1,742 matches
-
de stejar, recuperată de la demolări și pusă pe niște capre de tăiat lemne. Chiar și frigiderul lui era un cub miniatural de cameră studențească, recondiționat, pe care-l luase de la Goodwill cu zece dolari. Își menținea apartamentul la o temperatură meschină de cincisprezece grade. Bineînțeles că avea dreptate: era singurul mod de viață care putea fi apărat. Dar ea-și schițase deja planuri să-i facă lui casa mai locuibilă. Femeia aia are propriul termometru interior, spuse ea. Propriul ceas atomic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o luase la fel de prost ca a lui. Ea trăise deja vidul în care el de-abia intra. Ceva imens, ascuns. Ea știa ceva de care el avea nevoie. Ceva din ea îl putea redeștepta. Dar exista și o explicație mai meschină. Ce diagnostic ar pune studenții ăștia, dacă li s-ar expune faptele? O banală criză de vârstă mijlocie? Biologie pură, autoiluzionare clasică sau ceva mai spectaculos? Vreun deficit care ar apărea la scanare, vreo tumoră care apăsa neîncetat pe lobii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
primă mărime, analist valoros și creator al unei formule narative deosebite. Continuitatea cu primul roman este evidentă mai întâi în sfera preocupărilor: se regăsește și aici același interes polemic pentru drama intelectualului român trăind într-o societate dominată de interese meschine, afacerism, politicianism și mondenitate. Camil Petrescu este cel care, prin opera lui, contribuie la sincronizarea literaturii române cu literatura europeană, prin aducerea unor noi principii estetice, ca autenticitatea, substanțialitatea, relativismul și prin crearea personajului intelectual lucid și analitic, de poetică
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
Înțepenită ni s-ar fi adresat cu aceste vorbe. Ședea acolo, purtînd Încă pe față culoarea ștearsă a Întregii sale vieți, care, sub ochii noștri, se preschimba În cenușiul morții. Sărmană nulitate ofilită, servilă, umilă, agresivă și coruptă, sărman atom meschin, lingușitor, intrigant, șiret, plin de o jalnică speranță și de o amabilitate servilă, pierdut În orașul cu o mie de picioare. Sărman omuleț, amărît, urît, steril și jerpelit, cu Încîlceala ta de Înjurături grosolane, cu strigătele și vorbele tale gîtuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
băuturi proaste. Ai rătăcit pe străzi Îndrugînd fraze răsuflate ce scrîșneau ca pietrișul În gura ta, pe cînd viața Îți oferea bucurie, faimă, măreție, dar nu te-ai Înfruptat din ele pentru că nu purtau parfumul șefului, binecuvîntarea preotului sau acordul meschin și inutil al lui Mike, Mary, Molly, Kate sau Pat - iar În noaptea aceasta stelele strălucesc, marile vapoare țîșnesc din gura portului și mii de semeni de-ai tăi pășesc pe deasupra capului tău, pe cînd tu stai aici, mort În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
capului tău, pe cînd tu stai aici, mort În tunelul tău cenușiu! Îți privim chipul cu uimire, milă și groază, pentru că știm că ești plămădit din același lut ca și noi. Ceea ce sălășluiește În noi toți - ceea ce este Înălțător, josnic, meschin și eroic, ceea ce este rar, banal și măreț, zace mort aici, În inima orașului fără odihnă, iar În această imagine mizeră a lutului corupt se află scris destinul tuturor viețuitoarelor, da, al regilor pămîntului, al prinților inteligenței, al atotputernicilor stăpîni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
său. Căci În această perioadă el ajunge să urască ceea ce i-a fost dat de natură prin naștere, iar prin acest sentiment de ură se Înjosește și Înjosește ființa umană. Căci ura fața de trupul său este Întocmai ca ura meschină pe care o poate nutri un om față de un prieten devotat și urît, al cărui destin se Împletește cu al său și pe care trebuie să-l Îndure. Și, Într-adevăr, prietenul acesta devotat și urît, care este temnița caraghioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Traian Vuia contribuție la profilul politic al marelui inventator", în Ziridava, 1974, p. 101), inventatorul observa: "Mi se pare că politica noastră nu e totdeauna condusă cu spirit consecuent, ci e condusă mai mult de sentimente, rancune personale, chiar și meschine, josnice și naive, și e lipsită de vederea în viitor. N-avem încredere în noi înșine, piatra fundamentală a succesului. Suntem impulsivi și contingențele au o putere mare asupra noastră. Nu cunoaștem sforțările continue și nu avem curaj decât în
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
