1,488 matches
-
sunt foarte compatibile cu epistemologia constructivistă, fie ea neoclasică sau postmodernistă. Iar ontologia realismului clasic, care acceptă o realitate separată de opinia subiectivă, fără să nege, în consecință, rolul elementelor ce nu pot fi observate, precum moralitatea, este departe de materialismul brut pe care uneori criticii constructiviști îl asociază cu realismul. Toată discuția de până acum ne-a adus în situația de a pune sub semnul întrebării incompatibilitatea dintre constructivism și realismul politic, ultimul definit ca studiul relațiilor internaționale concentrat asupra
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să nu-și ascundă scopurile sub masca științei obiective. Realiștilor le spune nu numai că teoria constructivistă ar putea fi o metodologie utilă de cercetare, ci și că, răspunzând premiselor epistemologice și ontologice, pot corecta ipotezele raționalismului individualist și ale materialismului care au produs confuzie în definițiile realismului din ultimele decenii. Bibliografie Adler, Emanuel, Barnett, Michael (eds.), Security Communities, 1998, Cambridge University Press, Cambridge. Archer, Margaret, 1998, Critical Realism: Essential Readings, Routledge, Londra. Ashley, Richard K., 1984, „The Poverty of Neorealism
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lui Joseph Weydemeyer la 5 martie 1852, cât le datorează celor mai mulți dintre gânditorii pomeniți mai Înainte, autorul Manifestului partidului comunist dezvoltă totuși o concepție originală, bazată, prin punerea În evidență a raporturilor de exploatare și dominație, pe o teorie a materialismului dialectic, a valorii-muncă și a modurilor de producție. Indiferent dacă ne referim la patricieni și la plebei, la baroni și la șerbi, la stăpânii de ateliere și la calfele lor sau la burghezi și la proletari, luptele și antagonismele dintre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a raționalităților(Zaoual, 2002a). Gândirea complexă (Morin, 1992) este direct interesată de această vastă mișcare de recompunere a cunoașterii fragmentate, provenită din cultura Luminilor, uzată astăzi de productivism și de concurența „din toate direcțiile”. De fapt, este vorba de un „materialism vulgar”, susceptibil de a da naștere unei „vieți lipsite de calitate”. A venit deci sfârșitul domniei „cantității și a certitudinilor de altădată” (Rist, 1996). Din această perspectivă, teoriile, conceptele și principiile noilor științe și, pe urmele lor, modurile de acțiune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
privit”; din acel moment, „stima publică a Început să aibă un preț”. De la Jean-Jacques Rousseau, Alexis de Tocqueville sau Karl Marx, tema inegalităților ă abordată din punctul de vedere al contractului social, al jocului „pasiunilor generale și dominatoare” sau al materialismului dialectic ă a ocupat un loc esențial atât În sociologie, cât și În filosofie sau În științele politice, câteva perspective putând fi totuși privilegiate. Reguli de drept universale și egalitarism Din punct de vedere empiric, se pot măsura, cu ajutorul unor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
parte puterea și prestigiul, profesiunea sau venitul, nivelul de pregătire sau modul de viață. ν Problematica inegalităților se află aici În centrul discuțiilor și poate fi abordată mai Întâi dintr-o perspectivă marxistă. Vom pune astfel În evidență, conform preceptelor materialismului istoric și ale teoriei valorii-muncă, mecanismele de extragere a plusvalorii, precum și raporturile de exploatare și de dominație. Printre principalele critici aduse acestui cadru de analiză, să menționăm caracterul reductiv al anumitor presupuneri de tip holist și riscurile de reificare sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de natură ideală și, de aici, decurge idealitatea semnului lingvistic și, implicit, o concepere a arbitrarului semnului în cadrele acestei idealități. De obicei însă, în tradiția lingvistică, nu se pune problema idealității sau materialității din perspectiva unui idealism sau unui materialism consecvent, dar din faptul că limba a fost considerată de cele mai multe ori ca fiind cosubstanțială cu gîndirea, se induce o notă de idealitate și de problematică idealistă în studiul limbii. Cu toate acestea, chiar cînd se admite primatul idealității în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
căci sînt semnele unei limbi secundare. Importanța lor pentru decriptarea mecanismului conversațional nu se poate însă nega, studiul lor presupunînd unele probleme de metodologie. V. context, etnometodologie, relație interpersonală, secvență conversațională. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MARCATOR DISCURSIV v. MARCATOR CONVERSAȚIONAL MATERIALISM v. MATERIALITATE MATERIALITATE. În general, materialitatea este considerată ca fiind trăsătura obiectelor și proceselor ce se pot percepe cu simțurile, prin urmare, ca fiind raportabile la un corp, la întindere, la deplasare etc. În mod evident, prin conținutul și prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se află în relație nemijlocită cu termenul materie și cu categoria pe care o denumește, însă, în teoria lingvistică, atît materialitate, cît și materie sînt, de asemenea întrebuințați, căci poate exista, la fel ca în filozofie, o orientare cognitivă denumită materialism. Din punct de vedere filozofic, materialismul este considerarea materialității ca factor primordial, iar a idealității ca factor secundar, dar, din punct de vedere științific, materialismul poate deveni doar orientarea de a studia numai aspectele materiale, palpabile, atestate ale unei realități
