2,760 matches
-
folosită pentru universalizarea experienței macedonskiene, dar poate fi extinsă profitabil și la Mircea Eliade sau la Étiemble. Reducția categorială presupune frecvent proiecția universaliilor în sfera morală. E cazul categoriilor de macedonskianism, de hermeneutică militantă a lui Eliade sau de comparatism militant al lui Étiemble, dar și cel al conceptului de provincialism, a cărui veritabilă anatomie o întreprinde M. în toate cărțile sale. Coloana vertebrală a lucrărilor este însă ideologia culturală care ia în primul rând înfățișarea criticii de idei, concretizându-se
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
España!, București, 1974; Carnete europene, Cluj-Napoca, 1976; La Critique des idées littéraires, Bruxelles, 1977; Prezențe românești și realități europene, București, 1978; Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 1980; Littérature roumaine-littératures occidentales. Rencontres, tr. Annie Bentoiu, București, 1982; Étiemble ou Le Comparatisme militant, Paris, 1982; Tendances esthétiques, în Les Avant-gardes littéraires au XX-ième siècle, vol. II: Théorie, Budapesta, 1984; Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, 1987; Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, 1988; ed. (Comparatism și teoria literaturii), Iași, 1998; Biografia ideii de literatură
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
și nume afirmate în deceniul al patrulea, ca Emanoil Bucuța, Dinu Nicodin, Mihail Sebastian, Mircea Eliade, Anton Holban, Octav Șuluțiu, M. Blecher, Henriette Yvonne Stahl, Dan Petrașincu. Cartea reaccentuează, în condițiile recrudescenței virulente a contestării neosămănătoriste a m., dimensiunea lui militantă pentru autonomizarea artei. Admițând că esteticul poate și e normal să apară în simbioză cu valori eteronome, însă integrându-le și subordonându-le, e apărată linia maioresciană care proclamă valoarea estetică drept unic criteriu legitim în critica literară și de
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
bărbilor ultimilor preoți (sau, în imaginația viscerală a lui Diderot, que le dernier des rois fût étranglé avec les boyaux du dernier prêtre) - și-a etalat toată elocvența. Dosariada a oferit un ultim pretext pentru o altă solfegiere a ateismului militant. Ni s-a sugerat imediat cât de bine i-ar sta capitalei țării fără cruci în Piața Universității, fără troițe în drum și - de ce nu? - fără pomi (brazi naturali) de Crăciun. Pe scurt: s-a vorbit prea puțin despre regimul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
comentariu antropologic, suspin domestic sau fragment de jurnal nu reprezintă oare o abdicare de la vocația profetică a creștinismului tradițional? Ne putem aminti aici că începutul creștinismului coincide cu refuzul privatizării credinței. Fără să asume o formă de colectivism agresiv și militant - după modelul american contemporan al faimoaselor Jesus Camps -, mărturisirea lui Hristos în sintaxa liturgică a Bisericii timpurii nu putea rămâne un act de pietate strict individuală. Credința se naște întotdeauna printr-un act de comuniune și trimite, strict în această
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de la ultimul război până astăzi, The Holocaust in American Life, Houghton Mifflin Co., 1999; Norman Finkelstein, în lucrarea sa amintită mai sus (aspru condamnată și de Novick), merge până la a acuza personalități evreiești ca Elie Wiesel (supraviețuitor al Holocaustului și militant global al memoriei), organizații internaționale evreiești (în primul rând cele care obțin și gestionează sinistrele „reparații” financiare în numele victimelor și supraviețuitorilor Holocaustului), politicieni americani și oficialitățile israeliene de manipularea cinică și interesată a Holocaustului. O versiune și mai controversată a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
vol. 8, Viena, 1999. 23. Distopia lui Huxley, arhicunoscută, e una dintre cele mai sumbre viziuni ale unei lumi viitoare populate de ceea ce astăzi numim clone; reduse la absurd, așa cum am mai arătat în câteva rânduri, comunitarismul și alte viziuni militante despre societatea postmodernă promovează fantasma unei societăți organizate ca federație a comunităților de indivizi identici, „oameni unidimensionali” (auto)definiți printr-o singură trăsătură (homosexualitate, credință religioasă, etnicitate etc.). Vladimir Nabokov ne-a dat în fermecătorul său roman Pnin (1953; citez
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
franceză, sunt preluate în toată lumea ideile franceze - în ultimii ani, chiar și la „francofoni” ca noi. Cei ce nu cunosc direct cultura „hexagonală” devin astfel emulii și promotorii unui model la mâna a doua, pe care-l slujesc devotat și militant, poate invers proporțional cu înțelegerea lui, transformându-l într-o armă de luptă ideologică. O armă utilă, fiindcă poate închide la nevoie gura celor ce susțin alte idei, paradigme și valori, transferând competiția de pe terenul mai bine normat al competenței
