1,390 matches
-
de omogen ca material, din cauza unor intervale mari între cercurile fibrei. Părul se apropie ca densitate de palmier, iar semnele gravate pot beneficia de o linie catifelată. Gravorii profesioniști mai folosesc și alte specii de lemn ca: arțarul, mesteacănul, teiul. Materialitățile rezultate se bazează pe atributele specifice ale acestor esențe: marea porozitate și intervalele mari dintre cercurile fibrelor. De obicei, pentru a preîntâmpina aceste neajunsuri, plăcile de lemn sunt fierte în ulei de in. Prin această prelucrare, placa devine mai densă
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
ale liniilor trasate cu acul, în sensul că pe un verni subțire și elastic zgârieturile vor fi fine și cu margini curate. Cu acest tip de linii este evidentă posibilitatea de a figura forme plastice cu detalii amănunțite, cu o materialitate subliniată. În cazul verniului casant, linia cu margini zdrențuite oferă posibilitatea unor hașurări mai spontane și dezordonate, lucru care conferă formei figurate calități picturale. Verniul moale este indicat în cazul dorinței de a sugera textura traseelor desenate cu creionul, așa cum
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
tehnica aquatinta. Desigur că alegerea unor modalități de a presăra particule foarte fine pe placă sau, dimpotrivă, mai viguroase va avea ca rezultat realizarea unor griuri delicate sau cu elemente contrastante, cele două calități reprezentând atribute distincte pentru realizarea unor materialități deosebite. ADEZIVI - Chiar și în cazul adezivilor, compoziția, structura, atributele de suprafață conferă reliefurilor cologravurii calități de materialitate deosebite, așa încât, prin însăși alegerea acestor substanțe, artistul gravor le face compatibile cu intențiile sale de figurare. DILUANȚI - Pentru profesioniștii gravurii este
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
viguroase va avea ca rezultat realizarea unor griuri delicate sau cu elemente contrastante, cele două calități reprezentând atribute distincte pentru realizarea unor materialități deosebite. ADEZIVI - Chiar și în cazul adezivilor, compoziția, structura, atributele de suprafață conferă reliefurilor cologravurii calități de materialitate deosebite, așa încât, prin însăși alegerea acestor substanțe, artistul gravor le face compatibile cu intențiile sale de figurare. DILUANȚI - Pentru profesioniștii gravurii este importantă și alegerea solvenților, la care concentrarea, gradul de solvabilitate și volatilitate, de exemplu, devin atribute importante atunci când
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
de exemplu, devin atribute importante atunci când se intervine cu pensula sau alte materiale pe suprafața verniului de pe placă. Traseele pe care verniul a fost diluat și îndepărtat astfel pot căpăta, după corodare, texturi asemănătoare laviului, tușului etc., servind teme ale materialității. ACIZI și MORDANȚI pentru corodare Prepararea mordanților se face numai de personalul autorizat, folosind echipamentul de protecție adecvat. Corodările nu se fac decât în spații bine aerisite. Tipul de linie sau pată rezultat din corodarea cu un mordant depinde de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
datorită dizolvării, aruncă verniul, eliberând suprafețe care devin suprafețe active, gata de corodare cu acid. După corodare, operațiile de imprimare sunt aceleași ca în celelalte tehnici în adâncime. Efectul este asemănător desenului în tuș direct pe hârtie cu ajutorul unei pensule. MATERIALITATE Însușirea de a fi material, de a avea existență materială; natura materială a ceva. - Din fr. matérialité, germ. Materialismus. MEDIU Substanță solidă, lichidă sau gazoasă, câmp electromagnetic sau gravitațional etc. în care se desfășoară fenomenele fizice. MEZZOTINTA - maniera neagră Spre deosebire de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
explicit, prin sinonimie sau metonimie (mentalitate, cultură, sistem de opinii, de semne sau discursiv, mod de viață, etnometodologie, univers semiotic etc.), referințe din domeniul RS, motivul este că acestea nu constituie doar o teorie, ci fenomene și cristalizări reperabile În materialitatea arhivelor, monumentelor, transcrierilor tranzacțiilor verbale (discursuri, dialoguri, talk shows, dezbateri publice), a creațiilor artistice, științifice, culturale sau informatice, În spațiul urban sau Într-o organizație și, de exemplu, prin intermediul jocurilor sau visurilor copiilor. Într-un sens mai specific, RS sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
De altfel, gestualitatea coverbală este uneori denumită gestualitate discursivă. Însușirea coverbal se aplică deopotrivă fenomenelor cognitive legate de producerea vorbirii (precum mișcarea ochilor) și fenomenelor de interacțiune (schimburi de priviri, potriviri proxemice), dar nu se aplică fenomenelor ce țin de materialitatea vocii (accent, timbru, debit, intonație), cărora li se rezervă trăsătura paraverbal, și nici fenomenelor care însoțesc situația de comunicare, dar în mod clar disociabile de producerea enunțului (de exemplu, ostilitatea interlocutorului care stă cu brațele încrucișate), pentru care se preferă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dintre foneme și grafeme. În cazul sistemelor de scriere cu ideograme, una dintre problemele principale este conversiunea simbolurilor (care atestă un raport mimetic între reprezentarea grafică și referent) în semn (care este lipsit de raport mimetic.). Praxematica, avînd în obiectiv materialitatea textuală semnificantă, observă fenomenele care apar în relația dintre grafem și fonem, dintre grafem și referent, dintre grafem și vorbire etc. Totuși, pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
