1,308 matches
-
moleculară (PCR). Diagnosticul diferențial în forma cutanată se face cu furuncul antracoid, herpesul, înțepăturile de insecte, erizipelul, stafilococia malignă a feței. Pot apare confuzii de diagnostic cu toxiinfecția alimentară, shigeloza, yersinioza, invaginația intestinală, abdomenul acut în forma intestinală , cu alte meningite hemoragice în forma meningeană sau cu alte pneumonii și anevrismul disecant de aortă în forma respiratorie. Tratament Antraxul este o boală cu declarare, internare si tratament obligatorii. Tratamentul etiologic de elecție este Penicilina G, 4-6MU/zi X 7 zile în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
glicemiei, ionogramei, testelor hepatice și renale, sunt utile pentru adaptarea terapiei de suport al complicațiilor. Diagnosticul diferențial al trismusului se face cu angina severă, abcesul molarului de minte, flegmonului periamigdalian, artrita temporo-mandibulară, parotidita epidemică. Contractura tonică generalizată impune diferențierea de meningitele acute, encefalitele acute, rabia, tetanosul, intoxicația cu stricnină, intoxicația cu fenotiazine. Tratament Tratamentul patogenic este prioritar și are ca obiectiv neutralizarea toxinei circulante, cu imunoglobulină antitetanică (IgAT) umană, administrată intra muscular, doze de 500-2000 U la adult și 200 600
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Această etapă precede răspunsul imun (apariția anticorpilor), timp în care testul obișnuit de diagnostic (ELISA HIV) este negativ. Starea de sănătate nu este afectată, dar uneori pot apare semne asemănătoare gripei, disfagie, tumefierea ganglionilor sau chiar o formă ușoară de meningită, manifestări care se remit spontan după câteva zile sau săptămâni. Perioada de „fereastră imunologică” durează aproximativ 3-6 luni. II. Stadiul asimptomatic (seropozitivitate HIV) începe odată cu pozitivarea testului ELISA-HIV și durează de la 2-3 ani până la 10-15 ani sau mai mult, în funcție de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
hemoculturi, hemoleucogramă, ionogramă, glicemie, uree, creatinină, teste funcționale hepatice. În suspiciunea de endocardită sunt necesare cel puțin trei hemoculturi înaintea antibioterapiei. Efectuarea unui frotiu prin tehnica „picătura groasă” permite evidențierea unor parazitoze de tipul malariei, babesiozei și erlichiozei. Suspiciunea de meningită impune recoltarea de LCR prin puncție lombară, de preferat înainte de administrarea antibioticelor. Dacă există semne de focar, edem papilar sau alterarea statusului mental, asociate cu risc de herniere după puncția lombară, sunt necesare investigații imagistice cerebrale (CTC, RMN). În aceste
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
alin. 2), precum și când este săvârșită de o „persoană în exercițiul profesiei sau meseriei și care se află în stare de ebrietate“ (alin. 4). Decesul pacientului din cauza diagnosticării incorecte a unei embolii pulmonare, a unei angine pectorale atipice sau a meningitei, mai ales în cazul copiilor, sunt doar câteva din cele mai frecvente cauze ale dosarelor de malpraxis cu care se confruntă medicii primari 1. 3. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii, conform art. 179 Cod penal. Infracțiunea constă în „fapta de a
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
BOLILE INFECȚIOASE 37 Tabel 3.7 Mecanisme de acțiune ale antifungicelor cu uz sistemic Struct. chimică Exemple, doze Indicații Observații Alterarea membranei celulare prin fixare pe ergosteroli Poliene AmB*: iv 0,71,0mg/kg/zi (doza totală 1,5-2,5g) Meningita cu cryptococcus, alte infecții fungice sistemice Nefrotoxicitate Febră, greață Alterarea membranei prin inhibarea sintezei ergosterolului Azoli Triazoli Fluconazol iv 400800 mg/z x 14z in terapia infecțiilor severe; Po 100-200mg/zi profilactic Tratament meningita cu cooccidii, consolidare meningita cu cryptococ
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
