5,977 matches
-
era parte. Cel de al doilea postula dezvoltarea unui parteneriat special cu Germania, privită Între aliații micului regat ca singurul „punct de susținere sigur și ferm [s.n., R.D.]” <ref id="35">35 BAR, fond D. A. Sturdza, S 19(42)/DCCCLIX, Memoriu secret asupra promovării mai ample și a importanței relațiilor germano-române (predat Secretarului de Stat al Ministerului de Externe, Domnului von Bülow de către subsemnatul [Alexandru Beldiman] la 4 mai 1898, după ce, În convorbirile anterioare, se discutase amănunțit conținutul de bază al
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
secret asupra promovării mai ample și a importanței relațiilor germano-române (predat Secretarului de Stat al Ministerului de Externe, Domnului von Bülow de către subsemnatul [Alexandru Beldiman] la 4 mai 1898, după ce, În convorbirile anterioare, se discutase amănunțit conținutul de bază al memoriului și fusese aprobat de Secretarul de Stat). „[...] În relațiile României cu Tripla Alianță, este prioritară cultivarea relațiilor totalmente extraordinare cu Germania. Nu e În interesul nici al germanilor, nici al românilor ca centrul de greutate al relațiilor noastre cu Tripla
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
la Viena. Nici nu ar fi de dorit, ci ar fi chiar un dezavantaj ca România să fie privită ca aparținând așa numitei sfere de influență a Austro-Ungariei”. </ref>. „A păstra Austro-Ungaria existând integral ca o Mare Putere - recita un memoriu Întocmit de ministrul de externe D. A. Sturdza În colaborare cu ministrul la Berlin, Al. Beldiman - este o necesitate. Pe această premiză esențială se sprijină și politica externă a României; și la acest principiu ea va ține necondiționat și În viitor
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
pentru un anumit timp acoperite de alte probleme. „Aversiunea Împotriva maghiarilor era Însă adânc Înrădăcinată” În rândurile elitei românești, iar „evoluția viitoare a raporturilor interne din Austro-Ungaria nu putea fi calculată” <ref id="38"> 38 Ibidem, S 19(42)/DCCCLIX, Memoriu secret asupra promovării mai ample și a importanței relațiilor germano române (predat... la 4 mai 1898). </ref>, Întrevăzută cu certitudine. Sarcina principală a diplomației austro-ungare la București părea să se rezume În mod real la un unic obiectiv: să preîntâmpine
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
conform planului român Vierbund-ul ori Quadrupla Alianță <ref id="55"> 55 Ibidem, p. 338 sqq.; Rudolf Dinu, Raporturi româno-italiene În cadrul Triplei Alianțe, 1888-1914, teză de doctorat, Universitatea din București, 2003, p. 166 sqq. </ref>. La 20 aprilie 1901, printr-un memoriu prezentat cancelarului german von Bülow de către Ministrul plenipotențiar al României la Berlin, Alexandru Beldiman, guvernul român a Încercat să modifice substanța prevederilor tratatului de alianță, solicitând extinderea condițiilor de casus foederis și pentru eventualitatea unui conflict armat româno-bulgar (punctul 2
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
cancelarului german von Bülow de către Ministrul plenipotențiar al României la Berlin, Alexandru Beldiman, guvernul român a Încercat să modifice substanța prevederilor tratatului de alianță, solicitând extinderea condițiilor de casus foederis și pentru eventualitatea unui conflict armat româno-bulgar (punctul 2 din memoriu). Răspunsul a fost Însă negativ, guvernul german arătând că o atare eventualitate era subînțeleasă În litera tratatului În vigoare, evident, În condițiile unui atac neprovocat venit din partea Principatului bulgar. Prin același memoriu, România a solicitat ca, pe viitor, să poată
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
eventualitatea unui conflict armat româno-bulgar (punctul 2 din memoriu). Răspunsul a fost Însă negativ, guvernul german arătând că o atare eventualitate era subînțeleasă În litera tratatului În vigoare, evident, În condițiile unui atac neprovocat venit din partea Principatului bulgar. Prin același memoriu, România a solicitat ca, pe viitor, să poată Încheia tratate separate de alianță cu Austro-Ungaria, Germania și Italia (punctul 1), ceea ce ar fi Însemnat, practic, transformarea Triplicei Într-o Cvadruplă alianță: „1. Pe baza raporturilor [stabilite de] tratatului existent - se
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
solicitat ca, pe viitor, să poată Încheia tratate separate de alianță cu Austro-Ungaria, Germania și Italia (punctul 1), ceea ce ar fi Însemnat, practic, transformarea Triplicei Într-o Cvadruplă alianță: „1. Pe baza raporturilor [stabilite de] tratatului existent - se arăta În memoriul respectiv - România este Într-adevăr aliată exact În același mod cu Germania și Italia, la fel cum este cu Austro-Ungaria. Drepturile și Îndatoririle puterilor aliate au fost stabilite pentru toți participanții În același mod prin tratat. Dar formal România a
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
