1,167 matches
-
icoane, a fost o mizerie politică distrugătoare pentru imaginea României! <resume> REZUMAT O activitate de excepție pe tărâmul publicisticii, rezultate, de asemenea uimitoare, la braț cu norocul, curajul, știința de a fi util și comunicativ... ar fi observația pentru omul, memorialistul, reporterul rămas deja în Istoria jurnalismului românesc. Ținând cont de intervievarea celor mai înalte personalități din stat, fragmentele selectate, împrejurările, semnificațiile care se păstrează toate acestea conferă volumului de față și calitatea de DOCUMENT ISTORIC, pe lângă aceea de lectură interesantă
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Ghiuș, Andrei Scrima care în 1957 datorită și sprijinului primit de la patriarhul Iustinian Marina plecând în străinătate a scăpat de pușcărie, la care grup se adaugă, firește, și Vasile Voiculescu. Care a fost contribuția poetului la activitatea grupului „Rugul Aprins” memorialiștii nu și-au putut spune cuvântul pe deplin. După cum susține Valeriu Anania se pare că singura sa activitate a fost rugăciunea, inițierea sa isihastă, poeziile cu aceste teme. Câștig după care alergase încă de prin 1939, când a pornit pe
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
de metafore (2003); Post-texte (2003); Jocul literaturii și al sorții (2004); Vorbind, în colaborare cu Laszlo Alexandru și Ovidiu Pecican (2004); De la un critic la altul (2005); La ce oră vine dentistul (2005); Din Jurnalul lui Alceste (2005); Fișele unui memorialist (2006); Opinii în genere inconfortabile (2007); Breviar Cioran (2007); Întrebări, răspunsuri, întrebări, interviuri (2007); O provocare adresată destinului. Convorbiri cu Dora Pavel (2009);Exerciții de adevăr (2011). Bibliografie selectivă: Ștefan Aug. Doinaș, Lampa lui Diogene, București, 1970, p. 144-145.;Ion
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Dinu Rachieru ""Sfântul" Gheorghe de la Jiu continuă să ucidă...balaurii culturali. Incisiv, punitiv, argumentat. Excesele țin și de personalitatea specială, actorială și auctorială. Nouă ne este drag, în toate ipostazele: boemul superior, însinguratul fertil, poetul esențializat, publicistul petardier, criticul incomod, memorialistul înțelept...Regret și acum că primarul nostru de la Iași, prozatorul Constantin Simirad, generosul demnitar nu a găsit soluția, acum câțiva ani, de a-i oferi scriitorului o casă pe măsură, în dealul Copoului moldav, pentru travaliu asiduu, în spiritul Junimii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
drept consecință (una dintre ele) deturnarea atenției de la imperativul firesc al citirii și recitirii operei, ceea ce confirmă predicția despre propria posteritate: „Toate micile mizerii unui suflet chinuit/ Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.” După ce ziariștii, memorialiștii, societățile culturale și, în bună măsură, școala au dat contur mitului Eminescu (începând cu anii declinului său intelectual și imediat după moarte), receptarea operei publicate a căzut adesea sub palierul mediu al lecturii, din cauza „marșării” pe accidentul biografic 100 și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ajuns! După ce am propus manuscrisul pentru tipar (mi-l recomandase un prieten din vremuri grele al profesorului Constantinescu - neuitatul 160 Gheorghe Cahu), a urmat obligatoriul stagiu de zăcere (aproape un an) pe masa șefului Editurii Junimea (Andi Andrieș), pentru „verificări”. Memorialistul fusese director al Conservatorului din Iași în timpul Regatului; reușise să înființeze Filarmonica pe vremea regimului Antonescu, ba chiar îi solicitase „direct și personal” bani pentru bugetul instituției. În plus, în text ca și în iconografia anexată, puteau să apară (Doamne ferește
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
evocări intitulate Umbre, își scria „opera” de colportaj „memorialistic” împrumutând informații de peste tot (inclusiv din scrieri inedite, fără autorizația autorilor!). Pe mine nu m-a mirat, deoarece aflasem cu mai mulți ani în urmă (de la doctorul Semproniu Vasilescu) că viitorul „memorialist” fusese exmatriculat pentru furt (!) din Liceul Internat - Iași și din toate liceele din țară. Acum, ca scriitor, „exersa” în continuare... În scurt timp, Radu T. Constantinescu a decedat, înainte de a vedea jalnica apariție editorială a memoriilor sale, ducând cu sine
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
toate liceele din țară. Acum, ca scriitor, „exersa” în continuare... În scurt timp, Radu T. Constantinescu a decedat, înainte de a vedea jalnica apariție editorială a memoriilor sale, ducând cu sine și bănuiala că aș fi transmis textul său inedit regretabilului „memorialist” Aurel Leon. Despre colportajul „memorialistic” al tuturor bârfelor puse pe seama unor personalități culturale ieșene mă exprimasem și public în acea perioadă, drept care „directorul onorific” (!) al ziarului Monitorul de Iași (același Aurel Leon) m-a încondeiat în câteva rânduri. Apăsat ani
