1,364 matches
-
galbeni la o bancă și a garantat cu via și stabilimentul intitulat „Hala de Bucium” cu toate atenansele ei... Într-un asemenea colț de rai, profesorul Ionescu își invita prietenii în zilele de sărbătoare, printre care se număra și familia Micle. Se întâmpla ca uneori să-i însoțească și Eminescu. Când rămânea și peste noapte, el prefera să doarmă pe un braț de fân în foișorul de deasupra intrării în locantă. De aici se deschid priveliști fără egal în toate direcțiile
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
coordonată de Cătălin Cioabă le întemeiază și le amplifică: și-a repudiat Eminescu volumul de versuri, singurul editat în timpul vieții și alcătuit, fără avizul său, de Maiorescu? L-a împiedicat acesta, cinic, cu bună- știință, să se căsătorească cu Veronica Micle, atunci când aceasta a rămas văduvă? A sedus-o, cu adevărat, Caragiale pe Veronica? Chiar a "murit Eminescu de foame, întreaga lui viață"? (vorba unui aspirant la bacalaureat) Era el, cum spune fratele lui, dependent de cafea și țigări, ba chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ștetl în România stalinistă Primii ani rămași în memorie; cercurile concentrice ale începutului; studiul la sinagogă; prima experiență a libertății; copil printre adulți; sentimentul timpuriu al diferenței; clasele primare; de la idiș la ebraică și română; evrei și români; Creangă, Veronica Micle, „plopii lui Eminescu”; emigrarea: niciodată cu adevărat hotărâtă, mereu amânată; mediul social se schimbă; primele lecturi; primul sentiment al inadecvării: „mă aflu într-un loc în care nu vreau să fiu”; prima „discriminare”; noi experiențe ale diferenței; idiș și română
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
am mai căzut, adică făceam tot ce fac copiii. Dar ceva deosebit tot era: vedeam tot timpul plopii lui Eminescu! Îi vedeam din clasă, pentru că vizavi de școala mea primară era școala secundară, iar lângă ea se afla casa Veronicăi Micle XE "Micle, Veronica" , cu faimoșii plopi. Amintirea asta persistă prin urmare de când eram vizavi, în școala primară; după aceea eram vecini cu acel loc istorico-petic, deci - desigur - nu-l mai puteam vedea. Școala evreiască Heder se închisese între timp; nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
căzut, adică făceam tot ce fac copiii. Dar ceva deosebit tot era: vedeam tot timpul plopii lui Eminescu! Îi vedeam din clasă, pentru că vizavi de școala mea primară era școala secundară, iar lângă ea se afla casa Veronicăi Micle XE "Micle, Veronica" , cu faimoșii plopi. Amintirea asta persistă prin urmare de când eram vizavi, în școala primară; după aceea eram vecini cu acel loc istorico-petic, deci - desigur - nu-l mai puteam vedea. Școala evreiască Heder se închisese între timp; nu mai puteam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
în rezonanță cu profunzimile lor, ininteligibile înainte să atingem dezvoltarea sufletească potrivită. Să ne întoarcem însă la Tg. Neamț, cam pe când intrai la liceu, pe când treceai strada pe partea cu plopii lui Eminescu (unii dintre ei!) și cu casa Veronicăi Micle XE "Micle, Veronica" . Acum lucrurile se mai clarifică puțin pentru tine, deși nu știi încă exact când se va pleca în Israel - dacă se va mai pleca vreodată. Parcă detectez un fel de angoasă eshatologică aici... Toată această plecare este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
cu profunzimile lor, ininteligibile înainte să atingem dezvoltarea sufletească potrivită. Să ne întoarcem însă la Tg. Neamț, cam pe când intrai la liceu, pe când treceai strada pe partea cu plopii lui Eminescu (unii dintre ei!) și cu casa Veronicăi Micle XE "Micle, Veronica" . Acum lucrurile se mai clarifică puțin pentru tine, deși nu știi încă exact când se va pleca în Israel - dacă se va mai pleca vreodată. Parcă detectez un fel de angoasă eshatologică aici... Toată această plecare este cumva abstractă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Isidore, 150, 153 J Jung, Carl Gustav, 137, 138, 176 K Kalidasa, 63 Kolakowski, Leszek, 186 L Laignel-Lavastine, Alexandra, 166, 167 Lilla, Mark, 168 Lincoln, Bruce, 179, 181, 182 Luther, Martin, 32 M Manea, Norman, 160, 161, 164, 170, 190 Micle, Veronica, 26, 45 Momigliano, Arnoldo, 162, 163, 164, 186 O P Palamas, Grigorie,213 Pană, Sașa, 145 Pârvan, Vasile, 227 Peltz, I., 145, 243 Petreu, Marta, 167 Pines, Schlomo, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104 Popper, Karl, 268, 277
