1,562 matches
-
lectură a textelor sale critice și teoretice (realizată ingenios în E. Lovinescu și modelele românești și europene ale criticii literare interbelice); ea trebuie să continue, așa cum o face în cartea de față, cu parcurgerea scrierilor lui literare, corelate cu cele memorialistice, în care se găsește partea nemărturisită a gândirii critice, jumătatea sa obscură. Intitulându-și cartea Scriitorul și umbra sa, Antonio Patraș explică statutul pe care îl acordă literaturii lovinesciene, anume cel de "umbră" a creației diurne a criticului și ideologului
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Patraș explică statutul pe care îl acordă literaturii lovinesciene, anume cel de "umbră" a creației diurne a criticului și ideologului literar. Nimic mai firesc, de fapt, dacă ne gândim la disocierile pe care Lovinescu însuși le făcea, în propriile scrieri memorialistice, între "voință" și "temperament", considerând că un proces reușit de formare nu poate avea loc fără ca voința să prevaleze asupra "naturii" instinctive; după cum însăși opera de autoconstrucție identitară descrisă în Istoria civilizației române moderne are loc tot prin preeminența unei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
V, nr. 258, 9 oct. 1932. În articolul "Bizu" (din Viața literară, an VII, nr. 139, 1-20 dec. 1932) Lovinescu răspunde obiecțiilor lui Cioculescu, solicitând să fie judecat nu prin raportare la normele clasice ale romanului, ci după criteriile genului memorialistic și al vieților romanțate. Criticul va da credit doar lui Pompiliu Constantinescu, discipolul său cel mai fidel (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. III, p. 423). 10 Mihail Sebastian ("E. Lovinescu, Bizu, roman"), în România literară, nr.
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
scenariu narativ stereotip în trei "trepte": 1. "textul ca viață"; 2. "textul ca provocare a textului"; 3. "textul ca reper al lecturii sale". Justificată într-o anumită măsură, distincția aceasta nu explică în niciun fel legătura dintre roman și opera memorialistică. Pe de altă parte, succesiunea autor-narator-personaj nu generează decât la începutul lui Bizu o delimitare corespunzătoare, în cadrul primelor trei capitole. În rest, ordinea e aleatorie. 35 Moldovenismul se vede răstălmăcit aici în grilă existențialistă, așa încât personajul lovinescian nu mai lasă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ajunge; când se coboară pe scară, de la locul de întâlnire, întâmplarea o face să audă din gura unei femei din popor cuvântul cu care, în toată cruditatea ei, morala publică îi califică fapta" (p. 269). Subiectul nuvelei, rezumat în paginile memorialistice, va constitui nucleul narativ pus în scenă cu mijloacele melodramei în romanele ciclului eminescian. Interesant e că în eroina nuvelei care a constituit sursa de inspirație a lui Lovinescu se regăsesc și Mite și Bălăuca prima salvându-și onoarea cu ajutorul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de procedură civilă. Organizare judecătorească și competința (1926), Principiile procedurii judiciare (1932), Teoria execuției silite (1942), Pagini de practică judiciară și extrajudiciara (1944), ca și al poemului dramatic Dragoste și răzbunare (1896), al românului Paria (1905), respectiv al unor volume memorialistice Pe marginea Epopeei. Însemnări din timpul războiului (1919), Confidente (1940) etc. -, colaborator al "Adevărului Literar" și al "Vieții Românești"22. De asemenea, cariere importante au avut și profesorul de geografie economică la Academia Comercială din București, Gheorghe Arghirescu, titular în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
of America, Washington. Este coordonatorul și traducătorul mai multor volume și autorul lucrărilor (selectiv): Utilul și plăcutul, MicroHarmony: The Growth and Use of the Idyllic Model in Literature, A Theory of the Secondary: Literature, Progress, and Reaction, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (19401975), România și liberalismele ei. Atracții și împotriviri, Înțelepciunea calmă. Di@loguri în cyberspațiu cu Robert Lazu, Străin prin Europa. Note de călătorie 1983-1992, The Triumph of Imperfection, Imperfection and Defeat: The Role of Aesthetic Imagination in Human Society. Sorin
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mediu și lung. Sumarul volumului îi descrie analitic substanța, astfel încât nu mai insist aici asupra ei. Semnalez doar câteva "lecturi suplimentare" din opera lui Virgil Nemoianu care ar putea întregi perspectiva cititorului: pentru un masiv "supliment" autobiografic, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975), Timișoara, Editura Amarcord, 1994; pentru o variată gamă dialogică, interviurile strânse în Tradiție și libertate, București, Curtea Veche, 2001, pp. 385-530, precum și schimbul de e-mail-uri cu un alt spirit afin, publicat sub titlul Înțelepciunea calmă. Di@loguri în cyberspace
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
chiar să continue o anumită tradiție culturală și socială, ideologică, din care se născuse și cea mai interesantă parte a culturii noastre interbelice. V. N.: Exact. Eu de-aia spun, din nou, cum de multe ori am spus, că literatura memorialistică de după 1989 a fost cea mai bună parte a literaturii române. Da, s-au scris în ultimul deceniu romane, poezii, multe valoroase, mă rog, timpul va mai alege dintre ele, dar ca masă, ca grup, categorie nouă, asta a fost
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
1989 a fost cea mai bună parte a literaturii române. Da, s-au scris în ultimul deceniu romane, poezii, multe valoroase, mă rog, timpul va mai alege dintre ele, dar ca masă, ca grup, categorie nouă, asta a fost, literatura memorialistică, ăsta este fenomenu-l masiv inovator al ultimilor 15 ani. S. A.: Să revenim puțin la amintirile tale. Așadar, la sfârșitul anilor '50 erai student la Filologie. și chiar în condițiile acelea de agitprop, de cenzură și de supraveghere polițienească, formarea unui
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
1.2. În relație de complementaritate / 155 III.2. Vocația hermeneutică / 167 III.3. Pledoarii pe calea undelor / 176 III.3.1 Rezistență și cenzură / 182 III.3.2 Structura cronicilor / 189 III.4. Hibridizarea genurilor / 218 Capitolul IV. Discursul memorialistic / 225 IV.1. Jurnalul / 225 IV.2. La apa Vavilonului / 230 IV.3. Pactul cu autenticitatea / 234 Capitolul V. Discursul ficțional / 247 V.1. Romanul Cuvântul din cuvinte, prima parabolă a sistemului comunist / 247 V.2. Geneza romanului / 252 V.