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
termenul materie și cu categoria pe care o denumește, însă, în teoria lingvistică, atît materialitate, cît și materie sînt, de asemenea întrebuințați, căci poate exista, la fel ca în filozofie, o orientare cognitivă denumită materialism. Din punct de vedere filozofic, materialismul este considerarea materialității ca factor primordial, iar a idealității ca factor secundar, dar, din punct de vedere științific, materialismul poate deveni doar orientarea de a studia numai aspectele materiale, palpabile, atestate ale unei realități, care poate avea însă și aspecte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de asemenea întrebuințați, căci poate exista, la fel ca în filozofie, o orientare cognitivă denumită materialism. Din punct de vedere filozofic, materialismul este considerarea materialității ca factor primordial, iar a idealității ca factor secundar, dar, din punct de vedere științific, materialismul poate deveni doar orientarea de a studia numai aspectele materiale, palpabile, atestate ale unei realități, care poate avea însă și aspecte ideale. În acest mod, materialismul științific are multe aspecte care îl apropie de pozitivism. Studiul limbii, de altfel, în măsura în care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
factor primordial, iar a idealității ca factor secundar, dar, din punct de vedere științific, materialismul poate deveni doar orientarea de a studia numai aspectele materiale, palpabile, atestate ale unei realități, care poate avea însă și aspecte ideale. În acest mod, materialismul științific are multe aspecte care îl apropie de pozitivism. Studiul limbii, de altfel, în măsura în care tinde spre realizarea unor cunoașteri pozitive nu poate nega primatul materialității, în sensul că nu se pot realiza idei, concepții sau teorii în legătură cu limba sau cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
praxematică, manifestată pe terenul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, prin recursul constant la noțiunea de "praxis", se ancorează principial în zona materialității, pornind și de la preceptele materialismului filozofic și economic. V. idealitate. D. FILOZ. 1978; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO MATERIALITATE DISCURSIVĂ. Prin materialitate discursivă, M. Pêcheux a numit, în 1969, limba ca fiind locul material unde se realizează efectele sensului și se pune problema unei delimitări
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
realism se denumește o "concepție (filozofică) conform căreia lumea exterioară există independent de subiectul cunoscător". De fapt, realismul reprezintă o atitudine sau o doctrină ce se bazează pe principiul că prin cunoaștere omul are acces la realitate, deosebindu-se de materialism, care este o teorie asupra naturii existenței. În această perspectivă, realismul se opune idealismului, potrivit căruia omul nu cunoaște decît fenomene, iar nu realități în sine, în vreme ce materialismul, pentru care orice realitate este de natură materială, se opune spiritualismului, care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
principiul că prin cunoaștere omul are acces la realitate, deosebindu-se de materialism, care este o teorie asupra naturii existenței. În această perspectivă, realismul se opune idealismului, potrivit căruia omul nu cunoaște decît fenomene, iar nu realități în sine, în vreme ce materialismul, pentru care orice realitate este de natură materială, se opune spiritualismului, care atribuie realității o natură spirituală. Termenul realism poate denumi astfel orice atitudine artistică, științifică sau de altă natură, care promovează urmarea (modelului) realității în trăsăturile ei esențiale și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
concepute pe baza calculului predicatelor. Lucrări de referință: Funktion und Begriff, 1891 (trad. rom. Funcție și concept, în Frege, Gottlob, Scrieri logico-filozofice, Editura Științifică, București, 1977, pp. 235-280); Über Sinn und Bedeutung, 1892 (trad. rom. Sens și semnificație, în vol. Materialismul dialectic și științele moderne, București, 1966, pp. 54-79) ; Über Begriff und Gegenstand, 1892 (trad. rom. Despre concept și obiect, în Frege, Gottlob, Scrieri logico-filozofiece, pp. 281-312); Was ist eine Funktion?, 1904 (trad. rom. Ce este o funcție? în Frege, Gottlob
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acesta: "Filozofii nu au făcut decât să interpreteze lumea în diferite moduri; important este însă de a o schimba". Lenin l-a urmat mot à mot și a schimbat-o. Ce a ieșit, l-ar fi îngrozit chiar pe Marx. Materialismul dialectic și istoric, așa cum s-a numit concepția lui Marx despre istorie, pune la baza societății și suprastructurilor sale realitatea economică. Nu Providența divină sau Spiritul Absolut guvernează procesul istoric, ci materia. Documentul programatic al marxismului, Manifestul Partidului Comunist este