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Ca o făclie... și Urât și sărăcie (toate datând din 1879), marchează un moment definitoriu pentru meditația unui moralist care putea fi, ca oricare bărbat tânăr, mai mult sau * Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit. Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. îngr. de Christina Zarifopol Illias, Ed. Polirom, 2000, pag. 229. 12 mai puțin fericit în dragoste. Prin urmare, este de preferat să te ții cât mai departe de „ideile primite”, de tentația luării în ușor a unei realități prea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ei chiar Mihai și Veronica. Scopul acestor rânduri nu este vreun comentariu despre „romanul” lui Eminescu, în linia evocărilor cu iz comercial de genul „cum a iubit Eminescu?”. Voi pune doar câteva accente pe acele pasaje din scrisorile trimise Veronicăi Micle, ce au o relevanță deosebită în ceea ce privește portretul intelectual al scriitorului. 1. „Titus (Maiorescu) îmi propune să-mi editez versurile și am luat de la el volumul 1870-1871 din «Convorbiri» unde stau «Venere și Madonă» și «Epigonii». Vai, Muți, ce greșeli de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
că bărbatul este cap femeii, așa cum Hristos este cap Bisericii. Însă, subliniază savantul citat mai sus, amândoi alcătuiesc o unitate mistică, precum Isus și Biserica. În Vechiul Testament, femeia este actorul principal în 6 Vezi bogata corespondență dintre Eminescu și Veronica Micle: vol. Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, Ed. Polirom, 2000. 7 Eminescu și cultura indiană, Ed. Institutul European, 2004, p. 39. 35 comiterea păcatului originar, dar tot ea este reabilitată în creștinism, „fiind considerată demnă de a deveni vasul spiritual
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Veronicăi în perioada definitivării poemului Luceafărul : „Cred chiar că talentul de versificare a fost numai un incident al tinereței și că proză e ceea ce voi scrie de-acum înainte” (Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit - Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. Polirom, 2000, pag. 223). Poate că avea în vedere reluarea proiectelor romanești și nuvelistice din tinerețe, deși, mai sigur, se referea la proza cu caracter jurnalistic, unde pune la contribuție serioase cunoștințe științifice: istorie, logică, politologie, psihologie, biologie, demografie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Numa-n inima-mi să-l caut”. Ați văzut ce părere are despre talentul de versificare din tinerețe. În primele poeme tipărite în Convorbiri literare găsea, la recitire, „greșeli de ritm și rimă”, „nonsensuri”, „cuvinte stranii” (din scrisoarea către Veronica Micle, Ed. cit., pag. 188). Cam în aceeași perioadă îi scrie iubitei despre „legenda la care lucrez”: „Luceafărul răsare în această legendă [..] Cred că e un gen cu totul nou acela pe care îl cultiv acum. E de-o liniște perfectă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Ca o făclie... și Urât și sărăcie (toate datând din 1879), marchează un moment definitoriu pentru meditația unui moralist care putea fi, ca oricare bărbat tânăr, mai mult sau * Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit. Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. îngr. de Christina Zarifopol Illias, Ed. Polirom, 2000, pag. 229. 12 mai puțin fericit în dragoste. Prin urmare, este de preferat să te ții cât mai departe de „ideile primite”, de tentația luării în ușor a unei realități prea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ei chiar Mihai și Veronica. Scopul acestor rânduri nu este vreun comentariu despre „romanul” lui Eminescu, în linia evocărilor cu iz comercial de genul „cum a iubit Eminescu?”. Voi pune doar câteva accente pe acele pasaje din scrisorile trimise Veronicăi Micle, ce au o relevanță deosebită în ceea ce privește portretul intelectual al scriitorului. 1. „Titus (Maiorescu) îmi propune să-mi editez versurile și am luat de la el volumul 1870-1871 din «Convorbiri» unde stau «Venere și Madonă» și «Epigonii». Vai, Muți, ce greșeli de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
că bărbatul este cap femeii, așa cum Hristos este cap Bisericii. Însă, subliniază savantul citat mai sus, amândoi alcătuiesc o unitate mistică, precum Isus și Biserica. În Vechiul Testament, femeia este actorul principal în 6 Vezi bogata corespondență dintre Eminescu și Veronica Micle: vol. Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, Ed. Polirom, 2000. 7 Eminescu și cultura indiană, Ed. Institutul European, 2004, p. 39. 35 comiterea păcatului originar, dar tot ea este reabilitată în creștinism, „fiind considerată demnă de a deveni vasul spiritual
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Veronicăi în perioada definitivării poemului Luceafărul : „Cred chiar că talentul de versificare a fost numai un incident al tinereței și că proză e ceea ce voi scrie de-acum înainte” (Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit - Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. Polirom, 2000, pag. 223). Poate că avea în vedere reluarea proiectelor romanești și nuvelistice din tinerețe, deși, mai sigur, se referea la proza cu caracter jurnalistic, unde pune la contribuție serioase cunoștințe științifice: istorie, logică, politologie, psihologie, biologie, demografie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Numa-n inima-mi să-l caut”. Ați văzut ce părere are despre talentul de versificare din tinerețe. În primele poeme tipărite în Convorbiri literare găsea, la recitire, „greșeli de ritm și rimă”, „nonsensuri”, „cuvinte stranii” (din scrisoarea către Veronica Micle, Ed. cit., pag. 188). Cam în aceeași perioadă îi scrie iubitei despre „legenda la care lucrez”: „Luceafărul răsare în această legendă [..] Cred că e un gen cu totul nou acela pe care îl cultiv acum. E de-o liniște perfectă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