zi (doza totală 1,5-2,5g) Meningita cu cryptococcus, alte infecții fungice sistemice Nefrotoxicitate Febră, greață Alterarea membranei prin inhibarea sintezei ergosterolului Azoli Triazoli Fluconazol iv 400800 mg/z x 14z in terapia infecțiilor severe; Po 100-200mg/zi profilactic Tratament meningita cu cooccidii, consolidare meningita cu cryptococ, candidemie sistemică Profilaxia după transplant medular, leucemii, SIDA Hepatotoxicitate reversibilă, alopecie, slăbiciune musculară Voriconazol Iv 6mg/kg/12h prima zi, apoi 4mg/kg/12h Po 600mg/z Candida glabrata, Krusei, Aspergillus, Scedosporium, Fusarium Hepatotoxicitate
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
5-2,5g) Meningita cu cryptococcus, alte infecții fungice sistemice Nefrotoxicitate Febră, greață Alterarea membranei prin inhibarea sintezei ergosterolului Azoli Triazoli Fluconazol iv 400800 mg/z x 14z in terapia infecțiilor severe; Po 100-200mg/zi profilactic Tratament meningita cu cooccidii, consolidare meningita cu cryptococ, candidemie sistemică Profilaxia după transplant medular, leucemii, SIDA Hepatotoxicitate reversibilă, alopecie, slăbiciune musculară Voriconazol Iv 6mg/kg/12h prima zi, apoi 4mg/kg/12h Po 600mg/z Candida glabrata, Krusei, Aspergillus, Scedosporium, Fusarium Hepatotoxicitate, erupții cutanate, tulburări de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ÎN BOLILE INFECȚIOASE 38 Posaconazol po 200800mg/z Profilaxia aspergillozei și candidozei la imunodeprimați Candida rezistentă la Fluconazol hepatotoxicitate hipersensibilizare tulburări gastrointestinal e alungirea QT Inhibarea sintezei acizilor nucleici (toxicitate celulară) Fluoropirimidi nă Flucitozina po/iv 100-200 mg/kg/zi Meningita cu candida și cryptococcus Depresie medulară Mecanism complex: inhibarea sintezei acizilor nucleici și alterarea peretelui celular (prin antagonizarea sintezei chitinei) Derivat de Penicili um Griseofulvina Po 500 mg/z x 4-8 sapt Epidermophyton, Microsporum si Tricophyton hepatotoxicitate cefalee, vertij, greață
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
bactericide distrug bacteriile corespunzătoare spectrului de activitate, în timp ce bacteriostaticele inhibă creșterea bacteriană. Deși activitatea bacteriostatică poate fi suficientă pentru tratamentul majorității infecțiilor, efectul bactericid este necesar în cazul pacienților cu imunodepresii, cu infecții localizate în situsuri anatomice normal sterile (ex. meningite, endocardite) și în cazul unor infecții specifice (ex. infecții complicate cu Stafilococ auriu). Mecanismele de acțiune ale antibioticelor antibacteriene cunoscute sunt: Inhibiția peretelui celular este realizată de bacitracină, glicopeptide și beta-lactamine. Spre deosebire de celulele umane, membrana bacteriilor are în plus un
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Lyme, infecțiile cu Chlamydia, Mycoplasma, Helicobacter pylori. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 44 Lincosamidele Lincomicina, Clindamicina infecții cu streptococi (excepție enterococului), stafilococi , anaerobi GP și GN Cloramfenicoli Cloramfenicol infecții abdominale și genitale cu anaerobi GN, abcese cerebrale cu anaerobi, meningite cu pneumococ sau BGN rezistenți la βlactamine, alternativă în tratamentul febrei tifoide. Tetracicline Tetraciclina, Doxiciclina, Tygecliclina bruceloza, tularemia, pasteurelozele, boala ghearelor de pisică, boala Lyme, rickettiozele, psitacoza, febra Q, pneumoniile cu mycoplasme, trahom, infecțiile genitale cu chlamidii, limfogranulomatoza veneriană. Polipeptide
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Bolile eruptive MAJORE 60 4.1.8 Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian la distanță septicemia, pneumonia, artrita, meningita, abcese cerebrale, hepatice, etc. Complicații imunologice tardive (bolile poststreptococice): reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută difuză, eritemul nodos, coreea, uveita. 4.1.9 Tratament Scarlatina este o boală cu izolare obligatorie în spital. Tratamentul vizează aspecte etiologice, patogenice, simptomatice și igieno-dietetice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
