1,927 matches
-
progresivă a TP identifică potențialii candidați pentru transplantul hepatic [12]. INR (International Normalized Ratio). În ultimele scoruri prognostice din hepatitele fulminante și cirozele avansate INR înlocuiește TP [13]. Alte proteine Des-γ-carboxi-protrombina (DPC) este o protrombină anormală și reprezintă tot un marker al disfuncției hepatice. Nivele serice mult crescute ale DPC se întâlnesc la peste 90% dintre bolnavii cu hepatocarcinom confirmat histologic [14-16]. Ficatul sintetizează și proteine fibrinolitice, participând la reglarea coagulării prin facilitarea clearance-ului factorilor activați ai coagulării și fibrinolizei. În
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
presiunii venoase centrale, la o valoare mai mică de 5 cm H2O [49, 50]. O analiză sistematică al literaturii publicată în Cochrane Database evaluează tehnica „clampcrushing” cu alte metode de transecțiune a parenchimului hepatic [41]. Nu au fost diferențe privind markerii serologici ai citolizei hepatice, durata spitalizării sau a internării în secția de terapie intensivă, morbidității și mortalității. Necesarul de transfuzii a fost mai scăzut pentru tehnica „clamp-crushing” comparativ cu CUSA și hidrodisecția. Tehnica „clamp-crushing” a fost cea mai rapidă dintre
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
suprafața neutrofilelor și a răspunsului la factorii chemoatractanți. Prezența diabetului zaharat, a stresului oxidativ și posibil a unor factori genetici influențează aderarea și transmigrarea, respectiv eliberarea conținutului granulațiilor intracitoplasmatice, din această cauză nu s-a putut demonstra o corelație dintre markerii activării neutrofilelor și severitatea disfuncțiilor organice [4]. În afara promovării mișcării leucocitare, factorii chemotactici activează leucocitele, ducând la: producție de metaboliți ai acidului arahidonic, degranularea și secreția unor enzime lizozomiale (lizozim, fosfataza alcalină, fosfolipaza A2, NADPH-oxidaze, proteaze acide și neutre, mieloperoxidaze
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
sau studii ale genelor candidate). 4.1. CLASIFICAREA STUDIILOR ÎN FUNCȚIE DE METODA DE ANALIZĂ FOLOSITĂ Există două tipuri de analiză: testarea linkage-ului și testarea asocierii. Principalele caracteristici sunt redate în tabelul 4.1. Asociație înseamnă că anumite alele ale unui locus marker tind să apară mai frecvent la cei afectați pentru întreaga populație (familii diferite prezintă aceleași alele marker la subiecții afectați). Linkage înseamnă că anumite alele marker apar mai frecvent la cei afectați în interiorul unei familii (fenomen de co-segregare alelică). Familii
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
de analiză: testarea linkage-ului și testarea asocierii. Principalele caracteristici sunt redate în tabelul 4.1. Asociație înseamnă că anumite alele ale unui locus marker tind să apară mai frecvent la cei afectați pentru întreaga populație (familii diferite prezintă aceleași alele marker la subiecții afectați). Linkage înseamnă că anumite alele marker apar mai frecvent la cei afectați în interiorul unei familii (fenomen de co-segregare alelică). Familii diferite pot avea alele marker diferite co-segregate cu boala. Locus-ul marker este reprezentat de un fragment de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
sunt redate în tabelul 4.1. Asociație înseamnă că anumite alele ale unui locus marker tind să apară mai frecvent la cei afectați pentru întreaga populație (familii diferite prezintă aceleași alele marker la subiecții afectați). Linkage înseamnă că anumite alele marker apar mai frecvent la cei afectați în interiorul unei familii (fenomen de co-segregare alelică). Familii diferite pot avea alele marker diferite co-segregate cu boala. Locus-ul marker este reprezentat de un fragment de ADN care prezintă variabilitate în populația generală și care
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
frecvent la cei afectați pentru întreaga populație (familii diferite prezintă aceleași alele marker la subiecții afectați). Linkage înseamnă că anumite alele marker apar mai frecvent la cei afectați în interiorul unei familii (fenomen de co-segregare alelică). Familii diferite pot avea alele marker diferite co-segregate cu boala. Locus-ul marker este reprezentat de un fragment de ADN care prezintă variabilitate în populația generală și care se consideră că „marchează” o anumită zonă cromozomială. Această metodă reprezintă o modalitate de a determina existența dovezilor de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
populație (familii diferite prezintă aceleași alele marker la subiecții afectați). Linkage înseamnă că anumite alele marker apar mai frecvent la cei afectați în interiorul unei familii (fenomen de co-segregare alelică). Familii diferite pot avea alele marker diferite co-segregate cu boala. Locus-ul marker este reprezentat de un fragment de ADN care prezintă variabilitate în populația generală și care se consideră că „marchează” o anumită zonă cromozomială. Această metodă reprezintă o modalitate de a determina existența dovezilor de co-segregare a alelelor unui locus ipotetic