idealistă, fiindcă semnificantul și semnificatul sînt ambele de natură ideală și, de aici, decurge idealitatea semnului lingvistic și, implicit, o concepere a arbitrarului semnului în cadrele acestei idealități. De obicei însă, în tradiția lingvistică, nu se pune problema idealității sau materialității din perspectiva unui idealism sau unui materialism consecvent, dar din faptul că limba a fost considerată de cele mai multe ori ca fiind cosubstanțială cu gîndirea, se induce o notă de idealitate și de problematică idealistă în studiul limbii. Cu toate acestea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Cu toate acestea, chiar cînd se admite primatul idealității în studiul limbii, idealismul deplin nu se poate manifesta, deoarece de obicei sînt avute în vedere și realități specifice diferitelor limbi, fapte concrete, prin urmare, cărora li se poate atribui trăsătura materialității. Din asemenea constatări, se poate deduce că, nici pentru lingvistică în general și nici pentru analiza discursului în special, menținerea numai în latura idealității sau numai în cea a materialității nu este nici benefică și nici posibilă, decît numai ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fapte concrete, prin urmare, cărora li se poate atribui trăsătura materialității. Din asemenea constatări, se poate deduce că, nici pentru lingvistică în general și nici pentru analiza discursului în special, menținerea numai în latura idealității sau numai în cea a materialității nu este nici benefică și nici posibilă, decît numai ca o chestiune de principiu. A n a l i z a d i s c u r s u l u i nu s-ar putea realiza, de exemplu, fără
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
natură, care constituie factori al căror statut material nu poate fi contestat. În același timp însă, activitățile raționale și rezultatul lor, care însoțesc producerea discursului, precum și analiza lor, sînt elemente de idealitate în aceeași măsură indispensabile. V. arbitrar al semnului, materialitate, subiectivitate. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. IO IDENTITATE. În mod obișnuit, cuvîntul identitate semnifică "faptul de a avea trăsături proprii, de a fi identic cu sine", înțeles care permite folosiri specializate, îndeosebi atunci cînd, primind unele determinări, se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
noțiunii, nu lipsită de distorsionări, trebuie amintită o primă definiție a interdiscursului care consideră prefixoidul inter- apt de a transmite ideea de "efect asupra", "interacțiune": efect al unui discurs asupra altui discurs, resimțit la nivel non-conștient, de pre-enunțare, lipsit de materialitate lingvistică, de expresie ideologică, așa cum se specifică într-o notă redactată de M. Pêcheux, în 1970. Marie-Anne Paveau observă, în 2010, că, în timp, pe parcursul diverselor studii, termenul a fost privat de aspectul extrem de important referitor la nivelul non-conștientului. M.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semnele unei limbi secundare. Importanța lor pentru decriptarea mecanismului conversațional nu se poate însă nega, studiul lor presupunînd unele probleme de metodologie. V. context, etnometodologie, relație interpersonală, secvență conversațională. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MARCATOR DISCURSIV v. MARCATOR CONVERSAȚIONAL MATERIALISM v. MATERIALITATE MATERIALITATE. În general, materialitatea este considerată ca fiind trăsătura obiectelor și proceselor ce se pot percepe cu simțurile, prin urmare, ca fiind raportabile la un corp, la întindere, la deplasare etc. În mod evident, prin conținutul și prin forma lui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unei limbi secundare. Importanța lor pentru decriptarea mecanismului conversațional nu se poate însă nega, studiul lor presupunînd unele probleme de metodologie. V. context, etnometodologie, relație interpersonală, secvență conversațională. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MARCATOR DISCURSIV v. MARCATOR CONVERSAȚIONAL MATERIALISM v. MATERIALITATE MATERIALITATE. În general, materialitatea este considerată ca fiind trăsătura obiectelor și proceselor ce se pot percepe cu simțurile, prin urmare, ca fiind raportabile la un corp, la întindere, la deplasare etc. În mod evident, prin conținutul și prin forma lui, acest
