2,951 matches
-
Una dintre temele de meditație constantă este modul în care poate fi comentată literatura și, decurgând de aici, condiția istoriei literare și a criticii, temă ce se regăsește în textele de escortă ale primelor lui două volume: Lecturi infidele și Metamorfozele poeziei. Prin programul critic pe care îl apăra și îl ilustra, cartea de debut a atras atenția asupra autorului, care asuma frontal condiția reputat subiectivă a criticii și vocația acesteia pentru aderențele eterogene și complexe. Misiunea indispensabilă a criticului este
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
atras atenția asupra autorului, care asuma frontal condiția reputat subiectivă a criticii și vocația acesteia pentru aderențele eterogene și complexe. Misiunea indispensabilă a criticului este să justifice opera, să o facă plauzibilă în fața receptorului său, în funcție de repere infinit variabile. În Metamorfozele poeziei se reia una dintre tensiunile discutate în cartea anterioară: cea dintre creație și istorie. Se descalifică practic istoria literaturii în beneficiul criticii, singura căreia opera i se adresează prin ceea ce are irepetabil și vital. Asupra dilemelor debutantului, M., criticul
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
stările prin care trece, și jurnalul său este, repet, admirabil, dacă poate fi admirabil ceva ce este atât de aproape de durere. EUGEN SIMION SCRIERI: Literatura română de azi. 1944-1964 (în colaborare cu Dumitru Micu), București, 1965; Lecturi infidele, București, 1966; Metamorfozele poeziei, București, 1968; Contradicția lui Maiorescu, București, 1970; Teme, vol. I-IV, București, 1971-1983, vol. V: Julien Green și strămătușa mea, București, 1984, vol. VI: O ușă abia întredeschisă, București, 1986, vol. VII: Desenul din covor, București, 1988; Prelegeri de
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
Noe, I-III, București, 1980-1983; Despre poezie, București, 1987; Istoria critică a literaturii române, I, București, 1990; Dreptul la normalitate. Discursul politic și realitatea, București, 1991; Cărțile au suflet, Iași, 1995; Arhivele Paradisului. Un dialog cu Mircea Mihăieș, Timișoara, 1999; Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului, îngr. Mircea Mihăieș, Iași, 1999; Poeți romantici, București, 1999; Teme, București, 2000; Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, I-III, Brașov, 2001; Cititul și scrisul, Iași, 2002; Inutile silogisme de morală practică, București, 2003; Poeți moderni, Brașov
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
III, București, 1980-1983; Despre poezie, București, 1987; Istoria critică a literaturii române, I, București, 1990; Dreptul la normalitate. Discursul politic și realitatea, București, 1991; Cărțile au suflet, Iași, 1995; Arhivele Paradisului. Un dialog cu Mircea Mihăieș, Timișoara, 1999; Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului, îngr. Mircea Mihăieș, Iași, 1999; Poeți romantici, București, 1999; Teme, București, 2000; Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, I-III, Brașov, 2001; Cititul și scrisul, Iași, 2002; Inutile silogisme de morală practică, București, 2003; Poeți moderni, Brașov, 2003; Lectura
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
El știe să selecteze datele semnificative, interpretându-le cu mijloacele criticii literare și sesizând conexiuni sau interdependențe nebănuite între ipostazele vieții și ale operei. Interesante sunt capitolele ce întreprind o paralelă între Emil Rebreanu și Apostol Bologa, reconstituie geneza și metamorfoza romanelor sau relevă raporturi între Liviu Rebreanu și cultura germană, toate aceste demersuri analitice și documentare distingându-se prin avansarea unor date și puncte de vedere noi, de certă valoare istorico-literară. Interesantă este, bunăoară, ideea unei proiecții autobiografice, oarecum paradoxală
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