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Lovinescu, aparținând, așadar, unui patrimoniu deja constituit, lucrarea este o valoroasă contribuție la cunoașterea acestor teme și câmpuri istorico-literare intersecta(n)te. Ideea ei este de a prezenta sistematic palierele scrisului Monicăi Lovinescu, distingând între mijloacele discursului adoptat, respectiv critic, memorialistic, ficțional. Este vorba, în esență, despre operele publicate în seria diaristică de Jurnale, eseuri radiofonice, Unde scurte, romanul Cuvântul din cuvinte, volumul de memorii La apa Vavilonului. Acestea din urmă sunt, potrivit Mihaelei Burlacu, "construite după șablonul discursului literar, pe când
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
creator în exil, grija pentru păstrarea formelor culturale românești, tentativele de promovare a cărții românești, formele rezistenței culturale, cenzura și vocația hermeneutică. În al patrulea capitol, Mihaela Burlacu are în vedere și procedează cu multă justețe la analiza discursului diaristico memorialistic din Jurnal și La apa Vavilonului. Chestiuni particulare de instanțiere narativă, grefate pe natura stilistică și scriitura etică, angajată în vocația adevărului și a valorilor sunt analizate cu mult rafinament. Capitolul al cincilea privește același tip de conștiință narativă, același
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Behring, Florin Manolescu, Nicoleta Sălcudeanu etc. Acestea privesc aspecte precise ale operei diaristei: poziționarea față de literatura din țară și exil, încadrarea în sistematizările exilului, atitudinea anticomunistă, considerentele asupra aparatului de stat. Concepută pe coordonatele celor trei tipuri de discurs, critic, memorialistic și ficțional, lucrarea noastră reprezintă o altă posibilitate de a ilustra biografia și opera Monicăi Lovinescu. Noutatea cercetării este dată în primul rând de subiectul ales, apoi de faptul că abordează sistematic întregul univers al creației acestei autoare. În realizarea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și rolul lor în emisiunile de la "Radio Europa Liberă" diferă: Virgil Ierunca se ocupă preponderent de lirică și de eseistica filosofică, iar Monica Lovinescu de proză și critică literară. Lucrarea determină și influențele lovinesciene și camilpetresciene asupra discursului critic și memorialistic. Totodată, expunem relevanța, puterea și densitatea "vocii" autoarei Undelor scurte. O problemă specială o constituie rolurile Monicăi Lovinescu în calitate de cronicar: mediator între creația zilei și public, judecător, propunător de criterii. Odată cu lectura specializată, autoarea descoperă și judecă opțiunile și intenția
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
acțiuni criminale, trecute în Raportul final încheiat în 2006 sunt surprinse de Monica Lovinescu, în imediata apropiere a momentului desfășurării lor, în emisiuni și în jurnal. Imaginea detenției din România poate fi reîntregită numai dacă declarațiilor oficiale se alătură scrierile memorialistice. Trăirile martorilor și ale victimelor apropie mai mult cititorul de înțelegerea acestui fenomen decât concluziile studiilor în domeniu. Monica Lovinescu face suficiente referiri la regimul de detenție, nu pentru că l-a trăit, ci pentru că îi este martor indirect prin mama
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
înmânat UNESCO-ului un protest cerând oprirea oricărei demolări de monumente și lăcașuri istorice în România"40. Există aici o anumită tentație a apărării identității culturale românești din care face parte și propriul trecut. Discursul mediatic îl dublează pe cel memorialistic, mutând dezbaterea din mediul public în spațiul personal și transformând informația în emoție. Nicolae Manolescu împarte scriitorimea în două categorii, "albii" și "roșii", adică rezistenții și devotații oficialităților comuniste. "Arta nu mai este "albă" sau "roșie"", spune Manolescu. "Înainte de 1989
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
stăpânească balansul precar între domeniul lor de manifestare, politică și supraviețuire economică. Jurnalista participă la istorie cu o mare doză de moralitate, dispusă să-și atenueze temperamentul coleric ca să comenteze obiectiv evenimentele. Discursul public diferă, sub acest aspect, de cel memorialistic. Portretele din La apa Vavilonului păstrează subiectivismul generat de judecățile de valoare și de nostalgia amintirilor. Asupra Jurnalelor domină responsabilitatea unei instanțe cu rol istoric. Examinarea cotidianului trebuie să fie obiectivă pentru posteritate. Teoriile expuse în Unde scurte stabilesc, printre