0 8 85 9 12 52 13 20 16 > 20 0 Rubeola congenitală evolutivă este infecția generalizată a nounăscutului , care se menține contagios timp de 6 12 luni. Manifestările rubeolei congenitale evolutive pot fi hipotrofia, adenopatiile, hepatosplenomegalia, icterul, pneumonia, miocardita, meningita, trombocitopenia, anemia hemolitică, leucopenia. Decesul afectează 1/ 5 cazuri. 4.3.5 Diagnostic Diagnosticul rubeolei se bazează pe criteriile: Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Clinic: adenopatii +/ erupție + semne generale ușoare Hematologic nespecific: leucopenie, plasmocitoză, atipii limfocitare Virusologic: direct prin identificarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
asociază localizărilor extracutanate și apar mai ales în condiții de imunodepresie. Complicațiile neurologice se înregistrează mai ales la copii. Ataxia cerebeloasă și inflamația benignă a meningelui apar după aproximativ 21 de zile de la debutul erupției. Alte complicații neurologice posibile sunt meningita, encefalita, mielita transversă, sindromul GuillainBarre sau sindromul Reye. Pneumonia variceloasă este cea mai serioasă complicație a varicelei, apărând mai frecvent la adulți (20%), cu severitate deosebită la gravide. Caracteristicile pneumoniei variceloase sunt debutul între a 3-a și a 5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sau nevralgie postherpetică. Durerea asociată sau nu cu tulburări de sensibilitate (hipo sau hiperestezie) persistă mai multe luni după remisiunea erupției zosteriene, la peste 50% dintre pacienții peste 50 de ani. Alte complicații neurologice ale herpesului zoster pot fi: monopareze, meningite, encefalite, mielitele. Angeita granulomatoasă este rară și se manifestă prin hemiplegie contolaterală, diagnosticată prin arteriografie cerebrală. Complicațiile herpesului zoster oftalmic pot fi: keratita, iridociclita, glaucomul secundar. Diseminarea generalizată a leziunile veziculoase este denumita „varicelizare”, indicând un risc de 5-10% pentru
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
stomatită. Etiologia este frecvent virală (virusuri herpetice, virusul febrei aftoase, virusuri Coxsackie), mai rar bacteriană (streptococi anaerobi). 5.2.4.6 Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 86 Suprainfecția bacteriană sau micotică Mecanism toxic: nefrita “in focar” Mecanism imunalergic: eritemul nodos (postviral sau postbacterian), purpura Henoch-Schonlein (postviral sau postbacterian), glomerulonefrita acută, RAA (poststreptococic). 5.2.5 Diagnostic Diagnosticul anginelor cuprinde două etape: Recunoașterea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
benzodiazepine, hidantoina) Hepatita MNI hepatite virale A, B, C, ictere medicamentoase Febra prelungită cu adenopatie MNI Neoplasme Colagenoze Sarcoidoza Alte boli infecțioase 5.3.5.2 Complicații Complicațiile mononucleozei infecțioase sunt: Hematologice: anemie aplastică, anemie hemolitică, trombocitopenie Neurologice: sindromul GuillainBarre, meningită, encefalită, mielită, nevrită INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 93 Cardiace: miocardita, pericardita Respiratorii: pneumonia interstițială, insuficiența respiratorie obstructivă Ruptura splenică Suprainfecțiile bacteriene. Sindromul de oboseală cronică se asociază frecvent infecției cu virusul Epstein-Barr și poate fi considerat o complicație a MNI
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
RESPIRATORIE 102 Influenzae, Streptococus pneumoniae sau bacili gram negativi. Se manifestă după 5-7 zile de boală, cu reapariția febrei, tuse, dispnee. În cursul gripei se pot exacerba bolile cronice pulmonare: BPOC, astm, mucoviscidoză. Complicațiile extra-respiratorii sunt: Cardiace: miocardita, pericardita Neurologice: meningita, encefalita, poliradiculonevrita, nevritele periferice, sindromul Reye Miozita cu mioglobinurie. Gripa apărută la gravide poate determina malformații, mai ales dacă boala apare în primul trimestru de sarcină. 5.5.6 Diagnostic Diagnosticul gripei se bazează pe date epidemiologice, clinice și etiologice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