a zeilor și în prezența moralei creștine. Adoptată de literatura populară datorită descrierilor de fapte vitejești, dar și învățămintelor pe care le cuprinde, Istoria Troadei îmbracă o frumoasă haină narativă, cu numeroase expresii și construcții sintactice specific românești, cu savuroase metamorfoze ale numelor personajelor. Unele manuscrise conțin traduceri după alte prelucrări, occidentale, ale temei. Ediții: [Istoria Troadei], în Codicele Matei Voileanu. Scrieri din prima jumătate a veacului trecut, îngr. Matei Voileanu, Sibiu, 1891, 25-45; [Istoria Troadei], în Leca Morariu, Războiul Troadei
ISTORIA TROADEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287631_a_288960]
-
amestecat în mișcarea subversivă a Asociației Patriotice, este arestat. Împărtășea, pe atunci, idealurile camarazilor de generație și, de altfel, a luat parte la revoluția de la 1848. De pe acum și mai ales de prin 1856, cu I. se petrece o neașteptată metamorfoză. El devine un „stegar” al partidei separatiste, antiunionismul său, din ce în ce mai îndârjit (argumentat în broșura Despre cvestia zilei în Moldova, 1856), luând forme acute. Ministru al Cultelor (1853), a mai fost șef al Departamentului Lucrărilor Publice. Contribuie, în acești ani, la
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
Paraschivescu încă de la debut, este acum resimțită acut în forma unei desacralizări: „Nicăieri nu se-aprind focuri / pe comorile ascunse / și Făt-Frumos întârzie pe la fântâni / cu servitoarele Sfintei Vineri” (Povestea de-aseară); „Ave Maria / s-a deghizat în Mary Lou” (Metamorfoză); „Noe, iubitul meu Noe,/ tânărul meu amant arestat / la graniță de vameșii muți, / cine se mai întoarce / acum în locul tău / să mă ridice deasupra apelor” (Posibile aceste gări... ). I. scrie deseori o poezie voit frântă, alteori dorind evident a scandaliza
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
limitele cunoașterii, pronosticurile sociale. Toate aceste potențialități au o componentă onirică, inerentă epocii, în timp ce alteritatea „ordinară“ rămânea mai controlată, mai aproape de un anume „realism“144. Visul e vizionar și autonom în raport cu • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem. • Dim. Păcurariu, Teme, motive, mituri și metamorfoza lor, București, Editura Albatros, 1990, p. 24. • Lucian Boia, op. cit., p. 128. • Ibidem, p. 130. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem, p. 118. • Ibidem, p. 136. visătorul 145. Putea, așadar, să dea iluzia obiectivității de care Marx avea neapărată nevoie. Deși e sărac
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Tribuna”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Familia”, „România literară”, „Viața românească”, „Teatrul”, „Hyperion”, „Asachi”, „Convorbiri literare”, „Poezia”, „Antiteze”. Cartea de debut a lui L., Introducere în opera lui Ion Pillat (1980), este o monografie în care criticul reușește să identifice și să caracterizeze metamorfozele prin care trece poezia lui Ion Pillat. Metoda utilizată este cea a criticii antropologice, cu ajutorul căreia se operează o lărgire a orizontului critic și o mai atentă studiere a detaliului. Cele șapte capitole circumscriu două tendințe fundamentale în poezia lui
LIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
personalității: omul prevestit de cei doi este „omul în om”; omul solar al lui Pușkin și omul sfâșiat între elanuri sublime și ispite abjecte al lui Dostoievski întregesc visul armoniei în contradicții care tentează conștiința. În relația Pușkin-Lermontov, L. descrie metamorfozele eului liric, travestirea acestuia în personaj liric, ca fenomen al unei literaturi care își găsește substanța emblematică într-o serie de personaje-pelerini, eroi ai unei spiritualități abisale. SCRIERI: De la Demon la Luceafăr. Motivul demonic la Lermontov și în romantismul european
LOGHINOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
