire exactă a faptelor, totul s-a petrecut printr-un perete de gelatină. Dar ea nu, ea nu trebuie să fi uitat. O abandonasem pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
pentru că Manlio o supraveghea. Bea singură, când el era în operație. Nașteri, chiuretaje, fixare și scoatere de ovule, prolapse uterine, de preferat în clinici private. Manlio ținea la ea, o ducea cu el de douăzeci de ani, ca pe o marionetă cu arc. Chiar părea că o cumpărase într-un magazin de jucării. Corul prietenilor zicea: „Ce-o fi găsind la ea?“ Eu însă nu găseam nimic special la el. Martine era o foarte bună gospodină, gătea fără probleme gigot d
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
la ea?“ Eu însă nu găseam nimic special la el. Martine era o foarte bună gospodină, gătea fără probleme gigot d’agneau sau paste făinoase și nu avea păreri. Te îndopai și uitai să-i mulțumești, nu se mulțumește unei marionete cu arc. Bineînțeles că Manlio o înșela; „bineînțeles“, spunea Elsa, „un bărbat atât de spiritual, sangvin, cu anorexica aia alcoolică“. Îi priveam în timp ce îmi făceam loc printre siluetele pe care le aveam în față și mă gândeam că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
invitație. Glumea prea mult cu Manlio în seara asta. Era ginecologul ei, îi facea testul Papanicolau, îi pusese spirala. Uitase toate astea. El, fără îndoială, nu le uitase. Cu trabucul între dinți și cu ochii roșii ca jăraticul. Și cu marioneta acolo, la mijloc, trăgând din țigara mentolată. M-am dus să-mi iau alt pahar de vin, am atins ușor satinul roșu al Elsei. Manlio ridică paharul în aer, cu un gest care se vroia complice. Du-te unde trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
uscată. Detestă natura, liniștea ei. Are, evident, piscină cu bordura canelată și pietrele aranjate de un arhitect. Dar e furios și pe piscină, pe robotul care fâșâie pe fundul ei. Implacabil, ca tânăra lui soție. Îi pare rău după Martine, marioneta cu arc. De câte ori poate, în drumurile lui, la congresele din ce în ce mai frecvente, se oprește la Geneva și îi face o vizită la magazinul de antichități cu multe statuiete care îi seamănă. Este singură, decrepită și fericită. El îi dă cecuri, vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Dar eu te asigur, Víctore... Nu mă asigura, ci devorează-te. E cel mai sigur. — Mă devorez, mă devorez. Am început, Víctore, ca o umbră, ca o ficțiune; ani de zile am umblat fără căpătâi ca o nălucire, ca o marionetă de ceață, fără să cred în propria mea existență, închipuindu-mi că sunt un personaj fantastic pe care un geniu ascuns l-a inventat ca să se distreze ori să se elibereze; acum însă, după tot ce mi-a făcut, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ceea ce se cheamă romancieri. Capac de ceasornic! Copiii spintecă o păpușă, mai cu seamă când e alcătuită din mecanisme, ca să-i vadă intestinele, ca să vadă ce are înăuntru. Și, într-adevăr, ca să-ți dai seama cum funcționează o păpușă, o marionetă, un homunculus mecanic, e nevoie să o spinteci, trebuie să deschizi capacul ceasornicului. Dar un om istoric, un om adevărat, un actor în drama vieții, un personaj de roman? El își poartă măruntaiele pe față. Sau, altfel spus, interioritatea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
În vizită pe când dna James se odihnește și nu este nici o asistentă de serviciu, și profită pentru a-l vedea pe pacient. Acesta doarme, răstignit inconfortabil printre perne, pernuțe și așternuturi mototolite, cu capul căzut Într-o parte ca o marionetă abandonată, cu picioarele goale ițindu-i-se de sub pătură. Chipul nebărbierit Îi este supt și picioarele Îi sunt reci la atingere. Se Întreabă, În timp ce Îi aranjează cearșafurile și Îi acoperă picioarele, dacă mai apucă să prindă Anul Nou. În anul acesta, Crăciunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
unui roman, funcția era asumată de mai multe personaje, ea putea trece de la unul la altul, ca ștafeta Într-o cursă, cu oarecare regularitate de planificare. Metoda antitetică era perfect exemplificată de Trilby, În care autorul-narator, asemenea lui Thackeray, scotea marionetele din cutie și le făcea să salte și Îți comunica, pe un ton de meditație Împărtășită, exact ce gândeau În fiecare secundă, acordându-le note pentru motivațiile pozitive sau negative, pentru cazul În care apărea pericolul ca publicul să trebuiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu abandon asudat. Tree dăduse consistență personajului lui Svengali, făcând din el o prezență dominantă, un individ malefic, slinos, cu colți Îngălbeniți, care Își dădea ochii peste cap, jubila și făcea giumbușlucuri, care manipula toate celelalte personaje ca pe niște marionete. Henry observă că actorul pronunța numele Svengali cu un a lung, făcându-l să sune mult mai sinistru decât În pronunția lui Du Maurier, care rima cu „canalii“. — Da, spuse Kiki, iar acum toată lumea spune „Svenghaali“, ca Tree, drept care presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
eseu care, sub titlul Balerina, a ajuns să fie o declarație de dragoste, când afișată, când ascunsă după oglindă, am purces la o comparație între suferința și bucuria celor două stiluri de dans și la urmă m-am înfierbântat pentru marioneta lui Kleist, pentru păpușa în mărime naturală și prostuță a lui Kokoschka și pentru figurinele triadice ale lui Schlemmer. Iar apoi, după o iarnă umedă și rece, Anna a început să fie bolnăvicioasă. Idilica văgăună în care, în doi, vara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]