1,871 matches
-
unei lumi ireale, însuflețită de personaje ce aparțin supranaturalului. Afirmația acestui material tematic prezintă un exemplu tipic al structurii armonice debussyiste ce se sustrage conturului tonal prin eliminarea relației puternice de tonicădominantă, apariția izolată a tonului principal în traiectoria liniei melodice, precum și evitarea sensibilei acestuia. Astfel, tonalitatea de își va reduce prezența doar la statutul declarat de armură, eludând astfel difuzarea unei impresii de stabilitate. Folosirea abundentă a acordurilor cu note cromatice adăugate va determina reconstituirea unei scări cromatice complete, a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
apreciată de compozitor (cele două orchestre ale acesteia erau acordate la diferență de un semiton). La nivel interpretativ, sunetele atacate cu degetul 1 al mâinii drepte necesită o ușoară subliniere timbrală, conturându-se astfel o melodie disimulată pe contratimpul arabescului melodic desfășurat de țesătura filigranată a discursului. Pe parcursul avansării preludiului se vor semnala patru apariții ale motivului tematic introductiv, a cărui recurență cu aspect de leitmotiv va deține o funcție definitorie în procesul de unificare a formei macro-structurale. Astfel, această temă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ansamblu, depășind limitele unei simple anexe a liniei principale și afirmându-se ca un element indisolubil al reprezentărilor viziunii imaginative. Silueta delicată a zânei își face simțită prezența, conturându-și imaginea într-o apariție timidă, plină de gingășia unei configurații melodice de (). În rezonanța unui acord inițial de si micșorat cu septimă mică în răsturnarea a III-a, imaginea feerică a personajului prinde viață din scriitura simetrică a trilurilor ce înlănțuie cvintele perfecte paralele ale registrului acut. Astfel, această structură armonică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
perfectă inferioară a registrului mediu. După o revenire a motivului introductiv, a cărui reexpunere va fi frecvent întreruptă de pauze expresive, menite să taie respirația și să amplifice tensiunea așteptării, dansul propriu-zis va debuta întrun ritm legănat ( ), afirmând o idee melodică tandră ce operează un contrast evident în contextul evoluției sonore. Această schimbare majoră de caracter va fi realizată prin contribuția a numeroase elemente constitutive ale limbajului: modificarea agogică (Rubato), ce imprimă tempo-ului acea avansare liberă; țesătura sonoră ce va
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prima dată rezonanțele unei scriituri acordice desfășurată pe 5 - 9 voci, marcând astfel un contrast evident cu textura monodică rarefiată a introducerii; amplificarea ambitusului evoluției sonore până la spațiul delimitat de , determinând o țesătură sonoră desfășurată pe cinci octave; triplarea liniei melodice principale prin imitația acesteia la cele două octave inferioare; prezența unui nivel de dinamică evident amplificat p cresc.mf în măsura 24; configurația armonică a evoluției sonore îmbogățite prin juxtapunerea unor agregate armonice diferite: structura inițial pentatonică de (măsura 24
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ulterior sunetul do ca notă de pasaj (măsurile 30 - 31). Peste această mixtură de culori armonice se vor suprapune parafoniile de acorduri minore în stare directă, înlănțuite prin mers cromatic descendent. Pedala de rezonanță va trebui evitată pe parcursul acestei linii melodice interpretate în staccato, prelungirea pedalei armonice de fiind indicat să se realizeze exclusiv cu ajutorul digitației de substituire. Folosirea surdinei este solicitată prin dinamica extrem de redusă a discursului (pp). Evoluția sonoră ulterioară recurge la o nouă modificare agogică (Sans rigueur - fără
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
determinând un efect sonor ce va fi amplificat în mod suplimentar de prezența unui ritm punctat cu numeroase valori de durată prelungite, ce imprimă discursului un aspect improvizatoric. Elementul cromatic va funcționa deopotrivă ca modalitate de avansare sonoră a planurilor melodice exterioare ale discursului. Printr-o revenire a tempo-ului de început, secțiunea următoare (A’) se va desfășura în rezonanțele unei autentice cadențe solistice, al cărei stil improvizatoric va explora printr-o dezvoltare liberă elemente tematice extrase din motivul introductiv. Modalitatea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
major cu septimă mică și nonă mică cu treapta a VI-a adăugată. Ambiguitatea culorii sonore generale este determinată în mod special de plasarea septimei, nonei și cvintei la baza acordurilor registrului inferior. Succesiunea constantă a sunetelor din contextul liniei melodice superioare permite interpretarea sunetului ca apogiatură a nonei. Efectul sonor de ansamblu ce asociază în mod frecvent rezonanțele de și ale celor două planuri, va genera o nuanță armonică apropiată bitonalismului afirmat în introducere. Pedala de rezonanță, care se va
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