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Importanța lor pentru decriptarea mecanismului conversațional nu se poate însă nega, studiul lor presupunînd unele probleme de metodologie. V. context, etnometodologie, relație interpersonală, secvență conversațională. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MARCATOR DISCURSIV v. MARCATOR CONVERSAȚIONAL MATERIALISM v. MATERIALITATE MATERIALITATE. În general, materialitatea este considerată ca fiind trăsătura obiectelor și proceselor ce se pot percepe cu simțurile, prin urmare, ca fiind raportabile la un corp, la întindere, la deplasare etc. În mod evident, prin conținutul și prin forma lui, acest cuvînt este un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la întindere, la deplasare etc. În mod evident, prin conținutul și prin forma lui, acest cuvînt este un termen care se află în relație nemijlocită cu termenul materie și cu categoria pe care o denumește, însă, în teoria lingvistică, atît materialitate, cît și materie sînt, de asemenea întrebuințați, căci poate exista, la fel ca în filozofie, o orientare cognitivă denumită materialism. Din punct de vedere filozofic, materialismul este considerarea materialității ca factor primordial, iar a idealității ca factor secundar, dar, din
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu categoria pe care o denumește, însă, în teoria lingvistică, atît materialitate, cît și materie sînt, de asemenea întrebuințați, căci poate exista, la fel ca în filozofie, o orientare cognitivă denumită materialism. Din punct de vedere filozofic, materialismul este considerarea materialității ca factor primordial, iar a idealității ca factor secundar, dar, din punct de vedere științific, materialismul poate deveni doar orientarea de a studia numai aspectele materiale, palpabile, atestate ale unei realități, care poate avea însă și aspecte ideale. În acest
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
palpabile, atestate ale unei realități, care poate avea însă și aspecte ideale. În acest mod, materialismul științific are multe aspecte care îl apropie de pozitivism. Studiul limbii, de altfel, în măsura în care tinde spre realizarea unor cunoașteri pozitive nu poate nega primatul materialității, în sensul că nu se pot realiza idei, concepții sau teorii în legătură cu limba sau cu limbajul fără a avea în vedere fapte concrete, măcar în fazele inițiale ale cercetărilor. Ca atare, constatările ce țin de practică nu pot fi evitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și a consemnării ei. Concepția praxematică, manifestată pe terenul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, prin recursul constant la noțiunea de "praxis", se ancorează principial în zona materialității, pornind și de la preceptele materialismului filozofic și economic. V. idealitate. D. FILOZ. 1978; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO MATERIALITATE DISCURSIVĂ. Prin materialitate discursivă, M. Pêcheux a numit, în 1969, limba ca fiind locul material unde se realizează efectele sensului și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s c u r s u l u i, prin recursul constant la noțiunea de "praxis", se ancorează principial în zona materialității, pornind și de la preceptele materialismului filozofic și economic. V. idealitate. D. FILOZ. 1978; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO MATERIALITATE DISCURSIVĂ. Prin materialitate discursivă, M. Pêcheux a numit, în 1969, limba ca fiind locul material unde se realizează efectele sensului și se pune problema unei delimitări între lingvistic și discurs. Ulterior, M. Pêcheux a precizat că regularitățile fonologice, morfologice și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
r s u l u i, prin recursul constant la noțiunea de "praxis", se ancorează principial în zona materialității, pornind și de la preceptele materialismului filozofic și economic. V. idealitate. D. FILOZ. 1978; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO MATERIALITATE DISCURSIVĂ. Prin materialitate discursivă, M. Pêcheux a numit, în 1969, limba ca fiind locul material unde se realizează efectele sensului și se pune problema unei delimitări între lingvistic și discurs. Ulterior, M. Pêcheux a precizat că regularitățile fonologice, morfologice și sintactice relevă baza
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o reprezintă simbolic în limbă. Realul nu se propune ca atare, el se constată prin observația continuă, prin percepția sensibilă și prin experiența practică, iar, pentru lingvist, și prin funcționarea limbii, care este în mod esențial realistă. V. epistemologie, idealitate, materialitate, realitate. D. FILOZ. 1978; JULIA 1991; BLACKBURN 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO REALISM. În perioada contemporană, prin realism se denumește o "concepție (filozofică) conform căreia lumea exterioară există independent de subiectul cunoscător". De fapt, realismul reprezintă o atitudine sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
atribuie realității o natură spirituală. Termenul realism poate denumi astfel orice atitudine artistică, științifică sau de altă natură, care promovează urmarea (modelului) realității în trăsăturile ei esențiale și, din acest motiv, lingvistica antropologică nu poate fi decît realistă. V. idealitate, materialitate, realitate. D. FILOZ. 1978; FLEW 1984; JULIA 1991; BLACKBURN 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO REALITATE. Ca termen filozofic, realitate denumește tot ceea ce există în afara conștiinței umane și este independentă de ea, dar poate avea și accepțiunea "trăsătura de a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]