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
lui Emil Cioran pentru expresia franceză", spune Nicolae Florescu, "antrenează în discuție și revenirile periodice, aproape obsesive ale eseistului asupra "realităților" spirituale de acasă, dar și pe aceea a meditației sale asupra destinului istoric românesc, fie prin agitarea unui fond memorialistic extrem de prezent și mereu actual în conștiința sa, fie prin relevarea de noi imprecații sau elogii amestecate de cele mai multe ori într-o sinteză de-a dreptul dramatică, ce-i reflectă firea ciudată și sensul acut și particular al unei "înstrăinări
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
publică după moartea autoarei, O sută de zile cu Monica Lovinescu 169, volum scris într-un stil mult prea personal, pe alocuri patetic. Capitolele conțin grupaje de informații preluate din jurnalul personal, din convorbiri, din corespondență, dar și din materialul memorialistic al Monicăi Lovinescu. Cartea trezește adevărate polemici, autoarea ei fiind învinuită de trecerea unor bariere care ar fi trebuit să rămână închise, de repeziciune în exploatarea unor evenimente dezolante, de expunerea intimității. Monica Lovinescu, cea care distruge jurnalele din tinerețe
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
un reper, mai ales în cazul în care se discută despre scriitori contemporani. Cronicile ei sunt caracterizate de claritate, precizie (fără aproximații sau dubii), simplitatea limbajului, concretețe, sinceritate, obiectivitate, acuratețe și pot fi folosite ca documente, ca reevaluări critice și memorialistice ale întâlnirilor directe sau indirecte cu scriitorii din emigrație. Monica Lovinescu intră în contact cu foarte mulți literați din țară și din exil, fie în cadrul întâlnirilor cu caracter mai oficial cum sunt conferințele, mesele rotunde, cenaclurile literare, fie în mediu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pretextul alcătuirii unei antologii de scrieri politico-istorice. În 1988, receptând "Caietele critice" consacrate literaturii și confesiunii, Monica Lovinescu remarcă unul dintre aspectele originalității cazului românesc: teoria literară este cedată criticilor și eseiștilor, dar li se interzice abordarea altor domenii. Literatura memorialistică face trimiteri, prin propria ei natură, la istorie, ori criticii nu au acces la această știință. "Tot ce nu privește teoria literară fie e evacuat pur și simplu, fie se strecoară aluziv și timid, printre rânduri"274. În volumul Insula
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ieși de la birou? / - Strada e plină de larmă"347. Monologurile expun teatral, precum niște indicații scenice, lumea în care se mișcă protagoniștii anonimi. Marele anonim din opera Monicăi Lovinescu este ea însăși, deoarece acordă României rolul protagonistului. Capitolul IV Discursul memorialistic IV.1. Jurnalul Aproape șaizeci de ani de existență sunt rezumați în memorii și jurnale. Autoarea preia pentru La apa Vavilonului datele din jurnalul ținut între 1941 și 1960, anul morții mamei, când încetează însemnările zilnice. Evenimentele până în 1981 sunt
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
clișee biografice. Cele mai multe, nesemnificative"375. Autoarea este responsabilă de suprimarea unor evenimente, a unor date sau nume, considerate neimportante sau care trebuie protejate. Autocenzura este la fel de importantă ca imperativul ce a dus la consemnarea în jurnal. Datorită pactului autenticității, textul memorialistic nu necesită interpretare, traversarea lui duce direct la esența revelatoare. Informația este caracterizată de autenticitate, verosimilitate, nu de frumusețea stilului în care e redată. Calitatea și claritatea mesajului țin atât de modalitățile de construire a discursului, de regulile gramaticale, de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în totalitatea lui, aparține încă literaturii, sau mai precis literaturizărilor mele adolescentine, de a căror amintire mă feresc. Deci este impublicabil"408. Schița redă evadarea din țară pe podul de la Ensdorf. Literatura prilejuiește povestirea unor amintiri dramatice fără să devină memorialistică, deoarece personajul principal moare, încercând să traverseze podul. Protagonista este ucisă pentru că autoarea, după cum amintește în memorii, pierde la Ensdorf o parte din ea însăși. Istoria nu poate fi îndepărtată total din povestire, pentru că aparține și este totodată provocată de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]