va fi echilibrat de apariția unei melodii interioare, ce debutează cu înlănțuirea cromatică descendentă a unor acorduri minore cu nonă mică (fa# minor, fa minor, mi minor), înscrise într-un cadru tonal de do major afirmat de noua armură. Linia melodică ce evoluează prin repetiția frecventă a unei celule de dimensiuni reduse reprezintă o reminiscență a motivului afirmat în măsurile 11-14, într-o versiune metamorfozată prin diminuarea intervalului constitutiv de cvartă (4 -). Secțiunea introductivă revine într-o ipostază amplificată, prelungind starea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mării se asocia cu cel al mărăcinilor uscate de pe malurile acesteia. Alături de Feuilles mortes și La Puerta del Vino, preludiul Bruyères va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 12 martie 1913. Curbele sinuoase și line ale arabescurilor melodice imprimă imaginii sonore o naturalețe grațioasă, lipsită de afectare și sentimentalism (un aspect important ce trebuie avut în vedere la nivelul redării interpretative), adecvată stării de contemplație a unui peisaj en plein air. Atmosfera meditativă astfel creată ne surprinde cufundați
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
constantă a pedalei de surdină. Mișcarea contrară a unei țesături acordice care amplifică transparența sonoră a discursului inițial va determina expansiunea ambitusului spre registrul extrem grav (), precum și aglomerarea evidentă a scriiturii datorată evoluției simultane pe 5 sau 6 voci. Linia melodică derivată din motivul tematic principal va fi armonizată printr o înlănțuire de acorduri perfecte ce inițial coboară prin tonuri, pentru ca în măsura următoare, plasarea acordului de cu septimă mică și nonă mare eliptic de terță de pe timpul al treilea să
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sonor astfel creat va coincide unei imagini vizuale ce reflectă transparența asocierii rafinate dintre aer și luminozitate. Folosirea cu predilecție a modalității de intersectare a vocilor prin contrapunct dublu face posibilă parcurgerea unui spațiu extrem de extins al claviaturii de către linia melodică în arabesc. În pofida reeditării cvasi-identice a motivului tematic anterior, diversificarea discursului va fi asigurată de variația ritmică produsă deopotrivă prin sincopare egală și inegală, precum și secvențarea afirmației în tonalitatea de . Expresia unei noi ipostaze de cadență plagală (IV - VI) este
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de rezonanță va servi la realizarea diferențierii culorilor armonice parcurse, precum și a efectului de mixtură sonoră a frecventelor sunete adăugate ce însoțesc treptele armonice de bază (astfel se va produce nu numai menținerea sunetelor suprapuse acordic, ci și „verticalizarea” liniei melodice superioare). Inserarea unui nou cadru metric (5/4) poate fi interpretată ca o opțiune pentru asimetrie în contextul unei evoluții cvasi-uniforme ce ar putea fi expusă monotoniei. Imaginea de dilatare temporală se creează deopotrivă prin asocierea acestei lărgiri metrice cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acestei lărgiri metrice cu efectul de ecou al motivului reeditat într-o dinamică de più p, precum și augmentarea ulterioară a valorilor de durată ce survine în contextul măsurii 18. La nivel interpretativ, dinamizarea ritmică generată de secvențarea prelungită a unității melodico ritmice extrase din motivul tematic ilustrat în exemplul 189 va fi privată inițial de o amplificare a sonorității de discurs, menționându se indicația pp doux et léger. Cu același simț al echilibrului, discursul sonor contrabalanseză uniformitatea generată de repetiția insistentă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
asociază schimbării bruște de cadru tonal (si major), precum și afirmării unui caracter mai vesel (joyeux) al atmosferei generale. Formula ritmică cu triolet ( ), sincopa inegală, predominanța binare și discursul structurat, de asemenea, pe trei planuri distincte cu același arabesc al liniei melodice superioare, constituie elemente de limbaj comune secțiunii introductive, asigurând astfel conturarea unei concepții unitare și coerente la nivelul viziunii de ansamblu a preludiului. Fragmentul ilustrat în exemplul 192 creează o pregnantă impresie de spațialitate prin menținerea prelungită a efectului de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
melodico-ritmice (Spirituel et discret), aflată într-un contrast evident față de cvasi-statismul planurilor asociate. Caracterul afirmației tematice principale derivă din predominanța atacului stacc., precum și din ritmul dinamic desfășurat în exclusivitate prin valori de și . Conform criteriilor de repetiție și variație, traseul melodic descris de evoluția intervalică a structurii tematice principale poate fi supus secționării în patru micro-unități constitutive. Astfel, prima dintre acestea micro-unitatea a’ se distinge ca motiv generator la nivelul întregii articulații tematice, dar și în contextul celor șase ipostaze ulterioare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Astfel, prima dintre acestea micro-unitatea a’ se distinge ca motiv generator la nivelul întregii articulații tematice, dar și în contextul celor șase ipostaze ulterioare ale reeditării acesteia de pe parcursul preludiului. Această micro-unitate se divide la rândul său în două subunități melodice înrudite (do, re, fa, sol, la - la, sol, fa, re), cu la sunet comun datorită schimbării sensului avansării. O asemenea analiză detaliată face posibilă constatarea modalității de construcție a subunității secunde prin proiecția „în oglindă” a celei dintâi. Cea de-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