pentru alte greutăți și clauze ce-i mai bine să fie evitate” <ref id="57"57 Ibidem, p. 655-656, nr. 5798. > </ref>. Acest episod, și În particular obiectul celei de a doua cereri formulate de guvernul român (punctul 2 din memoriu), nu poate conduce, În ciuda confuziei ce Încă domnește asupra intențiilor reale ale guvernanților de la București, decât la aprecieri negative vizavi de obiectivului urmărit În negocierile din 1901. Fie că s-a dorit repararea unei aparente lacune a tratatului din 1883
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
amețite de succesele din vară și „momentan Îmbătate” de ideea „România farà da se” <ref id="65"> 65 1918 la Români. Desăvârșirea unității național statale a poporului român. Documente externe, 1879-1916, vol. I, București, 1983, p. 383 sqq., nr. 69, memoriul contelui Haymerle, consilier pe lângă Legația austro-ungară la București, 16 decembrie 1913.</ref>. Însă, așa cum observa și atașatul militar austro-ungar, Hranilovič, În toamna lui 1913, iredentismul românesc nu prezenta un pericol militar atâta vreme cât guvernul român nu susținea și nu Încuraja agitația
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
11 Ediție de documente Îngrijită de Corneliu-Mihail Lungu, Tudor Bucur, Ioana Alexandra Negreanu, București, 1997, doc. nr. 15, p. 119 120. </ref>. În paralel cu demersul de mai sus, Domnitorul dorea să Înainteze acelorași suverani, la sfârșitul anului 1870, un Memoriu amplu și extrem de detaliat, În care se sublinia că menținerea stării dependență față de Poartă prezenta pentru ambele părți mai multe inconveniente decât avantaje. Cea mai bună soluție - În optica lui Carol I - era considerată capitalizarea tributului și neutralitatea României, sub
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
umane, la războiul de la sud de Dunăre și că, În fine, o Românie independentă și omogenă corespunde atât intereselor vecinilor, cât și Europei <ref id="88"> 88 M.O., nr. 16, 27 ianuarie 1878, p. 445-446, 451. </ref>. Într-un Memoriu Înaintat Puterilor europene, diplomația de la București Încerca să demonstreze că schimbul propus de Rusia era prejudiciabil intereselor românești, prin răpirea sudului Basarabiei fiind dificil de a stabili comunicații cu Dobrogea, provincie separată de restul României de către fluviul Dunărea și mlaștinile
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
României, Însă Brătianu considera o astfel de acțiune, În Împrejurările date, drept tardivă <ref id="130"> 130 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 3/1878, f. 3 verso.</ref>. La 13/25 iunie 1878, Carol I elabora, la Cotroceni, un memoriu al cărui scop nu era precizat și care prezintă un interes deosebit prin ideile pe care le conține <ref id="131"> 131 Ibidem, dosar nr. 35/1878, f. 1-2. </ref>. Aici, Domnitorul Își exprima dezamăgirea față de intenția Congresului de la Berlin
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
cei care se află în eroare nu sunt „receptorii învechiți”, ci „emițătorii moderni” semidocți. 7. Nu are mare importanță că expresia curriculum vitae a fost reactualizată, dar sărăcită de sensurile ei fabuloase și redusă, în mod ridicol, la înțelesul de „memoriu de activitate”. Adaptarea expresiei a început la români în 1990, prin intermediul mentalității anglo-saxone. Este justificată, în parte, folosirea ei de către americani. O civilizație modernă lipsită de un trecut fabulos are complexe de inferioritate culturală pe care și le lecuiește prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un trecut fabulos are complexe de inferioritate culturală pe care și le lecuiește prin atare împrumuturi greco-latine, spoliate de sensuri. Dar la români împrumutul apare penibil și fără rost. Mai ales abrevierea „CV”, care nici măcar americană nu este. Cuvintele din „memoriu de activitate” sunt de origine latină și desemnează precis ceea ce trebuie, fără a schilodi mirifica sintagmă curriculum vitae. 8. Platon, Lysis, 213e. 9. Heraclit (comentator din secolul I î.Hr.), în Questiones homericae, capitolul I, ed. Teubner, Leipzig, 1910. 10. Die
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ci și lacunare, ca în acest caz. În convorbirea cu prof. Iancu Filipescu apar elemente noi, care dau seama despre vremurile trecute. „În anul 1943, când am început cursul șde etnografie la Universitatea din Iași - n.n.ț, am făcut un memoriu la Ministerul Educației Naționale, ministru era Ion Petrovici, moldovean și el, în care ceream urgent înființarea unui muzeu etnografic la Iași. M-am pomenit - nu mă așteptam - cu aprobarea. Ceva mai mult, am primit și o subvenție de 300 000
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