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ideologico-politice, legate deopotrivă de implozia „marilor narațiuni”/„narațiunilor hegemonice” și de geopolitica polară a Războiului Rece, tradusă metonimic în toate ungherele vieții intelectuale. În aceste condiții, s-a configurat modulul postmodernist (în termenii extensiilor posibile ale „cursului scurt”), ambițios și militant curent radical literar-estetic-filozofic iconoclast cu un considerabil (și programatic) impact ideologic. Ca toate noile curente, postmodernismul a parcurs la început o promițătoare etapă revoluționară și creativă, după care a intrat în faza „clarificărilor doctrinare” și „epurărilor”, devenind tot mai dogmatic
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pur și simplu un rebel spirit critic, imposibil de încorsetat în vreo dogmă (antică, modernă sau postmodernă), sunt răstălmăciți de universitarii postmoderni activiști în vederea aproprierii genealogice; cazul cel mai evident în istoriografie este Natalie Zemon Davis, figură a stângii americane militante din anii ’50, când a trecut printr-o fază de cenzură și restrângere a libertăților, mergând până la retragerea pașaportului; colegul de activism anti-McCarthy și soțul ei, matematicianul Chandler Davis, a făcut și câteva luni de pușcărie politică. Toate aceste experiențe
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și dure”. De la jumătatea anilor ’70 și până în 1989, chiar partenerii de dialog est-europeni ai liberalilor occidentali se schimbaseră: în locul „foștilor” de toate orientările ajunși pe diverse căi în Vest și alături de revizioniștii marxiști rămași după Cortina de Fier, tinerii militanți pentru democrație - numiți „disidenți” chiar când nu trecuseră prin Partid - foloseau tot mai mult strategii de subminare a comunismului de stat devenite posibile grație „destinderii”, acordului mai mult sau mai puțin machiavelic privind „convergența sistemelor” și „moartea ideologiilor”. Conferința de la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
raportul tov. Ion Vitner, alcătuit pe o bogată documentare, Încercând să cuprindă problemele actuale ale criticii literare, a oglindit unele din slăbiciunile acesteia. Lipsit de combativitate de clasă, raportul părea alcătuit de un spectator al evenimentelor, mai mult decât un militant al frontului ideologic, iar sarcinile trasate au fost abstracte, rupte de marile sarcini ce stau azi În fața poporului muncitor. (Ă). Principala lipsă a criticii literare este lipsa principialității, lipsa spiritului de partid. O bună parte din tovarășii care recenzează lucrările
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cum nu au existat și n-au putut exista În trecut. Creați opere de Înaltă valoare artistică, care să oglindească fidel năzuințele poporului nostru, ziditor al socialismului!». Articolul amintit a Încercat de fapt să minimalizeze nu numai literatura noastră tânără, militantă, dar Însăși ceea ce este făurit de lupta clasei muncitoare În Patria noastră. Aceasta s-a Întâmplat pentru că criticul literar n-a cercetat efortul pe care-l fac tinerii scriitori În zugrăvirea luptei pentru socialism, ci s-a apropiat cu mâini
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
clasei muncitoare - urmând exemplul luminos al scriitorilor sovietici, au lichidat această presuspusă piedică a timpului, au făcut din timp un aliat al lor și nu un potrivnic Întârziind la infinit realizarea mesajului artistic. Eusebiu Camilar dovedește cu Temelia că scriitorul militant poate și trebuie să Întreprindă transpunerea În imagini artistice a realității imediate În cadrul unei creații de largă respirație cum este romanul. (Ă). Tendința cea mai de seamă a Temeliei este oglindirea artistică a trăsăturilor morale ale acestui țăran renăscut În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a dezvoltat pe baza poeziei decadente, subscrie la această pseudo-teorie, se situează pe pozițiile ideologice ale dușmanului de clasă. În realitate, poezia noastră tânără, progresistă nu s-a format la școala decadentismului poetic burghez ci În spiritul tradiției vechilor poeți militanți ai clasei muncitoare (Ion Păun-Pincio, Beldiman, Traian Demetrescu, Neculuță, etc.), la școala poeziei noastre populare și a marilor noștri clasici (Eminescu, Coșbuc). Poezia noastră progresistă s-a făurit În luptă, cu sprijinul de neprețuit al partidului, clasei muncitoare, Împotriva poeziei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
drum În probleme pe care realitatea noastră le actualizează mereu. Lipsa de sistematizare, lipsa unei repartizări a studiului pe marile etape istorice În așa fel Încât să Îmbrățișeze creația noastră de-a lungul Întregii literaturi și să-i demonstreze caracterul militant, s-a vădit și În lăsarea unor zone Întregi necercetate. În acest sens, o lipsă gravă o constituie atenția redusă de care s-a bucurat literatura cronicarilor. Discuțiile critice din Uniunea Sovietică au arătat că sub aprecierea literaturii vechi e
