3,668 matches
-
ri economice, politice și culturale” (1939, p. 81). Cu toate acestea, conflictul dintre st)panii imperiali a încurajat conflictele naționale și revoluționare ale Chinei (1936, pp.193-198). Vezi, de exemplu, Baran și Sweezy (1966, pp. 105-109); Magdoff (1969, p. 198). Marxiștii au susținut ambele variante: mai înainte, dependentă ț)rilor mai bogate de cele mai s)race pentru a absorbi capitalul în exces; mai tarziu, exploatarea ț)rilor mai s)race de c)tre cele mai bogate, prin repatrierea profiturilor obținute
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
eliberat. A fost membru al Consiliului Ziariștilor din România, responsabil al Centrului Român al Asociației Internaționale a Criticilor Literari începând cu 1971 și membru în comitetul executiv al acesteia. Formația lui I. a fost marcată de critica deterministă, pozitivistă și marxistă, dar și de modelul determinismului mai suplu al lui G. Ibrăileanu - profesor admirat de tânărul comentator literar -, ca și de înclinația acestuia către ideologia literară. Un alt model este G. Călinescu, teoreticianul criticii creatoare, dar și autorul Istoriei literaturii române
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
alții -, ceea ce, în condițiile accesului restricționat la bibliografia de specialitate, care a marcat știința din țările comunizate, constituia o veritabilă performanță). În același timp, istoricul de la Szeged arăta că, în esență, J. Szűcs a urmat în tratarea fenomenului național argumentația marxistă și a devenit prizonierul unor evidente contradicții. G. Kristó însuși crede că nu este cazul să căutăm în evul mediu trăsăturile națiunii moderne, pentru că acolo nu vom putea găsi decât o națiune medievală. Cu toate acestea, națiunea medievală prezintă, după
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
muncă a țăranilor disponibilă de obicei în lunile de iarnă, un fel de industrie casnică. Stere susținea dezvoltarea meșteșugurilor și a micii industrii și, în același timp, se pronunța pentru naționalizarea marilor întreprinderi, precum erau cele din ramura petrolului. Împotriva marxiștilor, care exprimau opinia că o bună societate românească putea să se dezvolte abia după ce revoluția proletară ar fi avut succes în vestul Europei, Constantin Stere venea cu argumentul că țărănimea avea capacitatea de a produce lideri politici și de a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sau în alte „țări burgheze“38, imediat după preluarea puterii, noile autorități au acceptat serviciul unor personalități culturale și științifice importante. • A se vedea, de pildă, I. V. Stalin, Cu privire la întrebările politicii agrare în URSS. Cuvântare ținută la Conferința agrarnicilor marxiști, 29 decembrie 1929, în I. V. Stalin, Opere, vol. 12, Chișinău, 1952, p. 185, 198-199, 204. • Constantin I. Stan, Alexandru Gaiță, Biserica ortodoxă română din Basarabia și Bucovina de Nord în anii 1940-1941, în „Destin Românesc“ (Chișinău), nr. 3, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sovieticus). Câtă iluzie și câtă certitudine în acest obiectiv merită o analiză aparte și literatura de specialitate a insistat suficient asupra problemei. Tot Jacques Ellul 7 remarcă faptul că elemente de circumstanță / anumite împrejurări determină conducerea bolșevică să interpreteze doctrina marxistă într-un sens precis și să creeze un nou tip de propagandă. Declanșarea războiului civil implica folosirea propagandei pentru continuarea războiului contra albilor și pentru a convinge masa de necesitatea revoluției. Patru sunt direcțiile acestei propagande. O direcție viza celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
seducător pentru mulți intelectuali ruși (și sovietici) adepți ai doctrinei socialiste, fără excesele staliniste“. Mai târziu, în 1967, un simpozion organizat la Cambridge Massachusetts reunea învățați între care Adam B. Ulam16. Ulam insista atunci asupra problemei controversate: ce a fost marxist în Revoluția bolșevică?17. Acest tip de controverse ne-a focalizat atenția asupra felului în care conducătorii, în genere, aduc adevărul în fața masei; cei bolșevici au biruit propunând utopia. Filosoful spaniol Miguel de Unamuno (1864-1936) va remarca faptul că „Adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
problema, putem să ne gândim la aceeași eficiență a propagandei din perspectiva proiectului de a schimba lumea și a crea omul nou; scrisul și cititul erau doar mijloace ale învățării unei gândiri corecte; corecte din punctul de vedere al doctrinei marxiste. Conducătorii bolșevici se loviseră de analfabetismul masiv al rușilor și s-au văzut nevoiți să facă propagandă, folosindu-se de imagine și sunet, în defavoarea cuvântului. La 12 noiembrie 1920 se crea Comitetul Central de Educație Politică a Republicilor Sovietice pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Paris, Flammarion, 1979, p. 245. • Richard Pipes, op. cit. Buharin etc.), ajungeau la o viziune paralelă cu aceea din Uniunea Sovietică: „Octombrie a fost o adevărată revoluție de masă pornită de jos“. Poziția revizioniștilor mai este șubrezită de diminuarea autorității istoricilor marxiști în Franța înclinați să vadă Revoluția din 1789 „ca o luptă de clasă între burghezia în ascensiune și aristocrația în declin“. Tot marxiștii francezi vedeau în Octombrie 1917 „victoria maselor proletare asupra burgheziei“. Deschiderea arhivelor rusești va forța pe „revizioniști
