KorAP: Find »[drukola/base=medicație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...274 >

6,835 matches

Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284

AP orale: Alegerea unui AP ar trebui să reflecte acordul medicului curant cu pacientul său. Familia sau reprezentantul pacientului trebuie consultați atunci c=nd este posibil. AP atipice orale (amisulpride, olanzapine, quetiapine, risperidone and zotepine) trebuie avute în vedere ca medicație posibilă la pacienții care primesc curent AP convenționale care în ciuda unui control adecvat al simptomatologiei prezintă efecte secundare inacceptabile, pentru aceia care recad, cei care au prezentat anterior un management nesatisfăcător sau au cu efecte secundare inacceptabile. Nu este recomandabil

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
Observatii Renuntarea la terapia de întreținere arată o rată de risc pentru exacerbarea acută sau recădere de 60-80 % în primele 24 luni și de numai 20-30 % pentru cei ce au facut terapie cu AP convenționale. Se recomandă utilizarea continuă a medicației antipsihotică c=nd rezultatele sunt de bună calitate timp de 24 luni. După primul episod: 2 ani; După doua episoade: 3 ani; După trei episoade: termen lung, minimum 5 ani. D. Managementul terapeutic al schizofreniei refractare (SRT) Schizofrenia refractară este

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
termeni de doze, durată a terapiei și aderența la tratament. Alte cauze al lipsei de răspuns trebuiesc deasemeni luate în considerație: evaluarea clinică, existența unei co-morbidități legată de utilizarea nocivă a unei substanțe, complianță scăzută la tratament, prescrierea de alte medicații concomitente pentru diferite alte boli, etc. Dacă simptomele schizofreniei nu răspund la AP convenționale medicul curant, împreună cu pacientul vor lua în calcul posibilitatea utilizării unui AP atipic în anticiparea unui diagnostic de schizofrenie rezistentă la tratament și vor efectua investigații

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
a fi confundate cu efectele discontinuării de pe primul AP. 5. Substanțele anticolinergice pot fi titrate după nevoi. 6. Ideal (dar adesea impropriu) pentru switch-ul pe clozapină pentru a reduce potențialul additiv mielosupressiv. 7. Cel mai mic potențial de eroare de medicație. Dezavantaje: 1. Necesită timp p=nă apar simptomele pozitive urmărite sau efectele secundare. 2. Potențial de recădere sau deteriorare pe durata intervalului și schimbării 3. Recădere precoce înaintea atingerii dozei terapeutice put=nd fi interpretată ca lipsă de effcacitatea pentru

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
înaintea atingerii dozei terapeutice put=nd fi interpretată ca lipsă de effcacitatea pentru cel de al doilea AP. Switch 2: Fără interval (Oprirea primului AP, începerea imediată a celui de al doilea.) Advantaje: 1. Direct. 2. Potențial de eroare de medicație redusor. 3. Adecvat pentru pacienții internați cu bună supraveghere. 4. Adecvat în situația în care o reacție severă la un AP a apărut. 5. Aceptabilă uneori pentru switchul la clozapină pt. a reduce potențialul mielosupressiv. Dezavantaje: 1. Poate genera așteptări

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
care efectul combinat este prea rapid, cele două medicamente pot fi administrate la doze sub-terapeutice. 2. în combinație, RAM pot să apară mai ușor 3. Potențialul de interacțiuni medicamentoase, în special cu antidepresive este crescut. 4. Potențial pentru erorile de medicație este nul, dacă switchul este planificat pe deplin în avans. 5. Implica personalul de îngrijire și pacientul în cazul în care pacientul este acasă. 6. Potențial ridicat pentru polipragmazie în cazul în care comutarea nu este completată. Switch 4: Suprapunere

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
cel mai sigur comutatorul pentru aripiprazol. Dezavantaje: 1. RAM combinate pot să apară (dar nu neapărat cu antipsihotice, 2. Potential de reacții severe, de exemplu SNM sau SS (serotoninergic sindrom). 3. Potențialul de interacțiuni medicamentoase. 4. Potențial pentru erorile de medicație nul, dacă este planificat și completat în întregime 5. Potențial ridicat pentru polipragmazie dacă nu se realizează comutarea completă Switch 5: Incomplet (Adauga AP nou la doza terapeutică și ulterior nu se sistează niciodată drogul anterior). Acest lucru se poate

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
este încercat și apoi considerat că este rezonabil, poate fi aplicat. Sfaturi generale despre comutarea antipsihoticelor Motivele pentru comutarea antipsihotice includ 1. Simptome.persistente pozitive (dureroase și disruptive) 2. Simptome persistente negative (restrictive și împovătoare) 3. Recăderi , în pofida conformității medicației. 4. Persistente dureroase efecte adverse, cum ar fi EPS, acatisie, hiperprolactinemie, de sine proastă imagine și disfuncție sexuală. 5. Comutare orală pentru de pe formula depozit sau alte. SNM: sindrom neuroleptic malign; SS: sindrom serotoninergic; RAM: recții adverse medicamentoas, EPS: simptome

