2,841 matches
-
președinte al Grupului de consilieri al Comisiei pentru Energie Atomică, între 1947 și 1952, Oppenheimer a intrat în conflict cu adepții înarmării atomice progresive a Statelor Unite. Nu i-a plăcut stilul tot mai paranoic de guvernare a Statelor Unite și a militat pentru o politică deschisă în locul celei secrete promovate de factorii de decizie. Oppenhemier era adeptul utilizării pașnice a energiei nucleare și al reducerii cheltuielilor pentru înarmare, având idei în mare parte identice cu cele ale lui NIELS BOHR și ale
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
a culturii, se deschide spre spiritualitatea românească, cu deosebire către câteva culmi reprezentative din perspectiva sistemului de gândire, și către limbajul filosofic românesc, face traduceri din Platon și contribuie - alături de Petru Creția - la realizarea ediției de Opere ale filosofului Ideei, militează, în scris și organizatoric, pentru tipărirea manuscriselor lui Mihai Eminescu, reia proiectul unei școli filosofice, încolțit în anii războiului, și este mentor pentru mai mulți tineri, dintre care în prim-plan se află Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Sorin Vieru, Thomas
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
culturilor, literaturilor și civilizațiilor, schimburi de valori spirituale între popoarele din zonă, receptarea curentelor sub forma ce corespunde fiecărui popor în parte. Are în atenție tendințele majore ale vieții intelectuale din Peninsula Balcanică, privită ca parte a istoriei universale și militează pentru studierea comparatistă a culturilor balcanice într-o perspectivă care să pună în valoare concomitent diversitatea și unitatea, prin evitarea unor atitudini partizane, cărora unii specialiști le sacrifică adesea spiritul științific. Studiile publicate în „Balcania”, ca și proiectele lansate - un
PAPACOSTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
colaje din 1942, intitulate Atentat la bunele tabieturi, amintesc de absurdul straniu al lui Max Ernst. P., care pledase pentru neînregimentarea politică a suprarealiștilor, ajunge, după anii de privațiuni și tăcere din timpul celui de-al doilea război mondial, să militeze, cu apel la limbajul proletcultist al epocii, pentru o literatură angajată, care să orienteze simpatiile stângiste ale avangardiștilor. Intervențiile din „Revista literară” (1947), de pildă, sunt mărturii ale „acomodării” la noile orientări. Tot acum va scrie pagini convenționale, în fapt
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
a „Gazetei de Moldavia”. Publicația va urma, așa cum se arată într-un editorial scris la 1 iunie 1859, când se împlineau treizeci de ani de la apariția primului ziar al lui Gh. Asachi, direcția politică și literară de la „Albina românească”. Se milita astfel pentru un ideal social și cultural care nu mai corespundea stării de lucruri din Principate. De aceea, foaia, care va fi doar un martor neutru al evenimentelor din 24 ianuarie 1859, își suspendă apariția înainte de a trece un an
PATRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288716_a_290045]
-
el evidențiază existența a două curente culturale în Transilvania: unul occidental, care a înrâurit pe românii uniți cu Biserica Romei, și altul răsăritean, al românilor rămași fideli ortodoxismului. P. precizează că, deși împărțiți în grupări diferite, românii de peste munți au militat pentru aceleași idealuri naționale, trecând peste confesiunile ce îi separau. Altă lucrare, Cronicarii moldoveni Gligorie Ureache și Miron Costin (1936), este un studiu extins, de delimitare târzie față de opiniile lui P.P. Panaitescu din Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
-și crea propriul profil care să evoce rivalități de interese și distincții cât mai clare, pentru a face cât mai vizibile granițele de separare. Politica este uneori folosită pentru a consolida o identitate colectivă, chiar cu costul diminuării alteia. Romii militează pentru identitatea lor culturală ca și maghiarii, dar primii nu reușesc să o consolideze printr-o expresie politică mai consecventă, pe când ultimii au o uniune politică (UDMR) ce reușește să se mențină la guvernare, indiferent de coaliții, ca să-și realizeze
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în care intuiția și revelația să aibă un rol determinant. Intelectual capabil de performanțe înalte, la curent cu noile descoperiri experimentale și teoretizări filosofice sau sociologice, M. subliniază mereu rolul culturii (autentice) în procesul de constituire/funcționare a personalității umane. Militând pentru libertate spirituală, pentru eliminarea automatismelor și mimetismelor din conștiință, el respinge înregimentarea ideologică sau politică, criticând extremismul și orice ar putea leza demnitatea individului. În numeroasele cronici și comentarii literare sau teatrale din periodice, încearcă să evidențieze atitudini și
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