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
drept consecință (una dintre ele) deturnarea atenției de la imperativul firesc al citirii și recitirii operei, ceea ce confirmă predicția despre propria posteritate: „Toate micile mizerii unui suflet chinuit/ Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.” După ce ziariștii, memorialiștii, societățile culturale și, în bună măsură, școala au dat contur mitului Eminescu (începând cu anii declinului său intelectual și imediat după moarte), receptarea operei publicate a căzut adesea sub palierul mediu al lecturii, din cauza „marșării” pe accidentul biografic 100 și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ajuns! După ce am propus manuscrisul pentru tipar (mi-l recomandase un prieten din vremuri grele al profesorului Constantinescu - neuitatul 160 Gheorghe Cahu), a urmat obligatoriul stagiu de zăcere (aproape un an) pe masa șefului Editurii Junimea (Andi Andrieș), pentru „verificări”. Memorialistul fusese director al Conservatorului din Iași în timpul Regatului; reușise să înființeze Filarmonica pe vremea regimului Antonescu, ba chiar îi solicitase „direct și personal” bani pentru bugetul instituției. În plus, în text ca și în iconografia anexată, puteau să apară (Doamne ferește
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
evocări intitulate Umbre, își scria „opera” de colportaj „memorialistic” împrumutând informații de peste tot (inclusiv din scrieri inedite, fără autorizația autorilor!). Pe mine nu m-a mirat, deoarece aflasem cu mai mulți ani în urmă (de la doctorul Semproniu Vasilescu) că viitorul „memorialist” fusese exmatriculat pentru furt (!) din Liceul Internat - Iași și din toate liceele din țară. Acum, ca scriitor, „exersa” în continuare... În scurt timp, Radu T. Constantinescu a decedat, înainte de a vedea jalnica apariție editorială a memoriilor sale, ducând cu sine
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
toate liceele din țară. Acum, ca scriitor, „exersa” în continuare... În scurt timp, Radu T. Constantinescu a decedat, înainte de a vedea jalnica apariție editorială a memoriilor sale, ducând cu sine și bănuiala că aș fi transmis textul său inedit regretabilului „memorialist” Aurel Leon. Despre colportajul „memorialistic” al tuturor bârfelor puse pe seama unor personalități culturale ieșene mă exprimasem și public în acea perioadă, drept care „directorul onorific” (!) al ziarului Monitorul de Iași (același Aurel Leon) m-a încondeiat în câteva rânduri. Apăsat ani
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dovadă de ignoranță este primejdioasă pentru cultură. Nu este oare o manieră de a da uitării părinții și strămoșii noștri faptul de a accepta în tăcere ca ei să fie considerați ca muzicieni de rang secund?“ „La fel, spune Drujinin, memorialistul trebuie să-și impună „un soi de cod rutier, sensuri interzise pe drumul relatării: respectul distanței, al faptului că nu ești singurul martor, să știi că de la cele mai bune intenții până la minciună nu este decât un pas, să nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
cu Nichita Stănescu în Serbia, în 1982, ești foarte aproape de Nichita. De fapt, cât de aproape ai (fi) fost de Nichita Stănescu? Am fost într-adevăr aproape, mai aproape decât pare uneori... Contribuie la această imagine și firea mea de memorialist non-agresiv și timid începând de prin 1974-1975 l-am întâlnit pe Nichita în nenumărate rânduri, atât la el acasă cât și la Strunga, la Belgrad, la mine acasă, la Ponciovo atunci eram acolo... Am avut, împreună cu Nichita o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fi "craii" săi la atâtea decenii, când alții dispar sau intră, clasicizați, în manualele școlare și nu mai discută nimeni despre ei. OBSTACOLE IN CALEA LECTURII Consumul de literatură, la radio, în presă, la televiziune precum și apariția scriitorilor în scrierile memorialiștilor, rudelor, prietenilor sau admiratorilor sinceri creează adesea scriitorului o imagine cu efecte rele, greu reparabile, asupra curiozității cititorului, curiozitate care e un lucru tot atât de misterios, sau în orice caz fragil, ca și intenția artistică înainte de a se produce. Asaltați această
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
aș fi făcut și până acum unele incursiuni înspre momentele autobiografice cu adevărat importante, însă ele au fost mai degrabă excepția de la regulă decât regula însăși. Un critic literar e dator să fie cât poate de impersonal, lăsând creatorilor și memorialiștilor apele teritoriale ale amintirii. Acum, în fine, rezerva cuminte, abținerea de la genul și tonul confesiv se văd răsplătite printr-o nouă și consistentă posibilitate de a vorbi mai pe larg despre mine. Dar de ce să vorbesc despre mine și nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