Profira Sadoveanu, Pokinutaia planeta, București, 1980; Ionel Pop, Odinokii volk, pref. Titus Popovici, București, 1980 (în colaborare); Nicolae I. Ștefănescu, Zagadka arhiva, București, 1982; Nichita Stănescu, Pesni Rumânii, București, 1987; Nichita Danilov, Ciornâi anghel, Iași, 2003. Repere bibliografice: Sorin Titel, Metamorfozele unui personaj, RL, 1979, 21; Nicolae Ciobanu, „De la Demon la Luceafăr”, LCF, 1979, 43; Victor Ivanovici, Comparatisme moderne, REVR, 1980, 4; George Muntean, Versurile lui Eminescu traduse în limba lui Pușkin, CNT, 1987, 41; Monica Spiridon, După Babel, R, 1988
LOGHINOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
conturând situații stranii și destine de excepție, și până la ultimul roman, E noapte și e frig, seniori (1983), poem în proză al toamnei și senectuții, temele centrale ale discursului auctorial, dragostea și moartea, străbat ca un fir al Ariadnei labirintul metamorfozelor unei proze a cărei evoluție se desfășoară pe durata a mai bine de patruzeci de ani. Personajele lui F., fie că este vorba de „strania domnișoară” Ruth, al cărei iubit moare în ziua nunții, sau de adolescenta Magdalena, victimă a
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
scris în perioada 1944-1970 și publicat în volumul postum Versuri (1996). Nimicul capătă aici o tonalitate blagiană, dar fără vreo urmă de împăcare. Poetul este un biograf al singurătății ca stare de a fi, ca modalitate de a privi spre metamorfozele din jur: „Așa gândeam privind oglinda dublă, / ciudat cristal de stranii anabase, / când, răsucind-o, îmi rămase-n față / un brusc pătrat, îngrozitor, de beznă, / în care dispărui fără de urmă” (Oglinda dublă). Această conștiință tragică înțelege moartea ca pe o
GEORGESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287218_a_288547]
-
mortul sau eu asasinul.” Prins între „voința de a săvârși” și „voința de a fi”, alege exilul și se crede eliberat din mrejele frumosului. Dar, după patru ani de tăcere, se pregătește ieșirea din crisalidă a lui B. Fondane. Acestei metamorfoze i se datorează înțelegerea și îngăduința cu care poetul matur și francofon îl regăsește pe cel care scria, abia ieșit din copilărie, în 1917, „într-o Moldovă mică cât o nucă”, când „nimic din ce constituia acest lirism nu mai
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
acest zbor de imaginare a unei matrice structurale. Și anume, e vorba de experiența mereologică, cum ar spune Doleäel, de transformare a structurilor și de gândire a unor structuri ale lumilor ficționale literare. Or, spunea Goethe, orice structură este o metamorfoză a structurilor anterioare, un principiu organic În mers. Mă gândeam la o Întrebare: În ce măsură această ficționalizare are sau nu un model. Am avut impresia, din spusele Mihaelei Ursa, că ficționalizarea urmează totuși un fel de model organic al realității, pentru ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu mai există acel ax identitar tare față de care să poată fi constatat jocul de rol? Față de un model exterior, din afara eului? Sau trebuie să admitem că, În mod paradoxal, proteismul infinit elimină teatralitatea, termenul nemaifiind adecvat la ideea de metamorfoză perpetuă. Mihaela Ursa: Ceea ce spui mă face să am certitudinea că În momentul În care spui „ca și cum” afirmi deja o opțiune pentru o lume, dar nu pentru o lume existentă, ci pentru una posibilă. Spui: „Îmi aleg lumea asta, Îmi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu este nici o cultură alternativă; este o cultură autonomă, o autonomie desigur limitată, a cărei existență este formal acceptată de putere, dar și progresiv Îngrădită. Această cultură tolerată prelungește avânturile democrate și libertare de la sfârșitul anilor ’60, dar printr-o metamorfoză care pe termen lung duce la asfixiere. ș...ț Puternică pe tot parcursul anilor ’70 și chiar la Începutul anilor ’80, această cultură tolerată dă azi tot mai multe semne de sufocare. Existența ei a făcut posibil ca În România