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
lupta finală dintre proletariat și burghezie sugerează Armaghedonul biblic, în timp ce proletariatul este noul popor ales. Pe scurt, viziunea Manifestului asupra istoriei o reia pe cea creștină, cel puțin formal, interpretând-o ca un marș providențial către un scop dinainte stabilit. Materialismul istoric este în mod esențial, deși ascuns, o istorie a împlinirii și salvării în termenii economiei sociale 113. Marx este de acord cu Feuerbach că Dumnezeu nu este decât o proiecție infinită a omului finit și că esența teologiei este
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
2. "Ce s-ar fi întâmplat dacă Napoleon ar fi fost ucis în acțiune la Toulon?", se întreabă Engels într-o scrisoare către Borgius din 25 ianuarie 1894. "Desigur că un altul i-ar fi luat locul"3 conchide părintele materialismului dialectic și istoric. Viziunea sa deterministă asupra istoriei, unde condițiile economice generează suprastructura socială, inclusiv istoria societății, strivește orice geniu sub povara necesității. În această logică deterministă, ne întrebăm (și pentru Engels) cine i-ar fi putut lua locul lui
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ordinea tradițională. Inglehart (1997) leagă încrederea sporită în instituția religioasă de orientarea valorică materialistă, arătând că persoanele socializate în condiții de insecuritate existențială sau care trăiesc în condiții ce implica riscuri sociale crescute, așa cum este cazul celor orientați valoric către materialism, vor fi mai înclinați să susțină figuri sau instituții autoritare care să îi protejeze. Pe de altă parte, Miller și alții (2004) indică faptul că încrederea în instituții are o componentă raționala, persoanele evaluând rațional atât performanțele instituției cât și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
să investigăm arhivele pentru a afirma că regimul comunist român, de la instaurare până la dispariția sa, și-a definit propria reprezentare în termeni holistici: partidul, poporul, masele muncitorești și țărănești, societatea socialistă, colectivele muncitorești sunt termenii care invadau discursul oficial. Dacă materialismul dialectic și istoric s-a văzut într-adevăr investit cu un caracter științific, aceasta nu a fost grație capacității sale conceptuale de a specula asupra inevitabilității socialismului sau abilității de a încredința proletariatului rolul de agent al sfârșitului lungii perioade
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Patricia Churchland. Cărțile lor The Engine of Reason ("Motorul rațiunii") și The Seat of the Soul ("Locul sufletului") consideră conștiința un rezultat al activității rețelelor neuronale în care talamusul, prin sistemul de conexiuni de feed-back, angajează întregul creier. Ei susțin "materialismul eliminativ" (eliminative materialism), adică eliminarea unor noțiuni de "stări mintale" și "concepții" (de exemplu: dorința și credința) ca fiind inexistente. O a doua formă de materialism revizionist presupune că multe din stările mintale care nu sunt eronate trebuie privite reducționist
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
lor The Engine of Reason ("Motorul rațiunii") și The Seat of the Soul ("Locul sufletului") consideră conștiința un rezultat al activității rețelelor neuronale în care talamusul, prin sistemul de conexiuni de feed-back, angajează întregul creier. Ei susțin "materialismul eliminativ" (eliminative materialism), adică eliminarea unor noțiuni de "stări mintale" și "concepții" (de exemplu: dorința și credința) ca fiind inexistente. O a doua formă de materialism revizionist presupune că multe din stările mintale care nu sunt eronate trebuie privite reducționist. Churchland crede în
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
în care talamusul, prin sistemul de conexiuni de feed-back, angajează întregul creier. Ei susțin "materialismul eliminativ" (eliminative materialism), adică eliminarea unor noțiuni de "stări mintale" și "concepții" (de exemplu: dorința și credința) ca fiind inexistente. O a doua formă de materialism revizionist presupune că multe din stările mintale care nu sunt eronate trebuie privite reducționist. Churchland crede în materialismul eliminativ și consideră că (în înțelegerea creierului) nici simțul comun și nici psihologia populară (folk psychology) nu pot înlocui știința. 75 Daniel
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
adică eliminarea unor noțiuni de "stări mintale" și "concepții" (de exemplu: dorința și credința) ca fiind inexistente. O a doua formă de materialism revizionist presupune că multe din stările mintale care nu sunt eronate trebuie privite reducționist. Churchland crede în materialismul eliminativ și consideră că (în înțelegerea creierului) nici simțul comun și nici psihologia populară (folk psychology) nu pot înlocui știința. 75 Daniel Clement (Dan Dennett III) (1942), filosof și neurobiolog cognitiv american. Prin cartea sa, publicată în 2006, Breaking the
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]