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o adevărată revoluție de masă pornită de jos“. Poziția revizioniștilor mai este șubrezită de diminuarea autorității istoricilor marxiști în Franța înclinați să vadă Revoluția din 1789 „ca o luptă de clasă între burghezia în ascensiune și aristocrația în declin“. Tot marxiștii francezi vedeau în Octombrie 1917 „victoria maselor proletare asupra burgheziei“. Deschiderea arhivelor rusești va forța pe „revizioniști“ să-și... nuanțeze părerile; vor fi validate cele înscrise într-o serie care se deschide cu Roza Luxemburg și Karl Kautsky și vine
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în Petrogradul „roșu“, doar 2-3% dintre muncitorii industriali erau membri de partid 31. Aprecierea Revoluției din Octombrie este de cardinală importanță în măsura în care trimite spre întrebarea dacă are istoria un sens; cei care au dobândit victoria la 7 Noiembrie și istoriografia marxistă, în genere, afirmă că da și aici intervine falia despărțitoare între istoriografii. În fața prăbușirii sistemului sovietic, R. Pipes conchide că a venit timpul, după două războaie mondiale, Lenin, Stalin, Hitler, Mao și Pol Pot, să abandonăm noțiunea de istorie larg
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
regenerează și justifică acolo unde știința doar explică 44. Și nu oricum: față de explicația științifică, animată de un determinism fragmentar, cea susținută de mit este funciarmente teleologică 45, o singură cauză fiind responsabilă pentru milenii de istorie. Coroborat cu fetișizarea marxistă a progresului, „mitul Vârstei de Aur“ ieșea din illo tempore și devenea universal, dar preocupat nu de originea lumii ci de experiența umană a acestei lumi46. Gândirea mitică și cea marxistă se întâlnesc în gustul pentru scheme sumare. Faptele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
el53. E o indistincție specifică gândirii mitice care operează totdeauna cu niște conținuturi concrete, excluzând abstractul și punând semnificațiile în ceva material, sensibil, spre a le putea conserva și ține sub observație 54. Ostil oricărui hazard, discursul mitizant, asemeni celui marxist, acordă o mare atenție explicației cauzale 55. De asemenea, imaginea globală asupra omenirii, asupra raportului cauză-efect, este una dintre manifestările tendinței spre explicații ultime, proprie mitului 56. E vorba de o totalitate intuitivă, diferită de totalitatea conceptuală a științei, mitul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
redăm totalitatea 67. Mitologia este un acord cu trecutul, nu așa cum a fost ci așa cum am fi vrut să fie: îl investigăm și, deopotrivă, suntem complici cu el68. De aceea, încercarea noastră de a descifra câteva permanențe mitice ale gândirii marxiste nu se bazează pe o metodologie de cercetare în sensul propriu al cuvântului ci, mai curând, pe câteva precauții, delimitări. Căci a critica miturile nu înseamnă a demonstra că sunt mincinoase ci, mai curând, a le regăsi fondul de adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ibidem. • Ibidem. • Ibidem. • Robert Darnton, op. cit., p. 202. • Ibidem, p. 212. • Lucian Boia, op. cit., p. 154. • Ibidem. • Sergio Givone, op. cit., p. 231. realitatea nu rezidă în sine ci trimite mereu către „altceva“ absolut, orizont incert al lucrurilor sensibile 135. Nostalgia marxistă a comunismului primitiv este, la rigoare, fetișizarea unei absențe, a unei Vârste de Aur136. În marxism, realitatea se lasă cunoscută, în mod paradoxal, prin intermediul negării sale. Dar nu pentru a fi anulată definitiv ci pentru a fi restituită sieși, purificată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
128. • Ibidem, p. 130. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem, p. 118. • Ibidem, p. 136. visătorul 145. Putea, așadar, să dea iluzia obiectivității de care Marx avea neapărată nevoie. Deși e sărac și e garanția unei absențe, visul corespundea foarte bine gândirii teleologice marxiste prin faptul că esențializează timpul vieții transformându-l în destin 146. De altfel, pentru romantici, doar în vis - inclusiv în visul colectiv și codificat, adică în mit - se experimentează adevărul 147. Visul accede la viziune, capătă densitate ontologică și deschide
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