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
ADN care prezintă variabilitate în populația generală și care se consideră că „marchează” o anumită zonă cromozomială. Această metodă reprezintă o modalitate de a determina existența dovezilor de co-segregare a alelelor unui locus ipotetic de susceptibilitate cu alelele unui locus marker de pe același cromozom (datorită linkage-ului fizic dintre cele două locusuri pe acel cromozom) în familii cu mai mulți membri afectați. Pentru ca metodele de analiză a linkage-ului să aibă succes, este nevoie ca locii marker care flanchează gena de susceptibilitate să
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
de susceptibilitate cu alelele unui locus marker de pe același cromozom (datorită linkage-ului fizic dintre cele două locusuri pe acel cromozom) în familii cu mai mulți membri afectați. Pentru ca metodele de analiză a linkage-ului să aibă succes, este nevoie ca locii marker care flanchează gena de susceptibilitate să prezinte co-segregare cu fenotipul de boală în interiorul familiilor. Practic analiza linkage-ului încearcă să identifice regiuni ale genomului care prezintă un număr mai mare de alele comune pentru subiecții dintr-o familie cu frecvență mare
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
și, de aceea, fiecare alelă predispozantă se va regăsi în același interval cromozomial de 10-20 cM în fiecare familie afectată de boala respectivă. Mai mult, deoarece bolile monogenice au de regulă penetranță mare (sunt provocate de variante genice foarte „penetrante”), markerii aflați în intervalul de 10-20 cM din jurul variantei genice etiologice vor prezenta și ei fenomenul de co-segregare cu fenotipul de boală (Hirschhorn et al., 2005). Aceasta este de altfel explicația succesului metodei de analiză a linkage-ului în cazul bolilor monogenice
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
a 400-500 de microsateliți-marker, spațiați la interval de 10-20 cM este în general adecvată pentru detectarea regiunilor de linkage într-un Genome Wide Scan inițial (Carlson et al. 2004), deși sunt și autori care susțin necesitatea scăderii intervalului dintre microsateliții marker la 1-2 cM (Evans et al., 2004). Ulterior markeri adiționali, cu o densitate mult mai mare, sunt folosiți pentru delimitarea cu mai mare precizie a limitelor (marginilor) regiunii de linkage. Acest proces poartă numele de „fine-mapping”. Datorită numărului în general
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
mai puternică pentru identificarea alelelor de susceptibilitate frecvent întâlnite în populație, dar cu un risc de boală redus (Risch et al., 1996). Din punct de vedere statistic, cu ajutorul metodei de analiză a linkage-ului, se compară probabilitatea existenței linkage-ului dintre locusul marker și locusul boală cu probabilitatea absenței acestuia („no linkage”), iar valoarea Odds Ratio (OR) astfel obținută este logaritmată pentru a calcula așa-numitul „lod score - LOD” (Field, 2002). Prin convenție, pentru a susține existența unui linkage semnificativ între locusul marker
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
marker și locusul boală cu probabilitatea absenței acestuia („no linkage”), iar valoarea Odds Ratio (OR) astfel obținută este logaritmată pentru a calcula așa-numitul „lod score - LOD” (Field, 2002). Prin convenție, pentru a susține existența unui linkage semnificativ între locusul marker și locusul boală, lod score trebuie să aibă valori peste 3. Alți autori au sugerat chiar un lod score > 3,5-3,6 (Lander și Kruglyak, 1995) pentru a compensa numărul mare de markeri analizați concomitent și care crește probabilitatea obținerii
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
implicate, penetranța genotipurilor și frecvența alelelor nu pot fi stabilite cu certitudine) este reprezentată de Affected Sibpair (ASP) Linkage Analysis. În acest caz sunt analizate perechi de frați/surori ambii afectați, determinându-se procentul de alele comune pentru fiecare locus marker. Dacă procentul de alele comune este semnificativ mai mare decât cel de 50% (acceptat prin șansă pentru doi frați), aceasta indică că regiunea cromozomială care conține locusul marker analizat conține de asemenea și un locus de susceptibilitate pentru boală. Pentru
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
surori ambii afectați, determinându-se procentul de alele comune pentru fiecare locus marker. Dacă procentul de alele comune este semnificativ mai mare decât cel de 50% (acceptat prin șansă pentru doi frați), aceasta indică că regiunea cromozomială care conține locusul marker analizat conține de asemenea și un locus de susceptibilitate pentru boală. Pentru analiza linkage-ului pe ASP, se calculează un echivalent de lod score care a primit numele de Maximum Lod Score (MLS) (Risch, 1990). În ultimele decenii, metoda de analiză
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
mic de boală dar frecvent întâlnite în populația generală (Risch et al., 1996; Risch, 2000; Cardon et al., 2001; Tabor et al., 2002). 4.1.2. Analiza asocierii Această metodă reprezintă o modalitate de a determina dacă o anumită alelă marker este semnificativ mai frecventă la subiecții afectați față de subiecții control. Dacă este dovedită asociația între o alelă marker și boală, se consideră că alela marker testată este responsabilă direct de apariția bolii sau, (în cazul în care nu se „potrivește