vă aduce aici, Prințe? întrebă el amabil. Gosseyn făcu un expozeu sincer a tot ce i se întâmplase lui Ashargin. Încheie: - Sunt hotărât să îmbunătățesc poziția prințului la palat. Până acum el a fost tratat într-un mod nepermis de meschin. Aș dori să fac apel la Gorgzina pentru a modifica atitudinea Excelenței Sale. Crang dădu din cap, îngândurat. - Înțeleg. Plecă de la fereastră și îi indică lui Gosseyn-Ashargin un fotoliu. - Eu nu înțelesesem deloc poziția voastră în joc, zise el. Din câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
cinci lire. Domnul Thaw se întoarse încet și-l fixă cu privirea. Ce fel de fată e asta? — Nu te privește ce fel de fată e. Vreau să mă simt liber și darnic. Dacă am numai cîțiva șilingi, o să fiu meschin, prudent și n-o să simt nici o plăcere. Simt nevoia de un pic de plăcere. — Și cît de des plănuiești s-o simți? — Nu-mi pasă. Nu știu. Nu mă gîndesc decît la seara de mîine. Domnul Thaw se scărpină în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
doar ai presimțit aprinderea sau dacă ea s-a produs pur și simplu la atingerea degetului tău. E greu să te obișnuiești cu gândul că ai putea avea un picior mai lung sau mai scurt decât ceilalți, oricum șchiopătezi, iar meschina compensație a singularității nu e o consolare. În asemenea momente Zenobia intra în norul meu, șoptea ceva, nu învăța nimic de la mine și nu mă învăța nimic, eram trăiți fiecare de universul nostru comun, ne înțelegeam firesc, fără prea multe
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
vă aduce aici, Prințe? întrebă el amabil. Gosseyn făcu un expozeu sincer a tot ce i se întâmplase lui Ashargin. Încheie: - Sunt hotărât să îmbunătățesc poziția prințului la palat. Până acum el a fost tratat într-un mod nepermis de meschin. Aș dori să fac apel la Gorgzina pentru a modifica atitudinea Excelenței Sale. Crang dădu din cap, îngândurat. - Înțeleg. Plecă de la fereastră și îi indică lui Gosseyn-Ashargin un fotoliu. - Eu nu înțelesesem deloc poziția voastră în joc, zise el. Din câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Și încheie cu vorbele: - Onorată instanță, sunt sigur că Împărăteasa nu va aproba asemenea acțiuni întreprinse împotriva unor cetățeni cinstiți. - Dar cum îndrăznești - spuse glacial persoana de pe fotoliul judecătorului - să folosești numele sacru al Maiestății sale în susținerea intereselor dumitale meschine? Fara simți fiori prin tot trupul. Sentimentul tainic că este un membru al marii familii a Împărătesei îi sugeră brusc imaginea a zece milioane de tribunale înghețate ca acesta și a miliarde de oameni răuvoitori și împietriți ca acest judecător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
când să ne socotim greșelile. Inginerul se simți cuprins de un sentiment de jenă. Găsea scena de un grotesc penibil. Patru bătrânei smulși brutal de la tabieturile lor inofensive ― cleveteli banale cu o farfurioară de dulciuri în mână și o partidă meschină de poker la cinci bani deschiderea ― puși dintr-o dată în fața unor necunoscuți înarmați. ― Deci chestiune de câteva ore, rezumă Nucu Scarlat mângâind patul revolverului. În măsura în care vă veți vedea de treabă, aproape că nu vă vom deranja. Puteți continua să jucați
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tremurau. ― În viața mea n-am întîlnit pe cineva care să vă semene! Am avut de-a face cu escroci, pungași, criminali, în fine toată drojdia pe care o dă la iveală orice societate. Am răscolit sentimente murdare și interese meschine, am investigat patimi bestiale, ce se pot naște doar în minți întunecate care n-au depășit condiția primară... ― Dar unul ca mine n-ați mai întîlnit, rânji Grigore Popa întrerupîndu-l. ― Nu, spuse Cristescu privindu-l deschis, în ochi. N-am
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
taie limbile de la niște pantofi noi lucrați la Shull ca să-i facă praștie nepotului. Nevastă-sa limfatică, fără nerv și fără umor, se cutremura. Cristescu urcă pe Strada Karl Marx, identificînd-o automat: "Fost Lascăr Catargi..." Locuiseră în apropiere, un apartament meschin, întunecos, cu o mobilă îngrozitoare tapițată în verde. Mătușă-sa încerca să pară fericită și plângea la ore fixe când se credea singură. Căutase un bărbat chibzuit, normal... Era într-adevăr "normal", obtuz, lipsit de sensibilitate. Maiorul deschise agenda verificând
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