infecției urliene este de regulă anunțată de creșterile febrile. Localizările neuromeningeale pot fi primele manifestări ale infecției urliene sau pot apare secundar parotiditei, după prima săptămână de la debut. Virusul urlian este una dintre cele mai frecvente cauze ale meniningitelor virale. Meningita urliană corespunde tabloului general al meningitelor virale și se manifestă clinic prin febră, cefalee, fotofobie, vărsături, semne de iritație meningeană. Encefalita urliană este rară și se poate manifesta precoce, prin invazia directă a virusului, sau tardiv, prin mecanism imun de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de creșterile febrile. Localizările neuromeningeale pot fi primele manifestări ale infecției urliene sau pot apare secundar parotiditei, după prima săptămână de la debut. Virusul urlian este una dintre cele mai frecvente cauze ale meniningitelor virale. Meningita urliană corespunde tabloului general al meningitelor virale și se manifestă clinic prin febră, cefalee, fotofobie, vărsături, semne de iritație meningeană. Encefalita urliană este rară și se poate manifesta precoce, prin invazia directă a virusului, sau tardiv, prin mecanism imun de demielinizare postinfecțioasă. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de 5-15% și sunt reprezentate de erupții purpuro-peteșiale, noduli Osler (roșuviolacei, dureroși, situați la nivelul pulpei degetelor sau palmelor) și leziunile Janeway (placarde eritematoase palmo-plantare). Manifestările neurologice apar cu frecvență de 15% și sunt de tipul emboliei, anevrismului arterial, abcesului, meningitei, infarctului sau hemoragiei cerebrale. Dispneea evoluează progresiv pe măsura deteriorării cardiace. Infarctul pulmonar apare mai ales în endocardita tricuspidiană. Alte manifestări extracardiace în cadrul endocarditei sunt oculare (purpura conjunctivală, petele Roth), renale (proteinurie, hematurie, uneori insuficiență renală) sau mioarticulare (artralgii, mialgii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
virale. Această etapă precede răspunsul imun (apariția anticorpilor), timp în care testul obișnuit de diagnostic (ELISAHIV) este negativ. Starea de sănătate nu este afectată, dar uneori pot apare semne asemănătoare gripei, disfagie, tumefierea ganglionilor sau chiar o formă ușoară de meningită, manifestări care se remit spontan după câteva zile sau săptămâni. Perioada de „fereastră imunologică” durează aproximativ 3-6 luni. II. Stadiul asimptomatic (seropozitivitate HIV) începe odată cu pozitivarea testului ELISA-HIV și durează de la 2-3 ani până la 10-15 ani sau mai mult, în funcție de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Dermatită H.Zoster > 2 dermatoame LEMP* Parotidită Stomatită recidivantă cu HSV Limfom primar cerebral Infecții respiratorii superioare: sinuzite, otite Pneumonie limfoidă interstițială (LIP) Sarcom Kaposi Cardiomiopatie Pneumocistoză pulmonară Anemie/ neutropenie/ trombocitopenie Infecții bacteriene severe, multiple/ recidivante (Salmonella) Leiomiosarcom Hipotrofie staturoponderală Meningită, septicemie, bacteriemie Tuberculoza diseminată/ extrapulmonară Micobacterioze atipice diseminate 9.5.1 Afecțiuni ale sistemului nervos asociate HIV/SIDA Afecțiunile neurologice manifestate clinic apar în 30% dintre cazurile cu HIV/SIDA, dar frecvența leziunilor necroptice a variat între 60100%, după mai
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
o schizofrenie. 11. Boli infecțioase. Infecțiile cu bacterii, viruși, fungi și chiar parazitozele pot determina sindroame mentale organice. Unii agenți infecțioși cauzează chiști sau abcese cu localizare cerebrală cu semne de focalizare la examinarea neurologică. Altele se pot prezenta ca meningite, encefalite sau focare multiple. 12. Substanțe toxice. Cauzele toxice ale sindroamelor mentale organice sunt comune și sunt atât de variabile ca formă, agenți cauzali și vârsta debutului încât pot fi cu greu diagnosticate cu acuratețe. a. La adolescenții și adulții
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la ore iar crizele sunt recurente. Tinerii, în special bărbați, suferă acest sindrom mai frecvent decât vârstnicii. Acest efect secundar trebuiește deosebit de isterie, catatomie și tetanos. Departe de a fi larg recunoscute, distoniile au fost adesea greșit diagnosticate ca tetanos, meningite, encefalite, isterie, psihoze acute și tumori maligne. Când este un motiv de a fi suspicioși, un calciu seric poate fi determinat pentru a departaja rarele cazuri de hipocalcemie. Tratament. Reacțiile acute distonice răspund foarte bine la administrarea standard de agenți
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]