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
AP la nivelul receptorilor.Aceasta poate fi o problemă deosebită cu clozapina, în cazul în care psihoza recidivează sau în caz de rebound, situații ce pot fi mai severe. 5. Anxietate sau stres din cauza simptom switch flare-up. 6. Erori de medicație. 7. înlocuirea de AP poate fi mai puțin eficace decât fostul AP, sau sau să genereze efecte secundare diferite, dar inacceptabile, rezultând într-o abandonare prematură și inadecvată a noului medicament. Principii generale de comutare pentru antipsihotice: 1. Asigurați-vă

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
3 luni de tratament. In cursul tratamentului de întreținere este necesară efectuarea ECG la fiecare 3 luni sau înainte și după fiecare creștere a dozelor. Se recomadă efectuarea unei ECG după adăugarea sau creșterea dozelor sau în cazul asocierii unei medicații care poate crește concentrația de AP. Dacă în cursul tratamentului se remarcă un interval QTc mai mare de 500 msec, tratamentul cu AP trebuie întrerupt. Monitorizarea sindromului metabolic: Conform Federației Internaționale de Diabet (IDF) criteriile de diagnostic ale sindromului metabolic

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
Fenton & Mac Glashan, 1987) oarecum paradoxale cum că schizofrenii ce prezintă un prgnostic favorabil nu numai că au mai multe șanse de a răspunde favorabil la tratamentul cu neuroleptice, dar au mai multe șanse de a evolua bine și fără medicație! Nu este mai puțin adevărat că după faza inițială de ameliorare a simptomatologiei, o terapie de întreținere devine dificil de codificat căci criteriile de apreciere, recte ameliorarea comportamentului vital al pacientului devine mai degrabă calitativ (Peron Magnan, 1991; Ginestet, 1991

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
o recădere a simptomatologiei psihotice la câteva săptămâni de la întreruperea tratamentului. Oprirea brutală a curei antipsihotice expune la trei categorii de manifestări clinice: reapariția rapidă a manifestărilor psihotice, simptome neurovegetative de sevraj și manifestări neurologice. Simptome psihotice Intreruperea brutală a medicației, fără asigurarea unei continuități prin substanțe substitutive, poate induce o nouă exacerbare a tulburărilor psihotice. Studiile efectuate atrag atenția supra efectelor psihice antrenate de oprirea sau diminuarea brutală a neurolepticelor după o cură prelungită de minim trei luni și în

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
Hofmann, 1993). Așa cum subliniam anterior, în cursul terapiei cu neuroleptice, acestea au tendința să fie stocate la nivelul diferitelor țesuturi, în special pulmonar, adipos și osos. La nivel cerebral durata medie de eliminare este de circa două săptămîni. La sistarea medicației persistă o eliberare a medicamentului care se întinde pe o perioadă de 13 săptămâni până la o lună de zile de la nivelul acestor zone de stocaj. Aceasta ar explica intervalul de 6-12 săptămîni observat de regulă la schizofreni, între sistarea chimioterapiei

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
cealaltă parte. 1.2.2. Decizia opririi neurolepticului trebuiește să țină cont de eventualele consecințe ale unei recăderi. Anumiți pacienți apar ca fiind în mod particular predispuși spre a comite acte auto sau heteroagresive sau antisociale. La aceștia decizia sistării medicației este cu atât mai periculoasă. Studiile lui Johnson et al, 1983 ilustrează importanța problemei: pe un lot de pacienți remarcabil de stabili eiu au comparat evoluția acelora care și-au sistat chimioterapia voluntar (aproximativ mai mult de jumătate) sau sub

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
al, 1983 ilustrează importanța problemei: pe un lot de pacienți remarcabil de stabili eiu au comparat evoluția acelora care și-au sistat chimioterapia voluntar (aproximativ mai mult de jumătate) sau sub control medical, comparativ cu cei care au rămas sub medicație continuă. Cei care au rămas fără medicație au prezentat mai multe conduite auto sau hetero-agresive sau antisociale și au necesitat mai multe internări. în plus, evoluția după șase luni de la recădere a arătat că mai puțin de jumătate din ei

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
lot de pacienți remarcabil de stabili eiu au comparat evoluția acelora care și-au sistat chimioterapia voluntar (aproximativ mai mult de jumătate) sau sub control medical, comparativ cu cei care au rămas sub medicație continuă. Cei care au rămas fără medicație au prezentat mai multe conduite auto sau hetero-agresive sau antisociale și au necesitat mai multe internări. în plus, evoluția după șase luni de la recădere a arătat că mai puțin de jumătate din ei își regăsiseră nivelul inițial de stabilitate (mai

