2,194 matches
-
1865-1919) profesează un "marxism legal", alăturîndu-se dintr-un anumit punct de vedere gîndirii lui Marx prin credința în procesul istoric al dezvoltării inevitabile a capitalismului dar, în mod diferit, prin urmările politice prevăzute. Acești doi gînditori păstrează analiza economică a marxismului, înlăturîndu-i implicațiile politice și sociale: doctrina revoluției proletare și noțiunea de dictatură a proletariatului sînt în întregime abandonate. Pentru "marxiștii legali", industrializarea Rusiei va provoca apariția unei clase burgheze, chemată să conducă o revoluție democratică, etapă necesară și indispensabilă care
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
întregime abandonate. Pentru "marxiștii legali", industrializarea Rusiei va provoca apariția unei clase burgheze, chemată să conducă o revoluție democratică, etapă necesară și indispensabilă care proiectează într-un viitor nedefinit orice perspectivă de revoluție proletară. Astfel, golit de conținutul său politic, marxismul este admis în întregime de autorități, adică de cenzura țaristă care îl tolerează, de unde denumirea sa de "marxism legal". El găsește un relativ ecou în cadrul Partidului Social-Democrat Rus, unde un grup de militanți reuniți în jurul lui Prokopovic și Martinov, publică
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
democratică, etapă necesară și indispensabilă care proiectează într-un viitor nedefinit orice perspectivă de revoluție proletară. Astfel, golit de conținutul său politic, marxismul este admis în întregime de autorități, adică de cenzura țaristă care îl tolerează, de unde denumirea sa de "marxism legal". El găsește un relativ ecou în cadrul Partidului Social-Democrat Rus, unde un grup de militanți reuniți în jurul lui Prokopovic și Martinov, publică în 1898 un Manifest în care sînt dezvoltate concepții foarte apropiate de cele ale marxiștilor legali care pun
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Partidului Social-Democrat Rus, unde un grup de militanți reuniți în jurul lui Prokopovic și Martinov, publică în 1898 un Manifest în care sînt dezvoltate concepții foarte apropiate de cele ale marxiștilor legali care pun accentul, înainte de toate, pe analiza economică a marxismului, de unde numele de "Economiști" cu care au intrat în posteritate. Gîndirea Economiștilor, care lasă în grija burgheziei liberale lupta împotriva autocrației, se poate rezuma în felul următor: "A participa înseamnă a contribui la lupta economică și la activitatea opoziției liberale
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
specifice, trei secțiuni ale Internaționalei a II-a. Dincolo de inevitabilele diferențe de situație, este vorba despre un ansamblu conceptual comun, rezultînd din conștientizarea decalajului crescînd care există între teorie și practică: treptat, cele două vor corespunde. Revizionismul pune în discuție marxismul ortodox, dogmatic, aflat pe cale de dispariție al cărui reprezentant este Kautsky. Revizioniștii sînt aparent învinși politic, iar ortodoxia pare să cîștige teren. Totuși, faptele demonstrează contrariul și ei vor reuși să se impună, așa cum o va arăta în mod brutal
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
este Kautsky. Revizioniștii sînt aparent învinși politic, iar ortodoxia pare să cîștige teren. Totuși, faptele demonstrează contrariul și ei vor reuși să se impună, așa cum o va arăta în mod brutal fisura din 1914. "Revizioniștii", vom scrie noi, căci critica marxismului ortodox operează în două direcții diferite. Bernstein, Millerand și, într-o mai mică măsură, Economiștii, constată continua inadecvare dintre discursul socialist și practica pe care această inadecvare este în măsură să o genereze: ei își propun să armonizeze vorbele cu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
o afirme răspicat. Cîțiva ani mai tîrziu, după ce acest fenomen a devenit manifest și după ce practica reformistă și-a arătat limitele în special în Franța, ca urmare a violentei represiuni antimuncitorești, condusă de Clemenceau în perioada 1907-1908 o reconsiderare a marxismului oficial al Internaționalei a II-a a fost necesară nu asupra "dreptei" ci asupra "stîngii" sale, plecînd mai ales de la reflecțiile lui Georges Sorel. Mai întîi limitată la medii marginale și restrînse, aceasta își promisese un viitor glorios, constituind o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cît și în domeniul organizării vieții sociale; ea a constituit fundamentul umanismului, al liberalismului și al democrației burgheze care, în ciuda unor reculuri temporare, a progresat în mod continuu în primele decenii ale secolului al XIX-lea. O anumită interpretare a marxismului, nu lipsită însă de schematism și larg răspîndită în mediile conducătoare ale Internaționalei a II-a, a fost influențată de aceste postulate filosofice. Într-o mare măsură, acest marxism ortodox am fi tentați să-l numim chiar oficial se alătură
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
