5,675 matches
-
Trăiești, trăiești, îți faci datoria, îți faci planu’ și dintr-o dată te-apucă un câmp din ăsta... Și te duci... — Așa e, oftă pilotul. În fața câmpului toți suntem egali. — Eu mâine trebuia să-mi pun parchet, zise comandantul. Chemasem și meșteri de la centrală. Acum parcă-l văz cum intră-n casă și-ntreabă: „Da’ tovarășu’ comandant unde-i?”. Și nevastă-mea, ce să zică: „L-a luat câmpu’, tovarăși...”. Tu ai copii, Amărăștene? — N-am, răspunse pilotul. Știți... eu mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
organic la metalic și atunci avem bucuria să aplaudăm un parnasianism umoristic. Dovadă această caricatură în fiare a lui Hérédia: "Tiara grea pe frunte, de aur gros bătut, S-a făurit frumoasă Acum vreo șapte veacuri, Lucrată în robie de meșter priceput, A-mpodobit tripticul cu gingășii și fleacuri." (Mitra lui Grigore) Emfaza demonstrativă din această manieră devine gesticulatoare în următorul ecce-homo: "Să bat noroiul vremii Cu ochii-nchiși. Hlamida Să-mi scoată-n drum nerozii, Din cârciumi grași și beți. Ca
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Așa încît trebuie să privim sfârșitul acesta întîrziat ca o izbăvire, pentru lamentabilele resturi ale aceluia care, prin acordul tuturor, era arătat drept cel mai mare matematician în viață. * Născut în Königsberg, în 1862, Hilbert descindea dintr-o familie de meșteri curelari saxoni, stabiliți în jurul orașului Freiberg. Cea dintâi abatere, de la dreapta linie a unui aspru destin meșteșugăresc, o găsim în străbunicul său, Christian David, care era bărbier. Enciclopedist, ca toți membrii acestei bresle, după ce epuizează posibilitățile de bărbier și mamoș
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o acceptare necritică a operei algebrice a lui Galois. Știința e o construcție obiectivă care se desfășoară în afară de noi, devenită aproape anonimă prin mulțimea contribuțiilor care i se aduc. Întocmai ca și în arhitectura caracterelor, detaliile ieșite din mâna vreunui meșter iscusit se pierd în marele efort colectiv. Opera lui Galois nu poate fi despărțită de a comentatorilor săi, printre care cităm în special pe Betti și pe Camille Jordan. Când contemplăm teoria ecuațiilor, așa cum ne-a parvenit, admirăm în realitate
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
frumusețe extraordinară, într-un grăitor și autentic stil românesc și ortodox. Toate acestea le-a (de)săvârșit împreună cu familia sa și, mai ales, cu fiul său - Părintele Iustin Luțai, cu autoritățile publice, centrale și locale, totodată cu credincioșii și talentații meșteri din acest binecuvântat ținut. Revenind, după cum am spus, în anul 1997, a fost pusă piatra de temelie a noii mănăstiri, cu vechiul hram, având destinație precisă pentru călugărițe. Astăzi, sabia Arhanghelului Mihail a luat chip de turlă de biserică, ridicându
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
înaltă construcție de lemn din Europa, înscriind această lucrare nu numai în „arhivele“ cerului, ci și în rândul capodoperelor arhitectonice. Complexul de la Mănăstirea Săpânța este opera renumitului arhitect Dorel Cordoș din Municipiul Sighetu Marmației, transpusă în lemn și piatră de meșterul Ioan Știopei, zis Buga din Comuna Bârsana. Biserica a fost sfințită la data 31 august 2003, (iată anul acesta - 2013, se vor împlini zece ani de la acest sfânt și măreț moment), eveniment la care au participat mai mulți episcopi - membrii
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
partea de sus a bisericii, pentru a o sfinți“, ne-a mărturisit, plină de încredere și nădejde, Maica Stareță - Stavrofora Agnia Ciuban. Ne-am închinat în paraclisul noii mănăstiri, de o frumusețe și o taină aparte. Căci aici, arhitectul și meșterul au zidit taina în piatră și lemn. Ceea ce impresionează în acest paraclis este lumina. Un fel de căldură materială, izvorâtă din bolți, din pereți, din arcade, ca să limpezească și să trezească în inimi, deopotrivă, flacăra rugăciunii și cea a neuitării
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
august 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene Înțelepciunea Limbii Române Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364396_a_365725]
-
Istoric", „Ateneu” etc. Unele din piesele sale au fost jucate pe scenele Teatrelor „Barbu Delavrancea"din București, „Alexandru Davila"din Pitești, „Dramatic"din Baia Mare ș.a. A fost membru titular al Uniunii Scriitorilor. Dintre cărțile sale menționăm următoarele: Miorița (Bucuresti, 1966); Meșterul Manole (Bucuresti, 1968); Du-te vreme, vino, vreme! (Bucuresti, 1969); Păhărelul cu nectar (1969); Geneze (București, 1971); Steaua Zimbrului (București, 1971); Poeme cu măști (București, 1972); File de acatist (Detroit, 1976; București, 1981); Istorii agrippine (București, 1976); Străinii din Kipukua
MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364442_a_365771]
-
Și-am zis Ler și flori de ger Stelele sclipesc pe cer Fiecare-un giuvaer Dintr-un unic colier. * * * * * Și-am zis Ler și flori de stea Dintre stele, doar o stea Dinspre Răsărit pornește Pe Luceafăr îl vestește. * * * * * Bune meșter lutier, Fă-mi arcuș de menestrel, Dă-mi noian de diafan Nelumesc și netrupesc, În Înaltul pământesc Să mă nasc și să trăiesc cu Sfanțul dor de Eminescu... * * * * * Asta-ți cer și asta sper De la tine, Lerui-Ler Să-mpart stropii
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]
-
an - pe cel mai luminat sărman - străjuind el între vinluminare și vie și tot ei dau iarăși zori-de-ziuă ochilor asfințiți istovirii - spre a pătrunde - cu foc de pace-ntru harpe - tainele cerului - păsărilor și înțelept subpământului șarpe ei sunt magii - harnici meșterii înaltului și întregului - acolo unde - pe la încheieturile casei - au început să dumice căpătâiele și să-mbăloreze frâiele - să surpe și să sâsâie sfruntat - limbile josului - înjosirii - ale frământului și frângerii firii - acolo unde vipera singurătății a vomat partea - înnegurând buna măsură
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
potrivite” presupun nu numai ”slova de foc”, talentul-talantul cu care sunt înzestrați aleșii, harul, sclipirea de divinitate, care, la unii... devine explozie de lumină. Creație înseamnă și ”slovă făurită”, elaborată, lucrată, îndelung șlefuită și cizelată, precum un făurar sau un meșter artizan se apleacă asupra obiectului muncii și ostenelilor sale. Homo artifex, Radu Botiș se dedică ardent Creației, într-o strânsă împletire cu vocația sa de teolog. Sălăjean din obârșii, clujean de formație intelectuală (licențiat al Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Teologie
RUGĂCIUNE ÎN VERSURI. ... CA TĂMÂIA INAINTEA TA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363892_a_365221]
-
de produse, ....meșterii olari care le modelează, ar trebui încurajați în valorificarea produselor prin centrele de desfacere....astfel aria de răspândire s-ar largi .....obiectele constituind o atracție pentru turiștii români și străini 14. În perioada 1982-1985, ocupându-se de meșterii populari contemporani,15 și de Olăritul în Argeș în general, Doamna Filofteia Pally, a realizat un dens studiu 16, în care a exemplificat procesul de dispariție al unor centre( Curtea de Argeș, Câmpulung, Domnești, Oești, Retevoiești 17) și apariția altora( Stroiești, Balilești
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
preocupări s-au concretizat, în timp, în formarea unui stil decorativ românesc, pentru diferitele zone etnografice, stil al carui farmec și specific zonal, se poate identifica azi, cu ocazia organizării diferitelor târguri anuale ale olarilor și festivaluri ale meșteșugurilor și meșterilor populari. Astfel, tema importanței conservării meșteșugului modelarii lutului nu este doar una de domeniul istoriei, ci este este încă de mare actualitate. Societatea secolului XXI a adus cu sine nuanțări, noi cerințe și provocări ale necesității valorificării economice a cunoașterii
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
și1910 se află în Colecțiile Muzeului Satului din București., (Ibidem, op. cît. p. 94) 14.Ibidem, p. 95 15. Filofteia(Luminița) Pally.Creația ceramică argeșană în Festivalul național Cântarea României, în Revistă muzeelor, nr. 8, 1982, p.91 16. Idem, Meșteri populari din județul Argeș , în vol.Muzeul Satului și de Artă populară, 5-6, București, 1985, p.394. 17. Ibidem. 18. Ibidem. 19. Varvară M. Măneanu, Considerații privind evoluția ceramicii de secol XX din Oltenia și Muntenia, în Porțile de Fier
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
iar Ordinea se întărea și mai mult. De aceea orice creație umană majoră, ca să reziste în timp, avea nevoie de jertfe. Acesta era funcția primordială a jertfei, care s-a păstrat până târziu, chiar și în religia creștină ... În legenda Meșterului Manole zidurile Mănăstirii se tot dărâmă pentru că zidurile erau agresate permanent de spiritele haosului. Ca să nu se mai dărâme, și ca Mănăstirea să poată fi ridicată, ca să dureze, era nevoie de o jertfă, de o mare jertfă, pe măsura dimensiunii
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