logica istoriei. Vor urma la rând ideologiile străine, repudiate ca incompatibile cu firea neamului și ființa națională. Dacă nu a fost generat de societatea românească, atunci comunismul nu a fost nici o necesitate istorică, în sensul determinismului hegelian, ori a celui marxist. Dar societatea românească s-a metamorfozat treptat, oferind utopiei comuniste mediul prielnic dezvoltării sale, până la stadiul paroxistic. Evoluția lentă a procesului de modernizare pe verticală a societății românești; opoziția, vehementă adesea, față de prețul plătit pentru acest proces, care avea să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bogăția informației și reușita încercării de a reconstitui, în paralel cu biografia scriitorului, atmosfera societății rusești de la începutul secolului al XIX-lea. Din păcate, demersul critic propriu-zis este prea des întrerupt de citate din scrierile lui Lenin și de judecăți marxiste asupra istoriei, conform cărora „într-o lume sănătoasă [Lermontov] ar fi fost doar un om demn și un prieten al oamenilor, în putreda societate aristocratică din capitala imperiului rus era cu neputință să nu devină, pentru o vreme, «un erou
GANE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287163_a_288492]
-
mai mult decât utilă. Suntem, În mod evident, o comunitate cu un imaginar alterat, iar această deformare a mentalului nostru a fost intenționată. Scopul malformării noastre, niciodată ascuns, a fost crearea „omului nou” - monstruozitate finală a abjectului „umanism” de factură marxistă, care este prin excelență inuman. Un astfel de proces s-a derulat În majoritatea țărilor comuniste, pentru că premisa de bază a leninismului o constituie tocmai modificarea gândirii oamenilor, schimbarea de paradigmă ideologică - fie și prin distrugerea biologică. De altfel, termenul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu care ai divergențe de opinie majore. Problemele pe care le-ar cauza divulgarea unui astfel de aranjament devin un alt motiv pentru păstrarea secretului. Un program american mai controversat de acest tip a fost aplicat în Chile, după instalarea marxistului Salvador Allende în funcția de președinte, în 1970. Acest program avea ca scop să asigure partidelor politice de opoziție și presei resursele financiare necesare pentru a supraviețui în contextul haosului economic din țară și al măsurilor de reglementare ostile adoptate
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
poet...”, ,,Istoria e una singură: propria noastră prezență”), o lungă și dramatică perioadă de detenție (cincisprezece ani), ce l-a scos din viața publică, fac ca traseele biografiei lui M. să rămână aproximative. ,,Cu sânge muncitoresc”, fiul ,,celui mai nerecunoscut marxist din Craiova”, cum vag mărturisea, a copilărit pe strada unde locuise Traian Demetrescu și a învățat la Colegiul iezuit din Bănie. Sfidând constrângerile educației stricte din școală, în 1923 scoate o revistă provocator intitulată ,,Pubis”, iar în 1924 debutează cu
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
Huntington, profetul „ciocnirii civilitațiilor”. Diferența dintre Toffler și Huntington este, în mare măsură, asemănătoare diferenței dintre Karl Marx și W.S. Jevons, teoreticianul economiei care, alături de școala economică austriacă, a subminat paradigma ricardiană a pieței pe care se baza teoria marxistă (Dobb, 1973). Ca și Marx, Toffler a fost un ideolog al expansiunii economice și financiare a capitalismului, fundamentată pe noutatea și superioritatea tehnologică a acestuia. Dimpotrivă, ca și Jevons, Menger sau Pareto, teoreticienii supremației utilității social determinate (adică a civilizației
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
doi este importantă în prezent pentru că ilustrează exact diferența esențială contemporană dintre Occidentul capitalist și Estul european postcomunist, adică diferența dintre societățile în evoluție și cele în tranziție. Occidentul poate fi mai ușor și este mai frecvent descris în termenii marxiști ai evoluției sociale generate de „motoare” interne, cu precădere economice și tehnologice. În aceste societăți, politicul se adaptează la societate și are mai degrabă rolul pasiv de a reprezenta, la nivelul statului și prin intermediul acestuia, raporturile de forțe economice și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
este transformată prin voința politică a „revoluționarilor” - deveniți în ideologia dominantă doar „reformiști” - și împotriva voinței populației sau a caracteristicilor dominante ale societății. Intelectualitatea românească - și nu numai - a reușit să construiască o ideologie dominantă care reunește ambele teze, cea marxistă și cea leninistă, fără să fie deranjată de contradicția esențială dintre ele. De aceea, capitalismul românesc este și bun și rău. Este bun pentru că, pe de o parte, este inevitabil, iar pe de altă parte, este întemeiat pe „natura umană
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prin dominarea treptată a producției, mai întâi neagricolă, iar apoi, pe măsură ce se întărea și politic, introducând în circuitul capitalului și producția de hrană. Atelierul meșteșugăresc, manufactura și fabrica sunt etapele creșterii și impunerii capitalismului în Occident. Ele confirmă empiric paradigma marxistă a creșterii „organice” a capitalismului, proces în care transformări infinitezimale ale tehnologiei, organizării muncii și organizării producției produc schimbări radicale ale caracteristicilor populației, organizării sociale, culturii și, în final, ale organizării politice. O asemenea paradigmă poate fi etichetată ca „evoluționistă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]