spun documentele arhivistice de la anul 7184 (1676) dintr-un catalog cu astfel de acte păstrat la Arhivele Statului. Dl. Oprea adaugă această informație proprie, nerevendicându-și-o, ca eu să apar într-o postură și de cercetător nu numai de memorialist. Cinste domniei sale, dar și eu îmi exprim părerea nevrând să mi se atribuie un merit pe care nu îl am. Un fapt „și mai și”, deci mai grăitor în privința altruismului scriitoricesc al d-lui Oprea apare la Monografia comunei Boțești-Gugești
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
a fi cunoscută de un public mai larg? Cît și în ce măsură faptele de intimitate capătă sensuri generalizatoare; până unde se poate extinde suprapunerea între persoa ne și personaje în recrearea unor profiluri de oameni: rude, prieteni sau neprieteni? Imposibilitatea consultării memorialistului de scriitură, tatăl Constantin, trecut în lumea umbrelor de câțiva ani, în ceea ce privește cutumele obsesive ale perioadei în care s-au scris multe din pagini, iată alte chinuitoare dileme care și-au transferat încărcătura în Cartea părinților. Editorul, alături de prefațator și
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
1934), „Floarea soarelui”(1953), „Prin ani” (1958), „Oglinzi” (1963), „Aproape de pământ”(1968). Președinte al Uniunii Scriitorilor din România între anii 1964‐ 1965, redactor șef și director al revistei „Via ța românească” între anii 1965‐1973. Este cunoscut și ca prozator, memorialist și tr aducător. ALMA MATER În sângele femeii ce ne‐a purtat în pântec S‐ a întrupat minunea grăuntelui de viață, și din a ei durere zbucni întâiul cântec și din a ei privire, întâia dimineață. Din jertfa ei trupească
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Medicilor Scriitori și Publiciști și al Asociației Ziariștilor din România. A publicat versuri în Almanahul „Clipa cea repedeʺ apărut în Editura Viața Medicala Românească, în „Pagini Medicale Bârlădeneʺ precum și în volumul „Clipele din zoriʺ apărut în 1998. Calitățile sale de memorialist sunt redate în volumul „Pribegi în propria țarăʺ apărut în Editura „Agerpresʺ 2008. Prin volumul actual „La cumpăna anilorʺ, Mihai Ghiur adaugă creației sale o nouă prezență în lumea literară. Ioan Adam EU N‐AM SĂ‐NCHEI CU NIMENI LEGĂMÂNT
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
plâng că nu‐ s în stare O slabă mângâiere să‐ ți dau, cât de târzie, Ce dureros se stinse deșarta‐ ți așteptare! C.D.Zeletin (n.1935) Numele adevărat: Constantin Dimoftache, născut în comuna Burdusaci, județul Tecuci. Poet, prozator, esei st, memorialist, cronicar de artă, traducător, mare om de știință, în medicină, și în special în pediatrie. Doctor în medicină. Este președintele de onoare al Academiei Bârlădene, dar și membru al Academiei de științe Medicale, președintele Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mea cu elevul de-atunci. Îi mulțumesc comedianului pentru că nu m-a uitat, căci gratitudinea e-o floare rară În lumea actorimii. Apoi, pentru mine importante mai rămîn trimiterile la spectacole și interpreți, flashurile profunde ale cărții, nu giubușlucurile copilărosului memorialist. Spre exemplu, un blitz-portret Îi face Teodosiu, marelui George Constantin („CÎnd apărea se rupea scena-n două.[...] A murit un unicat!”); emoționantă este și vizita lui la casa lui Dostoievski („eram Înspăimîntat: dacă-mi deschidea? Cine-i spuneam că sunt
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
scriu, Încît Întotdeauna Îmi croiesc drum prin blocaj” (p.289); „lumea fanteziilor e singura lume locuibilă pentru un artist” (p.350) ș.a.m.d. Cartea acestui trist, nefericit și bolnav dramaturg Îți lasă un dublu regret: față de subiectul preferat al memorialistului (iubirile-i punitive), și față de eludarea adevăratelor subiecte interesante - Întîlnirile-i, celebre, cu lumea teatrului. VI. SPECTACOLE / FESTIVALURI / TEATRE ... Într-o carte despre teatru găsesc o scăpare: celebrilor frați Marx (i-ați văzut În filme savuroase - O noapte la operă sau
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
se delege cadre din Capitală pentru a lucra în zonele cele mai calamitate. Tânărul medic Constantin Dimitrescu-Severeanu, care peste decenii avea să dobândească o neconstestată prețuire nu numai ca promotor al chirurgiei moderne în țara noastră, dar și ca talentat memorialist, a fost trimis de generalul inspector Carol Davila să acționeze în focarele de holeră de pe perimetrul județelor Prahova, Buzău și Rîmnicu Sărat. La Ploiești, el n-a avut însă prea mult de lucru, mărginindu-se să pregătească la Spitalul Boldescu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
infirmier. Primarul a trimis pe un sergent și a găsit pe un arap într-o cârciumă, și l-a adus. Acesta, un bețiv pripășit, a primit propunerea cu o condiție: să-i dea mult să bea"... Din fericire, ne asigură memorialistul, "nu s-a pus acolo nici un bolnav". Datorită unei secete îngrozitoare, în toată regiunea domnea foametea. "Bolnavii de holeră mâncau fructe și ciorbă de prune crude, punând în oala cu prune un peștișor sărat, mic cât un deget". Cât despre
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]