literatura noastră. Noua direcție animată de el continuă, într-un plan superior, mișcările literare anterioare. Profund națională, „direcția nouă” a îndrumat literatura către realitatea autohtonă, pe care criticul o dorea transpusă într-o haină artistică originală. Refractar spiritului provincial, a militat pentru o largă deschidere către cultura europeană, cerând însă o receptare critică, și nu o imitație servilă. Ca factori de referință recomanda atât tradiția artistică (mai ales din perioada 1830-1850), cât și literatura populară. Acesteia din urmă i-a acordat
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
și traducător. Este fiul Anicăi (n. Voica) și al lui Duță Mincu, muncitor. Urmează în Slatina școala primară și Liceul „Radu Greceanu” (1958-1962), apoi Facultatea de Filologie a Universității din București (1962-1967). Frecventează cenaclul Junimea, fiind unul dintre studenții care militează pentru înființarea revistei „Amfiteatru” (1966), la care va avea o rubrică permanentă de critică. Din 1968 va funcționa la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Constanța. În 1971 își ia doctoratul la Universitatea din București, cu teza Opera literară
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
aproape în întregime problemelor politice din lăuntrul și din afara țării, cu rubrici numeroase ce țin la curent cititorul cu evenimentele de pe diferite fronturi ale războiului, ilustrând cu fermitate ideile progermane și rusofobe ale lui P.P. Carp și ale Partidului Conservator, militând deschis pentru alipirea Basarabiei la patria-mamă, publicația nu abordează decât tangențial problemele literaturii. Scriitorii români sunt surprinși mai ales pe latura convingerilor și a gesturilor politice. În acest sens, sunt criticate luările de atitudine ale lui Barbu Delavrancea, Octavian Goga
MOLDOVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288220_a_289549]
-
un decor pestriț și confuz. O Biserică mult prea servilă față de factorul politic - mereu foarte prezent la nivelul ecumenismului de tip socialist 1 - își pierde din suflul mistic, articulat liturgic, în rugăciunea creștinilor dreptmăritori de pe toate continentele. Biserica nu poate milita rând pe rând pentru NATO sau UE fără a pierde contactul cu viața cerească. Diplomația așadar trebuie să se întâlnească mereu cu propria limită pentru a descoperi gustul pentru viața concretă și irepetabilă a celor chemați la desăvârșire. Un eveniment
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
desprinde dintr-o carte intitulată candid și provocator în același timp An Immodest Agenda: Rebuilding America Before the 21st Century (McGraw-Hill, New York, 1983). Deja în acea carte, Etzioni arăta că individualismul excesiv nu va ajuta la reconstrucția Americii pentru care milita el, una sprijinită pe reconstrucția (comunitaristă, am spune astăzi, a) educației. În sfârșit, aș recomanda consultarea a trei mici volume recente, de mare ajutor pentru a-l înțelege pe Etzioni. Astfel, The Third Way to a Good Society (Demos, Londra
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
am de ce să mă plâng. Dar din solidaritate cu lumea aceea tragică de până prin 1960 obligată să-și sature sufletul și mintea cu zeama searbădă a realismului socialist - cal-troian și cutie a Pandorei pentru a cărei introducere la noi au militat cu Înaltă combativitate și J.Popper și Dan Petrașincu dar mai ales Petru Dumitriu, așadar dintr-o firească decență și minim spirit justițiar - pe care ar fi trebuit să-l aibă aceștia cel dintâi - pentru toate acestea și altele pe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
după criterii materialiste, relevarea măsurii În care această operă reflectă realitatea, a modului În care ea reușește să contribuie la Însuflețirea clasei muncitoare În lupta pe care o duce. Pozițiile obiectiviste, estetizante, Îndepărtează pe critic de la marile obiective pentru care militează arta și literatura revoluționară. Prin apolitismul În care o astfel de critică este aruncată de aceste poziții, ea dovedește aceste obiective. Critica artistică și literară Își poate Însuși o poziție principială, revoluționară, singura de pe care se poate face o apreciere
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care acuzau poezia de manierism, de lipsă de cultură, de lipsă de originalitate; puține, ce-i drept, doar două, aceste opinii aparțineau unor poeți, unul tânăr: George Dan, celălalt Eugen Jebeleanu - cel care, alături de Cicerone Theodorescu și Radu Boureanu, a militat frecvent și cu pasiune, Încă din septembrie 1944, pentru ieșirea poetului din „turnul de fildeș” și asumarea misiunii de „inginer al sufletelor”. Știm și cum au fost izolate nemulțumirile acestora. La Început prin tăcere, apoi prin negarea lor; deși nici