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
2001; Tabor et al., 2002). 4.1.2. Analiza asocierii Această metodă reprezintă o modalitate de a determina dacă o anumită alelă marker este semnificativ mai frecventă la subiecții afectați față de subiecții control. Dacă este dovedită asociația între o alelă marker și boală, se consideră că alela marker testată este responsabilă direct de apariția bolii sau, (în cazul în care nu se „potrivește” în nici un mecanism etiopatogenetic), că alela marker se află în linkage disequilibrium cu una din variantele genice ale
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
2. Analiza asocierii Această metodă reprezintă o modalitate de a determina dacă o anumită alelă marker este semnificativ mai frecventă la subiecții afectați față de subiecții control. Dacă este dovedită asociația între o alelă marker și boală, se consideră că alela marker testată este responsabilă direct de apariția bolii sau, (în cazul în care nu se „potrivește” în nici un mecanism etiopatogenetic), că alela marker se află în linkage disequilibrium cu una din variantele genice ale locusului predispozant. Fenomenul de linkage disequilibrium (dezechilibru
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
afectați față de subiecții control. Dacă este dovedită asociația între o alelă marker și boală, se consideră că alela marker testată este responsabilă direct de apariția bolii sau, (în cazul în care nu se „potrivește” în nici un mecanism etiopatogenetic), că alela marker se află în linkage disequilibrium cu una din variantele genice ale locusului predispozant. Fenomenul de linkage disequilibrium (dezechilibru de legare) definește o asociere neîntâmplătoare de alele ale unor loci genici aflați în strânsă legătură (linkage), asociere care deviază de la frecvența
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
alele (haplotipuri) se transmit/moștenesc în bloc. Deoarece fenomenul de linkage disequilibrium apare doar pentru distanțe cromozomiale mici, pentru testarea asocierii trebuie analizați markeri aflați foarte aproape de gena asociată propriu-zis cu boala. În sens invers, demonstrarea asocierii între un locus marker și boală implică că în imediata apropiere a acestuia se află locusul boală. Tradițional, testarea asocierii se face prin determinarea frecvenței alelelor marker la pacienți neînrudiți comparativ cu subiecți control neînrudiți. Există însă unele limitări în ceea ce privește folosirea studiilor de asociere
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
markeri aflați foarte aproape de gena asociată propriu-zis cu boala. În sens invers, demonstrarea asocierii între un locus marker și boală implică că în imediata apropiere a acestuia se află locusul boală. Tradițional, testarea asocierii se face prin determinarea frecvenței alelelor marker la pacienți neînrudiți comparativ cu subiecți control neînrudiți. Există însă unele limitări în ceea ce privește folosirea studiilor de asociere pentru bolile multifactoriale (Colhoun et al., 2003). Acestea derivă în primul rând din faptul că efectul unei singure gene predispozante este de regulă
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
a recolta probe biologice de la un mare număr de cazuri neînrudite comparativ cu relativa dificultate de a recruta familii cu mai mulți subiecți afectați, în special în cazul afecțiunilor cu debut tardiv. Este de precizat totuși că regiunea din jurul unui marker care este identică pentru subiecții afectați dar neînrudiți este mult mai îngustă comparativ cu cea de la subiecții înrudiți. Aceasta se datorează numărului mult mai mare de generații care au trecut de la un strămoș comun în cazul subiecților neînrudiți, număr mare
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
boală). În forma sa cea mai simplă, studiul de tip cazuri-control compară două grupuri populaționale care se presupune că diferă în ceea ce privește frecvența variantelor genice predispozante pentru o boală (Hattersely et al., 2005). Se compară practic frecvența unei variante genice (alele marker) la un grup de pacienți cu frecvența lor la un grup de control, grup care trebuie să fie similar din punct de vedere al distribuției pe vârste, sexe, caractere biologice (excluzând boala studiată) etc. cu lotul de pacienți. Depistarea unei
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
vârste, sexe, caractere biologice (excluzând boala studiată) etc. cu lotul de pacienți. Depistarea unei diferențe semnificative statistic între cele două grupuri demonstrează prezența asocierii variantei genice respective cu boala. Există cel puțin trei explicații pentru o astfel de asociere: a) Marker-ul testat este varianta genică responsabilă direct de apariția bolii (factorul etiologic); b) Marker-ul testat se află în imediata apropiere a polimorfismului etiologic și se află în fenomenul de linkage disequilibrium cu acesta; c) Asocierea este un artefact datorat
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]