poftă intensă, plină de emoții față de lucrurile stranii și exotice. Ședea cu ochii mari strălucitori și―l asculta pe Hedrock care spunea: ― Probabil sînteți nebuni cu toții, pentru că altfel n-ați subaprecia mereu Arsenalele și știința lor dezvoltată continuu. Ce idee meschină e asta că aș fi venit aici ca spion, și că mă interesează un mărunt secret guvernamental. Am venit aici doar pentru un singur scop, și Majestatea Sa îl cunoaște perfect. Dacă mă ucide, își distruge în mod deliberat ființa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
meu, acolo puteam fi monarh absolut, pontifex maximus, Michelangelo, orice. Nu mă stânjenea nimeni, nu mă contrazicea nimeni. Eram admirat, adulat, uns cu suc de mirt, mă bucuram de toate onorurile posibile. Asta mă ajuta să suport o existență ticăloasă, meschină, cioplind cruci pentru alții ca, apoi, închizînd ochii sau noaptea în somn, să mă duc într-o altă lume, unde nu-mi lipsea nimic. Cu mâinile sub cap, întins lângă Emilia, doborâtă de băutură, mă imaginam un geniu care uimea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
sculptor?" m-a întrebat, îndatoritor, portarul. Ceva nu mi-a plăcut în curiozitatea lui încît mi-am scuturat impermeabilul de apă pe trepte și i-am zis sec: "Pe nimeni". Până la urmă n-a fost o ploaie furtunoasă. Dimpotrivă, ploua meschin, mărunt, ca toamna. Se lăsase și ceața. O ceață deasă, vâscoasă, care aproape ascundea marea. L-am auzit pe Domnul Andrei explicîndu-le celorlalți bătrâni care se înghesuiseră la capătul coridorului și priveau ploaia: "Pe o vreme ca asta nu se
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de miezul nopții, ba poate chiar se apropiau zorile, și eu continuam să-mi pun întrebări, să mă cert în gând cu Laura. În loc să fie alături de mine, ea ținea să mă silească să-mi miros, domesticit, ratarea. Prefera o dragoste meschină și lucidă. Când puteam să stăm amândoi în sala cu oglinzi, ea pe un fotoliu, eu pe altul, bând limonada sălcie care intra în ritual și visând fiecare în voie... nu, ea prefera să mă azvârle în pulbere de pe treapta
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
27 noiembrie 2010. Suntem la 133 de ani de la cucerirea Plevnei, Osman Pașa - comandantul suprem predând sabia sa generalului român Cerchez. Eroi au fost, eroi... Astăzi, patriotismul și-a pierdut valoarea și semnificația acelor vremuri... Astăzi, doar banul și interesele meschine sunt prioritare. În ajunul alegerilor din Basarabia se constată o fracționare a forțelor democrate, în locul unei alianțe ce ar pune în inferioritate pe comuniști. Se face referire la violența campaniei de anul trecut cu represiunile exercitate de Voronin. Sper ca
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
substituite corpurile și că mormântul lor ar fi fost gol. Ca orice muritor de rând se mulțumește cu acel loc de veci - deși în viață lumea i se părea prea mică și cei din jur l-au adulat din interese meschine. în cele ce urmează voi îngloba imediat eseul „Pensionarii vor ieși din criză grație ajutorului dat de U.D.M.R.”. Duminică, 14 noiembrie 2010, la ora când voiam să trec să mă odihnesc de prânz, soneria zbârnâie ca ieșită din minți
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
lor, Marko Bella. I-am spus-o de la obraz că ceea ce mi s-a oferit sub formă de cadou e o afacere, e bișniță ordinară din partea unor oameni pe care până acum nu-i bănuiam că ar avea asemenea preocupări meschine. Deci, dragi pensionari români, vă cer iertare că v-am făcut ca măcar un minut să credeți că U.D.M.R. ar fi interesat în a ne îmbunătăți starea materială în asemenea vremuri de criză. De aici se vede că va
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ar gândi făuritorii Unirii de acum 162 de ani dacă ar vedea vrajba dintre partidele politice de la noi? Cei de atunci au atins sublimul patriotic, în opoziție cu politicienii de astăzi, care cred doar în bani și-și urmăresc scopurile meschine, cât mai departe de patriotismul unioniștilor. Marți, 25 ianuarie 2011. La ora prânzului, poșta mi-a adus un nou dar de suflet de la dl. Ion Popescu-Sireteanu și anume, volumul „La porțile norocului”, o adevărată delectare. Volumul actual reia aceeași problemă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Neather va fi răsplătit pentru timpul și expertiza sa. Cu alte cuvinte, ori va primi un teanc de bancnote din sertarul lui Henry de pe strada Bond ori, mai puțin probabil, o parte din profiturile obținute în urma eventualei vânzări. Dar nici măcar meschinul de Neather nu a vrut să colaboreze. Îmi pare rău, Henry, băiete... „Băiete“ îl enerva în mod special pe Henry, care știa că nu era deloc un limbaj natural pentru un tip isteț din Bedfordshire ca Neather. — Îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]