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tineret trebuie să cultive principiile comuniste de viață: dragostea pentru patrie, pentru cauză clasei muncitoare, spiritul prieteniei, al solidarității tovărășești, cinstea, dragostea pentru munca socialistă, ura față de dușman. În fața literaturii noastre stau exemplele minunate ale cărților sovietice pentru tineret, care militează cu pasiune pentru ideea nobilă a fericirii adevărate a tineretului ca: Așa s-a călit oțelul de N. Ostrovski, Tânăra gardă de Al. Fadeev, Generația mea de B.Gorbatov, Bărbăție de V. Chetlinscaia, Doi căpitani de V. Caverin, etc. În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o Înaltă principialitate, pentru măiestrie artistică de criticul sovietic M. Mihai Iov, precum și articolele, privitoare la problemele organizatorice ale cenaclurilor, semnate de H. Zincă și I. Moise-Aldan. (Ă). Revista Își desfășoară activitatea În două direcții principale. În primul rând se militează pentru ridicarea nivelului ideologic și profesional al tinerilor scriitori. (Ă). În al doilea rând, revista face educația cetățenească a tinerilor scriitori ocupându-se Îndeaproape de introducerea unei discipline În munca de creație, de organizare a muncii cenaclurilor, de problema atragerii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
muncitorii să aibă salarii din care să trăiască omenește ei și familiile lor. Astfel, se combate imboldul care mână femeia și copilul nevârstnic să lucreze în fabrică: insuficiența venitului capului de familie. Astfel, social-democrații - departe de a urmări distrugerea familiei - militează pentru întărirea ei. Aceasta nu înseamnă că suntem contra muncii feminine, din contră. Dar noi nu vrem ca mizeria să împingă femeia la o muncă exploatată. Noi vrem ca necesitatea socială și însuși dorul ei de activitate să o conducă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
unui destin stupid și nemeritat.” E deplânsă absența unei reviste literare în Ardeal, a unei edituri, a unui ziar, a bibliotecilor „încălzite”. Există și un posibil articol-program, semnat Paul Lucian: „Vrem să veștejim această idee a artei pure. De aceea milităm pentru o artă care să acopere toată întinderea și adâncimea vieții.” Semnează versuri Valentin Raus, Victor Ilieșiu, Letiția Papu, Valeriu Anania (Miezonoptică). Francisc Păcurariu traduce din François Villon. La rubrica „Note literare”, apar scurte polemici cu Victor Iancu și Cercul
ABECEDAR LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285142_a_286471]
-
niciun suport În realitate. ș...ț PDSR consideră Înjositor gestul unor oameni politici ai puterii, care au transformat Justiția Într-o servitoare a intereselor lor, aducând o gravă jignire Armatei În ansamblul său și corpului ofițeresc. În contrast cu partidele istorice care militau pentru o decomunizare rapidă și radicală, FSN și-a axat discursul pe un mesaj de reconciliere cu trecutul, Înțeleasă ca absență a dezbaterii asupra responsabilității instituționale sau individuale pentru abuzurile regimului. Pentru Ion Iliescu, reconcilierea și solidaritatea națională erau considerate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a tehnocraților În interiorul elitei PD a structurat identitatea partidului În jurul unui program reformist care urmărea tranziția la economia de piață, privatizarea și decolectivizarea. Spre o economie socială de piață Încă din momentul câștigării alegerilor din mai 1990, Guvernul Roman a militat pentru accelerarea reformelor economice, subliniind situația „Îngrijorătoare” generată de economia hipercentralizată, bazată pe o industrie supradimensionată, Învechită, neproductivă și tehnologic depășită. Programul guvernului sesiza existența unei „profunde crize structurale, datorate centralizării, etatizării și funcționării sistemului comunist”. Obiective precum descentralizarea economiei
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În viziunea partidului, au adus Înainte de 1989 mai mult de 10 miliarde de dolari statului român. Antioccidentalismul - o constantă a politicii externe a PRM Politica externă a PRM a fost dominată de două tendințe. Pe de o parte, partidul a militat pentru reconstituirea granițelor României de la 1918. Pe de altă parte, el s-a prezentat ca o forță de stopare a „complotului Marilor Puteri mondiale” Împotriva unității țării și a economiei sale. Antieuropenismul și atacurile Împotriva NATO au reprezentat, În acest
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
adoptat o doctrină liberală, promovând o trecere rapidă la economia de piață și o reformă structurală care să implice privatizarea și descentralizarea. UDMR-ul a valorizat relațiile cu partidele europene, a adoptat principiile democrației occidentale și, Începând cu 1993, a militat pentru decomunizare. Acest proces a fost Înțeles, În primul rând, ca restituire a bunurilor confiscate și ca reabilitare a victimelor comunismului, politici care serveau unor interese etnice, În condițiile În care Biserica Reformată fusese afectată În mod particular de instaurarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
, publicație apărută la București, în 1908, si la Vălenii de Munte, între 1909 și 1912. Publicația militează constant pentru unitatea culturală și pentru dreptul la identitate al românilor de pretutindeni. Cele mai importante articole aparțin lui N. Iorga: despre Nicolae Grigorescu, B.P. Hașdeu, Iosif Vulcan, despre Românii din Ardeal după un călător italian (Șeștini), despre badea Cârțan
CALENDARUL LIGII CULTURALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286024_a_287353]