zidurile Mănăstirii se tot dărâmă pentru că zidurile erau agresate permanent de spiritele haosului. Ca să nu se mai dărâme, și ca Mănăstirea să poată fi ridicată, ca să dureze, era nevoie de o jertfă, de o mare jertfă, pe măsura dimensiunii Creației ... Meșterul Manole cunoaște această taină, de aceea ia decizia de a jertfi și incorpora în trupul Zidirii o ființă umană. Le spune meșterilor această taină și așa, după cum spune legenda, cad de acord ca prima soțioară care se va ivi să
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
poată fi ridicată, ca să dureze, era nevoie de o jertfă, de o mare jertfă, pe măsura dimensiunii Creației ... Meșterul Manole cunoaște această taină, de aceea ia decizia de a jertfi și incorpora în trupul Zidirii o ființă umană. Le spune meșterilor această taină și așa, după cum spune legenda, cad de acord ca prima soțioară care se va ivi să fie jertfită. Dar prima soția care vine cu mâncare este chiar soția lui. Manole, jertfind-o pe Ana, soțioara lui, se jertfește
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > MULȚUMESC ÎNTÂMPLĂRII, "MEȘTERUL CEL TAINIC ȘI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU" Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 909 din 27 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Prolog Trebuie musai să mă pedepsesc și să fac o mărturisire publică, ca o penitență autoasumată, în legătură cu săvârșirea
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
literare") un articol pe care i l-am dedicat Distinsei Doamne la Aniversarea de cu doi ani în urmă. Adaug, tardiv, acestui gest de recuperare a Clipei - cu vibrantă emoție - și româneasca urare La Mulți Ani cu Sănătate! Mulțumesc întâmplării, „meșterul cel tainic și iscusit al lui Dumnezeu” ( Se dedică Doamnei Ninela Caranfil, Artistă Emerită) O întâmplare (poate că nu chiar întâmplare) m-a găsit - vorba vine - la o intersecție de drum secundar (cărăruia anonimei mele existențe) cu un altul, principal
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
mândria noastră (probabil exagerată) de urmași latini. Așadar, iată o bucurie înaltă și o onoare dăruite unui trăitor rural, beneficiar care nu poate răsplăti cu nimic privilegiul oferit de ceea ce, la origine, a fost...întâmplarea. Dar poate că întâmplarea e “meșterul cel tainic și iscusit al lui Dumnezeu” (în înțelesul lui Sadoveanu) și că voi fi făcut și eu ceva bun în viață ca să merit Darul cu numele Artistei Emerite de la Chișinău. În caz că e așa, Slavă Ție, Doamne! Și... sărut mâna
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
viață ca să merit Darul cu numele Artistei Emerite de la Chișinău. În caz că e așa, Slavă Ție, Doamne! Și... sărut mâna, Doamnă Ninela Caranfil! La multi ani! Gheorghe Pârlea, Miroslovești, Iași (Publicat în BiblioPolis, nr.2/2011, Chișinău) Referință Bibliografică: MULȚUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEȘTERUL CEL TAINIC ȘI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 909, Anul III, 27 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
adus un plus de afecțiune din partea acestuia, devenind preferata lui. Deea tot timpul a fost fascinată de sobrietatea doctorului, de barbișonul său înspicat și de nelipsita sa pipă din lemn de abanos cu un cap de leu sculptat de un meșter indian. A beneficiat mereu de dragostea-i necondiționată, mai ales de cea materială. În timpul liceului era una dintre cele mai elegante eleve din școală. Cum nu mai era obligatorie ținuta în timpul activităților școlare, zilnic venea la facultate într-o îmbrăcăminte
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362824_a_364153]
-
Exponatul avea corp de libelula, cap de rădașca, coada un fluture... Gyuri se distrase, inventase o nouă specie... I-a lămurit amabil pe... studenții la biologie! Mi-e greu să-l încadrez pe G.G. într-o categorie distinctă. Artist artizan, meșter priceput, inovator și șugubăț, povestitor și gazdă bună... M-a asigurat că banca amintirilor sale e încă plină. Dr. Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 27martie 2015 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - BANCA DE AMINTIRI A LUI GEORGE GOLDHAMMER / Dorel Schor : Confluențe
BANCA DE AMINTIRI A LUI GEORGE GOLDHAMMER de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362879_a_364208]
-
populația să-și procure lemne uscate din pădurea Turnu Severin pentru suma de 30 fiorini »5 O altă sursă relevă faptul că meseriași severineni au înfăptuit și o serie de lucrări de reparații în insula. Astfel, la 15 septembrie 1895, meșterul Ioan Constantinescu, adeverește că a primit suma de 15,30 fiorini pentru repararea școlii din Ada Kaleh. Interferențele culturale care s-au produs între izolatul turco-musulman și populațiia învecinată datează în special după ce Ada Kaleh a devenit garnizoana deschisă. Spre
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]