legato-ului expresiv în contextul frazării. Modalitatea de folosire a pedalei de rezonanță va însoți acest tip de articulație, marcând în exclusivitate sunetele prelungite prin legato. Într-un sens contrar evoluției originare, micro unitatea f’ modifică configurația intervalică a celulei melodice extrase din micro unitatea a’ (fa, sol, la), inserând pentru prima dată intervalul de semiton (). Micro-unitatea g’ continuă mersul cromatic inițiat anterior, evoluând în exclusivitate prin semitonuri descendente. Secvențarea motivului și cromatizarea succesivă conduc la extinderea cadrului tonal inițial (fa
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
insistentă a micro-unității anterioare, discursul măsurii 26 (microunitatea h’ ) va realiza o tranziție fluentă spre episodul următor ce debutează cu o linie cromatică sinuoasă, concepută într-un atac molto stacc. Opțiunea de limitare a evoluției discursului la o singură voce melodică confirmă intenția compozitorului de a atrage atenția asupra unei imagini conceptuale inedite, un posibil număr de jonglerie al clovnului ce își controlează mișcările exhibiționiste cu abilitățile puterii de echilibru (ritmul uniform de asociat aspectului linear al expresiei melodice întruchipând cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
singură voce melodică confirmă intenția compozitorului de a atrage atenția asupra unei imagini conceptuale inedite, un posibil număr de jonglerie al clovnului ce își controlează mișcările exhibiționiste cu abilitățile puterii de echilibru (ritmul uniform de asociat aspectului linear al expresiei melodice întruchipând cu plasticitate o asemenea viziune). În contextul discursului, aspectul structural al intervenției cromatice ce apare independent de orice funcție îndeplinită într-un anume sistem armonic, pune în valoare calitatea sa pur sugestivă sau ornamentală (în exemplul anterior s-a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la limbajul cromatic, ca sursă a comicului sau a ironiei conținute de viziunile sale conceptuale. Noua ipostază a revenirii celui de-al doilea subiect tematic ilustrează acel procedeu caracteristic limbajului debussyst de a varia fondul sonor al unei aceleiași idei melodice, metamorfozată de această dată prin proiecțiile sonore ale unor agregate armonice complexe. În acest sens, evoluția discursului explorează sonoritățile unor acorduri succesive de septime și none cu trepte alterate (cel mai adesea, eliptice de cvintă). Modalitatea de folosire a pedalei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
septime și none cu trepte alterate (cel mai adesea, eliptice de cvintă). Modalitatea de folosire a pedalei de rezonanță va sublinia în mod corespunzător acest ritm alert al schimbărilor de agregate armonice. În acest caz, Debussy optează pentru evidențierea liniei melodice principale prin „promovarea” sa la octava superioară a registrului mediu, precum și printr-o redistribuire a vocilor în contextul țesăturii sonore, fapt ce plasează materialul tematic în prim-planul discursului. Prin intermediul modificărilor survenite la nivelul tempo-ului (traîné trenat) și a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
precipitare a tempo-ului (Un peu animé sau En animant peu à peu), raportată mișcării inițiale a debutului (Lent). Limitele indicației metronomice ar trebui să se încadreze între , excesul nivelului agogic manifestat de ambele părți riscând animarea improprie a arabescurilor melodice, precum și pierderea fluidității de avansare a discursului. Articulația tematică a preludiului expune o configurație structurală complexă prin combinația inedită a unor variate țesături sonore: scriitura acordică a motivului tematic inițial; juxtapunerea ulterioară a unui motiv în octave cu un aspect
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
avansare a discursului. Articulația tematică a preludiului expune o configurație structurală complexă prin combinația inedită a unor variate țesături sonore: scriitura acordică a motivului tematic inițial; juxtapunerea ulterioară a unui motiv în octave cu un aspect evident rarefiat; 241 linia melodică în arabesc ce desfășoară un traseu descendent, îndeplinind o funcție esențial ornamentală, dar asigurând în același timp și unificarea acestor entități disparate ale ansamblului. Debussy precizează o anumită ierarhizare a celor trei elemente distincte, utilizând procedeul diferențierii dinamice a motivelor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acestor entități disparate ale ansamblului. Debussy precizează o anumită ierarhizare a celor trei elemente distincte, utilizând procedeul diferențierii dinamice a motivelor (pp, ppp și un peu en dehors - puțin în afară). Astfel, se dorește evitarea unei sublinieri inoportune a liniei melodice în arabesc, comparativ cu motivul vocii mediane proiectat în prim-planul contextului. În acest sens, Debussy previne marcarea suplimentară a acesteia care se evidențiază în mod natural și suficient prin plasarea sa în registrul acut, dinamizarea ritmică ( ) și reaparițiile sale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]