salariul devenise normal. În 1990, s-a reînființat Institutul de Psihologie și, desigur, am început să ne punem problema reabilitării noastre. Stările vechi se activaseră, frica dispăruse totuși. Speranța unei schimbări m-a făcut să depun în nume colectiv un memoriu la Comisia de abuzuri și, ulterior, să rezolvăm pe calea justiției situația noastră. La Comisia de abuzuri era o lume incredibilă. Un tip țipa că directorul lui, homosexual, l-a dat afară de frică spunând că este incompetent. Desigur, el se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Un grup de călugărițe protestau că nu au difuzor la mânăstire, în timp ce Teoctist avea video și se uita la filme pornografice. Erau solidare cauzei lor și purtau plăcuțe cu vorbe nu prea ortodoxe la adresa patriarhului. Toți erau victime ale comunismului. Memoriul nostru și demersurile ulterioase s-au lovit de indiferență și de limite procedurale. Procesul, ni s-a scris în răspunsuri, fusese legal, corect, iar termenul de recurs era depășit. Mircea Ionescu-Quintus era ministru al Justiției și pare de la sine înțeles
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Laboratorului interdisciplinar al Institutului, unde am funcționat până la 1.04.1990. Ca urmare a apariției Decretului-lege nr. 35/1990, art. 13 - privind persoanele înlăturate din muncă pe motive politice până la data de 22 decembrie 1989 -, m-am adresat cu un memoriu Ministerului Învățământului pentru revizuirea situației mele, sperând că acesta va face „reparația” necesară, adică reabilitarea morală, profesională și mai ales juridică. Spre surprinderea și nedumerirea noastră, MI nu a făcut decât o nesemnificativă „reparație cosmetică”, fiind reîncadrată ca psiholog principal
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
parțială, modificându-se temeiul desfacerii contractului de muncă, din art. 130 (1) lit. i, în lit. b (situație în care unitatea își încetează activitatea prin dizolvare), astfel încât să pot ocupa un post de psiholog, așa cum am cerut MEI printr-un memoriu înregistrat cu o lună în urmă, și să realizez obținerea unei retribuții cât mai apropiate de cea anterioară (evitându-se o nouă încălcare a Codului muncii), pentru a avea cu ce hrăni cei trei copii care la ora actuală n-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Când consiliatul este pregătit să intre pe piața muncii, consilierul îl învață să caute un loc de muncă și îl pregătește pentru a ști cum să recepționeze ofertele din partea potențialilor angajatori, cum se completează aplicațiile (curriculum vitae, scrisoare de intenție, memoriu de activitate, fișe, alte formulare), care este conduita din timpul interviului, cum să utilizeze comportamente alternative pentru a‑și maximiza șansele de reușită etc. Pentru a veni în sprijinul consilierilor, prezentăm un set de reguli ale orientării școlare și profesionale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
iar din 1990 șef al Catedrei de limbă română pentru studenți străini. Își ia doctoratul cu teza Termeni păstorești în limba română (1976) și publică mai multe lucrări dedicate limbii române: Limba și cultura populară (1983), Cuvinte românești fundamentale (1995), Memoriu limbii române (I-IV, 1997-2003). Participa și la elaborarea monografiei Tezaurul toponimic al României. Moldova (I-II, 1991-1992; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române). Colaborează la „Contemporanul”, unde debutează în 1965, „Cronică”, Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Revista română” ș.a. Dintre scrierile
POPESCU-SIRETEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
1965), Catul (Poezii, 1969) și o versiune parțială a Eneidei (1979). A mai iscălit traducerea Elegiei nobilului transilvănean Gheorghe Șincai, a unor fragmente din opera lui Dio Cassius (în tratatul Istoria României, 1960), a lucrărilor Supplex Libellus Valachorum (1967) și Memoriul clerului unit din 1791 (1968). Ideile structurante din Despre utilitatea studiilor clasice, Clasicismul și cultura națională și În jurul clasicismului nu erau noi, le susținuseră anterior mulți alții, străini ori autohtoni, printre care și Titu Maiorescu. Mentorul Junimii, față de care tatăl
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
1821 (1864) ori Revoluțiunea română din anul 1848. Mușătoiul (1868) punctează simpatia, adeziunea față de sensul democratic al mișcărilor de la 1821 și 1848. Din zona interesului documentar ies însemnările de călătorie ale lui P. Impresiuni de călătorie în România (1858) și Memoriu. Descrierea s. monastiri (1861) aparțin unui peregrin sârguincios, pornit prin locurile istorice ale Munteniei și Olteniei. El cercetează vestigii, vizitează mănăstiri, citește hrisoave și inscripții, evocă gloria apusă. Dar călătoria „cu sacul în spate”, pe jos, devine și prilej de
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
a găsit tingirea capac, București, 1854; Colecțiune de poezii. Faptele eroilor; București, 1857; Bucur, istoria fundării Bucureștilor, București, 1858; Impresiuni de călătorie în România, București, 1858; ed. îngr. Dalila-Lucia Aramă, pref. Șerban Cioculescu, București, 1984; Traian în Dacia, București, 1860; Memoriu. Descrierea s. monastiri, București, 1861; Tudor Vladimirescu. Mișcarea de la 1821, București, 1862; Jidovul cămătar. Moldova și Bucovina, București, 1863; Catastrofa întâmplată boiărilor în muntele Găvanul - 1821, București, 1864; Flori de Moldo-România, București, 1864; Epoca glorioasă a lui Mihai Viteazul, București
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]