primele decenii ale secolului al XIX-lea. O anumită interpretare a marxismului, nu lipsită însă de schematism și larg răspîndită în mediile conducătoare ale Internaționalei a II-a, a fost influențată de aceste postulate filosofice. Într-o mare măsură, acest marxism ortodox am fi tentați să-l numim chiar oficial se alătură acestui curent pozitivist atît de important care se înscrie pe firul Revoluției franceze și al idealurilor sale: astfel conceput, socialismul apare mai întîi drept continuatorul și moștenitorul democrației burgheze
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
evoluția în detrimentul rațiunii, și studiile efectuate de Freud 38 asupra inconștientului: iată tot atîtea elemente noi care vin să submineze bazele raționalismului și care vor da o grea lovitură corolarelor acestuia: liberalismul, democrația și credința într-un progres infinit. Treptat, marxismul care domină în cadrul Internaționalei a II-a, va trebui să răspundă acestei ofensive, chiar dacă, pînă în 1914, acest revizionism care se manifestă mai întîi sub forma unei critici "de stînga" se limitează la medii restrînse. Din punct de vedere politic
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Congresul său trianual este principalul loc de elaborare a politicii proprii, în care partidele reprezentate în funcție de importanța lor aleg un Comitet Executiv; acesta alege dintre membrii săi un Secretariat și un Birou. Revendicîndu-se prin discursul său ca făcînd parte din marxismul cel mai ortodox, noua Internațională este vizibil ostilă bolșevismului și Revoluției ruse, în special datorită influenței unor menșevici precum Abramovici; eforturile sale de "stînga" reușesc totuși să facă admisă la Hamburg necesitatea adoptării unei rezerve față de intervenția puterilor străine în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
lucru contravine spiritului articolelor 3 și 4 din statut, conform cărora orice decizie a ISM reprezintă "o limitare voit acceptată a autonomiei partidelor din fiecare țară"15: aici, doctrina cedează locul celui mai vulgar pragmatism. Într-o asemenea situație, reafirmarea marxismului ortodox devine o necesitate: deoarece nici o politică coerentă nu poate fi concepută, trebuie acoperit vidul existent, pentru a nu zdruncina vechile certitudini. Discursul marxist are cu siguranță această funcție, precum și avantajul suplimentar de a creea o unanimitate în rîndurile militanților
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
orice posibilitate de "mișcare" și de reformă, criza face ca această contradicție să fie mai aprigă și chiar de nesuportat. În 1927, ideea principală expusă de către de Man nu este aceea de a distruge, ci mai degrabă de a "depăși" marxismul ortodox dominant din rîndul POB și ISM. El îl definește ca pe un determinism economic, criticînd credința sa în ineluctabilitatea Revoluției, ceea ce pentru teoreticianul belgian nu reprezintă decît o viziune prea optimistă a lucrurilor. După cum se vede, punctul de plecare
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
evidență mecanismele psihologice subiective care o fac să adere la socialism: acest demers nu are nimic inevitabil, nu se bazează pe nici o certitudine, pe nici un determinism economic sau de altă natură, contrar a ceea ce pretinde, după părerea lui de Man, marxismul tradițional. Teoreticianul belgian îi reproșează acestuia economismul, schematismul generator al unui optimism mesianic care nu corespunde absolut deloc cu realitatea; asemenea fundamente lasă complet suspendată problema factorilor de mobilizare a maselor la socialism. Consecințele Primului Război mondial, forța naționalismului pe
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a noțiunii de plus-valoare și despre o analiză marxistă a clasei muncitoare: observăm amploarea unui asemenea demers și caracterul profanator al acestui revizionism față de care atacurile lui Bernstein par să fie mult limitate. Această revizuire a dogmei, această dezlănțuire împotriva marxismului este violent criticată de Vandervelde care, încă de la apariția lucrării, amintește cîteva principii de bază38: exploatarea capitalistă, în înțelesul economic al termenului încă nu a dispărut, fiind ușor de demonstrat. Însă liderul POB eludează chestiunile pertinente puse de către de Man
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
să-și reia legal activitatea în Europa, activitate cu mult diferită de cea din 1939. Trei criterii principale permit o mai bună definire a acestor organizații. Întîi de toate, este vorba despre ideologia lor. Unele dintre ele se revendică din marxismul cel mai ortodox. Este cazul SFIO, PSI și a majorității partidelor socialiste din țările estice, adepte ale unei politici dirijiste și voluntariste, de ruptură cu capitalismul. Nu e de mirare dacă această orientare este susținută de SFIO: o dată cu Eliberarea, după ce
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și celei de Sud, sînt pentru el un obstacol istoric aproape de netrecut care a impregnat profund organizațiile socialiste. Această distincție între Europa meridională și cea septentrională se află în centrul argumentelor sale. Fără a mai vorbi despre disprețul său pentru marxism, socialismul din Europa de Nord nu manifestă decît un interes foarte limitat pentru teorie; el se caracterizează prin pragmatism și prin concret, termeni străini socialiștilor din Europa de Sud. Cu cît dreapta din țările Europei de Nord este mai consensuală și nonreacționară