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de limpede viitorul și ceea ce trebuie făcut astăzi pentru cucerirea lui - iată de unde izvorește acea forță care Îi Înspăimântă pe dușmani și poartă masele spre victorie. (Ă). (Ă) prin romanul său, Petru Dumitriu a depus eforturi pentru a scoate pe militantul de partid din strâmtoarea schemelor abstracte, convenționale, În care acesta este Înfățișat adeseori În literatura noastră și ni l-a prezentat nu odată cu trăsăturile sale vii, omenești. Datorită acestei prezentări concrete, Își capătă motivarea la fel ca În viață, rolul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Tineretului. Succese Însemnate au putut fi Înregistrate de asemenea În poeziile lui Victor Felea, care a reușit În bună măsură să se desbare de accentele intimiste, frecvente În poezia sa, și să se Îndrepte către o poezie realistă cu caracter militant. Poemul Despre Doftana al lui Vasile Iosif, progresul realizat de Constanța Tudorache de la poezia slabă publicată În placheta Zece poeți tineri la poemul Închinat tovarășei Ana Pauker, publicat În Viața românească, sunt tot atâtea dovezi grăitoare ale creșterii vizibile de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de propagandă național-țărănistă”) are un caracter pronunțat de partid și de luptă electorală, tipărind totuși și destul de numeroase materiale culturale. „Poetul gazetei”, Toma Murgoi Jiboteanu, publică aici mai multe versuri, precum Maramureșul, Moții, Odă Unirii, Plugarilor, cu timbru răzvrătit și militant, iar prozatorul favorit al gazetei, Petre Lenghel-Izanu, semnează memoriale de călătorie în Italia (Frumusețile Italiei și ale Romei), dar și articole politice și culturale. Colaboratori frecvenți sunt Ilie Lazăr, E. T. Daru, Gh. Turda, Șt. Țiplea, V. Timiș, Mihai Pop
ACŢIUNEA MARAMURASANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285162_a_286491]
-
ca luptă împotriva angoasei și scurtcircuitare a gândirii este manifestă. Jean afirmă că nu vrea să știe nimic despre „asta”, esențialul fiind viața sa actuală alături de o femeie, abstinentă și ea, cu 11 ani mai în vârstă decât el. Angajamentul militant pe terenul abstinenței ocupă deci locul lăsat liber de alcool, ceea ce constituie în definitiv un rău mai mic, cu condiția ca subiectul să nu devină cu totul confuz și să nu încalce spațiul de libertate al celuilalt. Un alt exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
formațiilor politice actuale. Că se încadrează într-o formulă de modă, aceea a aboliționismului partidelor politice. Atunci femeile partizane ale acestei idei trebuie să ne propună formulele lor noi. Să ne spună: facem politică împotriva partidelor politice. Să facă politică militantă... și încă foarte militantă... împotriva partidelor, împotriva formulelor actuale de guvernare, împotriva infirmităților regimului politic sub zodia căruia trăim. Dar nu pot ieși din această dilemă. Ori vor face politică cu partidele - indiferent cu care - ori împotrivă. Dar a nu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
se încadrează într-o formulă de modă, aceea a aboliționismului partidelor politice. Atunci femeile partizane ale acestei idei trebuie să ne propună formulele lor noi. Să ne spună: facem politică împotriva partidelor politice. Să facă politică militantă... și încă foarte militantă... împotriva partidelor, împotriva formulelor actuale de guvernare, împotriva infirmităților regimului politic sub zodia căruia trăim. Dar nu pot ieși din această dilemă. Ori vor face politică cu partidele - indiferent cu care - ori împotrivă. Dar a nu face politică înseamnă a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
PCdR, desfășurat la Harkov În 1928, Elek Köblös, Eugen Rozvan și David Fabian erau Îndepărtați din Comitetul Central al partidului și Înlocuiți cu activiști tineri (Vasile Luca, Alexandru Nicolschi), gata oricând să pună În practică orice decizie a Moscovei. Fost militant socialist, Fabian a emigrat În URSS ca urmare a excluderii sale din PCdR la sfârșitul anilor ’20 (În URSS a fost executat În decembrie 1937, În timpul Marii Terori staliniste). În 1929, Eugen Rozvan a fost acuzat de „deviere de dreapta
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
conducerea partidului datorită prestigiului pe care și-l câștigase printre intelectualii români de stânga. Criza economică din 1929-1933 a provocat o reducere masivă a salariilor, ceea ce a dus la declanșarea de greve și demonstrații ale muncitorilor. În martie 1932, tânărul militant comunist Gheorghiu-Dej era ales secretar general al Comitetului de Acțiune al Tuturor Ceferiștilor. În perioada ianuarie-februarie 1933, muncitorii din industria petrolieră din Valea Prahovei și cei de la atelierele „Grivița” din București au organizat proteste violente. Alexandru ștefanski, Secretarul General al
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Europa Centrală și de Est cu Cominternul au fost rupte În timpul războiului. În aceste condiții, din conducerea aflată În ilegalitate a PCdR, s-a produs desprinderea lui Constantin Pârvulescu (membru În Comitetul Central al partidului) și a lui Petre Gheorghe (militant comunist de origine bulgară, adjunctul lui Foriș și șeful Comitetului de Partid București). Cei doi, Împreună cu Emil Bodnăraș și Iosif Rangheț, au pregătit Înlăturarea lui Foriș de la conducerea partidului, În aprilie 1944. Cea de-a doua grupare care a funcționat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]