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și cere și În prezent - un comportament cultural bine definit, distincția care să arate unde sunt limitele schimbării. Am vrut să ilustrez În felul acesta modul În care proprietatea privată a constituit o componentă a schimbării, punctul de cotitură În metamorfoza comportamentului cultural al individului după 1990, a românului generic, să-i spun așa. Încetineala cu care proprietatea privată a fost recunoscută mai Întâi, pusă În drepturi, Începând să fie respectată, arată că supraviețuirile mentalității comuniste sunt prezente laolaltă cu cele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a acestei generații, care a schimbat suportul cultural din mers, și a făcut-o la maturitate. Generația aceasta a fost pur și simplu pe val, a prins computerul, a prins Internetul și a intrat, prin intermediul lor, În jocul propriei sale metamorfoze. (Nu Întâmplător, simbolul generației - tot pe urmele lui Cărtărescu - este fluturele...) Ceea ce mi se mai pare fascinant la nivelul acestei generații, Între altele, este că se modifică Împreună cu generațiile pe care le crește. Dacă te uiți la colegii mei cei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În primele sale cărți, F. continuă tematic și metodologic spiritul școlii clujene de istorie și critică literară, investigațiile fiind circumscrise ariei de valori transilvane ale literaturii române interbelice. Autorul are în vedere climatul, publicațiile și personalitățile reprezentative pentru resurecția și metamorfozele fenomenului literar în noul cadru spiritual de după Unirea din 1918: deprovincializare, sincronizare cu marea cultură națională, deschidere europeană. Monografiile Poezia lui Mihai Beniuc (1972) și „Gând românesc” și epoca sa literară (1973), studiile grupate în volumul Întâlniri... (1976) valorifică o
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
1994, 4-5; Cornel Munteanu, George Bacovia. Reconsiderări critice, APF, 1994, 10-12; Ștefan Melancu, Saturnianul Bacovia, APF, 1994, 10-12; Petru Poantă, Ruptura de utopia romantică, TR, 1995, 6; Florin Mihăilescu, Formă, semnificație, valoare, VR, 1995, 5-6; Simuț, Critica, 137-141; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 104-107; Ion Cristofor, O exegeză bacoviană, TR, 1996, 21; Gheorghe Grigurcu, Caragiale și demonii, RL, 1997, 20; Borbély, Xenograme, 61-64; Micu, Scurtă istorie, IV, 155; Dicț. scriit. rom., II, 252-253; Nicolae Oprea, „Caragiale”, „Calende”, 1999, 2
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
de argint, balada devenită emblemă a poeziei sale, studiată în școală și epuizată de numeroase analize didactice, este o replică la Erlkönig de Goethe; Wallace Stevens a constituit o lectură fundamentală etc.). Alteori le-a lăsat cititorilor plăcerea să descopere metamorfozele personale pe care le suferă în opera sa temele și motivele consacrate. Teme obsedante: metamorfoza, temă barocă, împinsă până la limită, când transformarea devine transsubstanțiere; urmărirea himerei, rătăcirea în căutarea esenței de sub formele proteice - de fapt, reluare a metamorfozei din unghiul
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
analize didactice, este o replică la Erlkönig de Goethe; Wallace Stevens a constituit o lectură fundamentală etc.). Alteori le-a lăsat cititorilor plăcerea să descopere metamorfozele personale pe care le suferă în opera sa temele și motivele consacrate. Teme obsedante: metamorfoza, temă barocă, împinsă până la limită, când transformarea devine transsubstanțiere; urmărirea himerei, rătăcirea în căutarea esenței de sub formele proteice - de fapt, reluare a metamorfozei din unghiul celui însetat de absolut, percepând fascinația formelor; coincidența contrariilor, după o convertire a unuia în
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]