credem, un interes poemului Sur la nuit de ma naissance. D-nul Macedonski este român, fiul generalului A.D. Macedonski, fost ministru de război și comandant al tuturor forțelor armate ale Principatelor Unite". A. Mândru are abundență (Zări senine, 1908). Veronica Micle, prietena preferată a lui Eminescu, moartă la puțin timp după el, a fost poetesa iubirii. Și-a cântat eroul în versuri de un sentiment profund și de o formă fericită. P. Mihăescu este un poet plăcut. Cont. Mille, fericitul romancier
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
persoane" (Duck, 2000, pp. 77-78), de aici importanța deosebită a acestei accepțiuni a comunicării care presupune relație. Ca "ființă comunicațională", în comunicare fiecare individ "devine ceea ce este și intră în relație cu ceilalți" (Sălăvăstru, 2004, p. 173). Particularizând (cf. Alexandrescu & Micle, 2002, pp. 16-17), comunicarea înseamnă relație și prin: sincronizarea locutor interlocutor (sincronizare corporală, paraverbală, verbală, la nivelul sistemului de valori etc.; de exemplu, la nivel paraverbal, dacă interlocutorul vorbește încet, locutorul nu va vorbi foarte tare), folosirea de "ancore" cognitive
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
bariere de înțelegere și bariere de acceptare Vlădescu, 2008, pp. 50-51), fie ca apanaj al uneia dintre aceste coordonate (de exemplu, bariere în ascultare sintetizate în Albu, 2008, pp. 185-191, după Șoitu, 2001; Burley-Allen, 2005; Nuță, 2004, pp. 35-41; Alexandrescu & Micle, 2002, p. 51 etc.) sau al unui context anume de derulare a actului comunicativ (de exemplu, bariere în comunicarea didactică Curelaru & Criu, 2010, pp. 235-236; Cury, 2005; Sălăvăstru, 2004, p. 210 etc.). În contextul lucrării de față, relevantă devine perspectiva
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Thomas Gordon, apud Watzke-Otte, 2009, p. 47; Albu, 2008, pp. 185-191; Rogers, 2008, p. 449; Gurlui, 2008, p. 132 ș.u.; Vlădescu, 2008, pp. 50-51; Constantinescu-Ștefănel, 2006, pp. 77-81; Hogan & Stubbs, 2006, pp. 9-10, 34; Nuță, 2004, pp. 35-41; Alexandrescu & Micle, 2002, p. 19, 51; Puiu, 2001, pp. 77-81; Năstășel & Ursu, 1980, p. 49 etc.), situații problematice determinate de manifestarea anumitor blocaje/obstacole ("blocaj", în accepțiunea asociată interiorului procesului comunicării: pot apărea blocaje în planul locutorului de exemplu, blocaje emoționale; în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Institutul European. Albulescu, I. (2008). Pragmatica predării: activitatea profesorului între rutină și creativitate. Pitești: Paralela 45. Alecu, S. (2002). O abordare psihosocială a comunicării didactice. În Teorii moderne și tehnici eficace de comunicare didactică (24-33). București: Editura ASE. Alexandrescu, F., & Micle, M.I. (2002). Tehnici de comunicare interpersonală. București: Asociația Română de Psihologie Transpersonală. Banham, M. (ed.). (1990). The Cambridge Guide to World Theatre. Cambridge: Cambridge University Press. Bayon, C., & Mignot, X. (2000). Comunicarea. Traducere de Ioana Ocneanu și Ana Zăstroiu. Iași
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
lumea satului țâșnesc figuri memorabile ca: pupăza, cireșul și altele care au completat acțiunea operei"; "Liviu Rebreanu are un mare talent de scriitor de la 300 de pagini în sus"; "Și bietul Eminescu, scârbit de bișnița societății sale și că Veronica Micle îi făcea fițe, intră într-o altă etapă a vieții sale pe care mi-e rușine s-o spun"; "Romanul Răscoala este conceput de Liviu Rebreanu sferic, pentru că începe și se termină cu imaginea burții lui Rogojinaru, care seamănă cu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
învățământului de fizică la Iași trebuie căutate în cadrul Academiei Mihăilene (1835) unde exista un puternic curent de preocupări pentru studiul științelor naturii. După înființarea Universității „Alexandru Ioan Cuza” (1860), primul profesor de fizică al Facultății de Științe a fost Ștefan Micle (1820-1879), căruia i-a urmat Ion Stravolca (1848-1910). Înainte de anul 1900, fizica a figurat numai ca obiect de predare, studenții nu efectuau lucrări de laborator și nu exista o activitate de cercetare științifică. În anul 1897 se formează în cadrul Facultății
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]