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
7.4. Tratamente antipsihotice intermitente. în cursul terapiei cu neuroleptice, acestea au tendința să fie stocate la nivelul diferitelor țesuturi, în special pulmonar, adipos și osos. La nivel cerebral durata medie de eliminare este de circa două săptămâni. La sistarea medicației persistă o eliberare a medicamentului care se întinde pe o perioadă de 1-3 săptămâni până la o lună de zile de la nivelul acestor zone de stocaj. Aceasta ar explica intervalul de 6-12 săptămâni observat de regulă la schizofreni, între sistarea

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
Institute, au găsit că pacienții schizofreni cu un prognostic bun, nu numai că nu au arătat mai multe șanse de a răspunde favorabil la un tratament continuu cu neuroleptice, dar au arătat mai multe șanse de a evolua favorabil fără medicație. - Efectele asupra simptomatologiei negative: într-un studiu efectuat de Wolf (1991), se arată că după sevraj complet de antipsihotice survine o ameliorare a aplatizării afective, în timp ce retragerea și lentoarea psihomotorie rămân neschimbate. Rezultă deci, că asemenea strategii terapeutice reprezintă o

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
inițial (Collins et al, 1992; Aravagiri & Marder,1994). 8.3.Transferul de pe un AP oral pe AP depot. în general majoritatea autorilor par să fie de acord asupra faptului că transferul pe APR să se facă cât mai repede posibil. Medicația orală trebuiește retrasă treptat cu introducerea în paralel a APR. Pe durata perioadei inițiale de tratament depot, pacienții trebuiesc revăzuți la fiecare 2-3 săptămâni în primele 3 luni de tratamnet pentru evaluarea răspunsului clinic, dozaj și evaluarea efectelor secundare semnificative

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
unui tratament de menținere preventiv al recăderilor, au salutat apariția lor ca speranță a unei modalități mai riguroase și eficiente de prescriere și din partea pacienților care au văzut în ele o modalitate de a “scăpa” de constrângerile impuse de o medicație cotidiană . în cadrul acestei relații duale, există desigur, paciență ce preferă medicația orală ca o încercare de de control și modulare a terapiei ca răspuns imediat la o “peripeție evolutivă” față de care ei reacționează. în orice caz, noi am regăsit exprimate

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
ca speranță a unei modalități mai riguroase și eficiente de prescriere și din partea pacienților care au văzut în ele o modalitate de a “scăpa” de constrângerile impuse de o medicație cotidiană . în cadrul acestei relații duale, există desigur, paciență ce preferă medicația orală ca o încercare de de control și modulare a terapiei ca răspuns imediat la o “peripeție evolutivă” față de care ei reacționează. în orice caz, noi am regăsit exprimate clar, o serie de preferințe față de o anumită formă de medicație

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
medicația orală ca o încercare de de control și modulare a terapiei ca răspuns imediat la o “peripeție evolutivă” față de care ei reacționează. în orice caz, noi am regăsit exprimate clar, o serie de preferințe față de o anumită formă de medicație după cum urmează: Ideea care se desprinde este aceea că, chiar și în cazul pacienților sever regresivi există anumite preferințe pentru o anumită “schemă terapeutică” ce este înțelept a fi menținută. Pacienții cu schizofrenie au, ca persoane distincte, anumite idei predefinite

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
chiar și în cazul pacienților sever regresivi există anumite preferințe pentru o anumită “schemă terapeutică” ce este înțelept a fi menținută. Pacienții cu schizofrenie au, ca persoane distincte, anumite idei predefinite asupra componentelor terapiei: adesea acceptă cu mai mare ușurință medicația antipsihotică decât intervențiile psihoterapeutice sau de integrare socială, pentru că par să înțeleagă rațiunea farmacoterapiei depôt. Desigur că, înafara unor opțiuni clar exprimate de către pacienți, sau de către medicul curant , am fi îndreptățiți să ne întrebăm ce altele ar fi avantajele

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
scăzut și în consecință nu ar necesita un tratament neuroleptic profilactic. în ceea ce ne privește, rezultatele înregistrate la sfârșitul perioadei de studiu au arătat: Frecvența recăderilor. Din 359 de subiecți urmăriți pe o periadă de 3 ani și aflați sub medicație neuroleptică depôt “de protecție”, s-au selecționat: I. 23 (6.7%), respectiv 6 B și 17 F au prezentat 0-1 recăderi/an, în decursul primului an de observație; II. 157 (43.7%) au avut între 2-3 recăderi (85 B și

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
două administrări) frecvența recăderilor pare să 227 sporească... Lucrul acesta devine evident în situația unei administrări haotice, înafara unor scheme terapeutice. Dintre 79 de subiecți urmăriți pe o periadă de 3 ani și care și-au exprimat opțiunile pentru o medicație “de protecție” pe cale orală, după un an de terapie orală, s-au identificat următoarele subgrupe: I. 14 (17.7%), respectiv 6 B și 8 F au prezentat 0-1 recăderi/an, în cei trei ani de observație; II. 27 (34.17

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]