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
colectivă față de acest punct. O primă sinteză făcută de G. Mollet la Conferința socialistă de la Copenhaga, din iunie 1950, încearcă posibilitatea unui compromis între "sensibilitatea creștină a locuitorilor din Țările-de-Jos, anticlericalismul germanilor și al francezilor și refuzul oricărei referiri la marxism al britanicilor și scandinavilor". Acest text servește drept bază la redactarea punctului 11 al documentului, adoptat ulterior sub denumirea de Carta de la Frankfurt, ca fundament al programului noii Internaționale, acum reconstituită: "Socialismul este o mișcare internațională care nu necesită o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
punctului 11 al documentului, adoptat ulterior sub denumirea de Carta de la Frankfurt, ca fundament al programului noii Internaționale, acum reconstituită: "Socialismul este o mișcare internațională care nu necesită o rigidă conformitate de concepții. Fie că socialiștii își fondează convingerile pe marxism sau pe alte metode de analiză a societății, fie că sînt inspirați de principii religioase sau umanitare, ei luptă pentru o cauză comună, un sistem de justiție socială, de viață mai bună, de libertate și pace"23. Această formulare, care
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a II-a, cît și ISM în discursurile lor, resemnîndu-se să admită doar că "realizarea socialismului nu este inevitabilă". Pentru Internaționalele precedente, contradicțiile interne, inerente capitalismului, trebuiau în mod clar să ducă la pierderea acestuia conform canoanelor celui mai ortodox marxism. S-au văzut consecințele unui asemenea discurs care, cel puțin parțial, a stat la originea celor două crize revizioniste din anii 1895-1907 și 1930. Faptele au arătat, de asemenea, în ce măsură asemenea afirmații nu aveau decît un vag raport cu realitatea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Internaționala social-democrată" decît "Internaționala Socialistă". În timpul mandatului său, el depune toate eforturile pentru a orienta socialismul internațional în această direcție. Din acest punct de vedere, inițiativa luată de SPD la Congresul său de la Bad-Godesberg din 1959, de a repudia oficial marxismul și lupta de clasă demonstrează reformismul ridicat al Internaționalei. El se explică prin eșecurile repetate pe care le-a cunoscut SPD în fața CDU în 1953 și 1957, eșecuri care determină acest partid să abandoneze vechiul său program elaborat în 1925
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
El se explică prin eșecurile repetate pe care le-a cunoscut SPD în fața CDU în 1953 și 1957, eșecuri care determină acest partid să abandoneze vechiul său program elaborat în 1925 și să redacteze un altul nou, terminînd definitiv cu marxismul, așa cum propune președintele său Ollenhauer: "Să facem din ideile lui Marx și Engels baza declarațiilor noastre de principiu din 1959, care să reflecte pe cît posibil un antimarxism... Dacă ne vom mărgini la asemenea concepții, vom fi în curînd doar
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Ce lung a fost drumul de la "Programul de la Gotha" și pînă la Internaționala a II-a, cînd voci de marcă ale partidului, precum Kautsky, decedat foarte în vîrstă, în 1938, jucau rolul de apărători ai dogmei! Acest abandon explicit al marxismului, în chiar țara în care s-a născut, reprezintă un eveniment major în istoria socialismului european de după al Doilea Război mondial. Orientarea generală adoptată de IS la acest sfîrșit al anilor '50 este și ea, la rîndul său, emblematică. În
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
dispută de fond și încă mai puțin critici în cadrul Internaționalei, în vreme ce, altădată, acest demers iconoclast ar fi fost aspru pedepsit. Contrar crizelor revizioniste de la cumpăna secolului și apoi din anii 1927-1933, revizionismul explicit al SPD și repudierea din 1959 a marxismului nu atrag după sine nici o polemică și nici cea mai mică dezbatere de anvergură în cadrul socialismului internațional: semn vizibil al unei profunde schimbări a mentalităților și ideologiilor. Socialismul european de la începutul anilor '60 nu mai are nimic comun cu cel
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
explică o anumită diviziune a mișcării, în care cele mai diverse poziții nu fac obiectul vreunei sancțiuni și nu antrenează decît puține discuții. În legătură cu aceste două chestiuni care apar în același timp noua apreciere a comunismului și abandonul formal al marxismului de către SPD, în 1959 Internaționala se comportă în același mod: în ambele cazuri, ea își manifestă dacă nu absența, cel puțin discreția. Mai mult decît pentru ISM, strategia "fiecare pentru sine" și empirismul cel mai desăvîrșit sînt ridicate la rangul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]