KorAP: Find »[drukola/base=militar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...7017 >

175,406 matches

Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315

cinstită și neobosită”. Tot acum, în subordinea Cercului se înființează șefi de garnizoană în toate comunele unde nu există posturi de jandarmi. Majoritatea dintre principalele obiective ale activității Cercului de Recrutare figurează și acum pe agenda de lucru a Centrului Militar Zonal. Așa sunt activitatea de recrutare, completarea cu resurse umane la mobilizare, precum și rechizițiile - în caz de necesitate - de bunuri și servicii. Tot în competența Cercului intrau serviciul de informații și contraspionaj, Comenduirea Pieții și plata pensiilor, care în momentul

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
în momentul de față reprezintă atribuții ale cu totul altor servicii și instituții; se cuvine însă făcută aici precizarea că, în ceea ce privește pensiile, deși C.M.Z. Timiș nu le mai plătește ca în 1922, se ocupă totuși de întocmirea dosarelor pensionarilor militari. Cerc, Comisariat, Centru Istoria Cercului continuă în anii următori cu evenimente mai mult sau mai puțin... cazone. În aprilie 1924, un Ordin telegrafic stabilește ca patron al Cercului pe „Sfântul și Marele Mucenic Dimitrie”, astfel încât militarii își aniversează de-acum

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
durata războiului. În 1942, Cercul de Recrutare Timiș-Torontal primește o nouă apreciere, fiind considerat drept „întâiul între toate celelalte de pe teritoriul Corpului 7 Armată”. După război, în iulie 1947, Cercul de Recrutare Teritorial Timișoara intră în subordinea Regiunii I-a Militară cu sediul la Timișoara, în luna octombrie a aceluiași an mutându-se din cazarma „Argidava” în cazarma „Decebal”. Pe 1 mai 1950, Cercul de Recrutare se redenumește așa după cum unii dintre timișoreni îl cunosc și acum: Comisariatul Militar al județului

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
I-a Militară cu sediul la Timișoara, în luna octombrie a aceluiași an mutându-se din cazarma „Argidava” în cazarma „Decebal”. Pe 1 mai 1950, Cercul de Recrutare se redenumește așa după cum unii dintre timișoreni îl cunosc și acum: Comisariatul Militar al județului Timiș. În urma reorganizării administrative din 1968 a teritoriului - pe atunci - Republicii Socialiste România, se trece la denumirea de Centru Militar al județului Timiș, căruia îi este arondat teritoriul fostelor raioane Timișoara, Lugoj, Deta, Făget, Sânnicolau Mare și al

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
1 mai 1950, Cercul de Recrutare se redenumește așa după cum unii dintre timișoreni îl cunosc și acum: Comisariatul Militar al județului Timiș. În urma reorganizării administrative din 1968 a teritoriului - pe atunci - Republicii Socialiste România, se trece la denumirea de Centru Militar al județului Timiș, căruia îi este arondat teritoriul fostelor raioane Timișoara, Lugoj, Deta, Făget, Sânnicolau Mare și al orașului Timișoara. Centrul ocupa, din acest an, clădirea situată în strada 1 Mai nr. 1 și un alt imobil, amplasat în strada

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
Mare și al orașului Timișoara. Centrul ocupa, din acest an, clădirea situată în strada 1 Mai nr. 1 și un alt imobil, amplasat în strada Cluj nr. 5, și era subordonată direct Marelui Stat Major, Direcției Organizare Mobilizare, Secției Centre Militare. Pe data de 30 martie 1968 ieșeau din vigoare statele de organizare ale comisariatelor militare, iar o lună mai târziu comandantul Centrului raporta încheierea planului de mobilizare. Centrul ocupa, din acest an, clădirea situată în strada 1 Mai nr. 1

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
Mai nr. 1 și un alt imobil, amplasat în strada Cluj nr. 5, și era subordonată direct Marelui Stat Major, Direcției Organizare Mobilizare, Secției Centre Militare. Pe data de 30 martie 1968 ieșeau din vigoare statele de organizare ale comisariatelor militare, iar o lună mai târziu comandantul Centrului raporta încheierea planului de mobilizare. Centrul ocupa, din acest an, clădirea situată în strada 1 Mai nr. 1 și o alta, amplasată în strada Cluj nr. 5, și era subordonată direct Marelui Stat

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
planului de mobilizare. Centrul ocupa, din acest an, clădirea situată în strada 1 Mai nr. 1 și o alta, amplasată în strada Cluj nr. 5, și era subordonată direct Marelui Stat Major. Istoria anilor din urmă „Epoca modernă” a Centrului Militar Timiș începe în decembrie 1989 când, în dimineața zilei de 17, ofițerul care asigura continuitatea conducerii ia măsura chemării la unitate a comandantului, locțiitorului acestuia și a șefilor de birouri. În conformitate cu ordinul ministrului apărării naționale, la orele 18,30 se

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
zilei de 17, ofițerul care asigura continuitatea conducerii ia măsura chemării la unitate a comandantului, locțiitorului acestuia și a șefilor de birouri. În conformitate cu ordinul ministrului apărării naționale, la orele 18,30 se execută alarma de luptă parțială, la solicitarea cadrelor militare fiind asigurată, prin rotație, deplasarea în Piața Operei pentru cunoașterea situației reale din oraș, fapt ce a determinat poziții de simpatie cu revoluționarii. Este suficient să ne amintim scandările „Armata e cu noi! ”, ce se puteau auzi în zilele următoare

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
Începând cu ziua de 23 decembrie 1989, cadrele din unitate sunt detașate la conducerea fostelor structuri ale Securității și ale Miliției, asigurându-se astfel intrarea activității acestora în normalitate. În februarie 1990 intră în vigoare statul de organizare al Comandamentului Militar al județului Timiș, preluând în subordine - pentru patru ani - și Apărarea Civilă, și Gărzile Naționale (Trupe Teritoriale); din mai 1994 acestea ies de sub comanda Comandamentului Militar, care se transformă în Centrul Militar Județean Timiș. La sfârșitul lui martie 2002, Centrul

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
acestora în normalitate. În februarie 1990 intră în vigoare statul de organizare al Comandamentului Militar al județului Timiș, preluând în subordine - pentru patru ani - și Apărarea Civilă, și Gărzile Naționale (Trupe Teritoriale); din mai 1994 acestea ies de sub comanda Comandamentului Militar, care se transformă în Centrul Militar Județean Timiș. La sfârșitul lui martie 2002, Centrul trece în subordinea Corpului 4 Armată Teritorial „Mareșal Constantin Prezan” Cluj Napoca, o ultimă modificare având loc în decembrie 2002, când C.M.J. se transformă în Centru Militar

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
intră în vigoare statul de organizare al Comandamentului Militar al județului Timiș, preluând în subordine - pentru patru ani - și Apărarea Civilă, și Gărzile Naționale (Trupe Teritoriale); din mai 1994 acestea ies de sub comanda Comandamentului Militar, care se transformă în Centrul Militar Județean Timiș. La sfârșitul lui martie 2002, Centrul trece în subordinea Corpului 4 Armată Teritorial „Mareșal Constantin Prezan” Cluj Napoca, o ultimă modificare având loc în decembrie 2002, când C.M.J. se transformă în Centru Militar Zonal Timiș, extinzându-și activitatea și

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
Militar, care se transformă în Centrul Militar Județean Timiș. La sfârșitul lui martie 2002, Centrul trece în subordinea Corpului 4 Armată Teritorial „Mareșal Constantin Prezan” Cluj Napoca, o ultimă modificare având loc în decembrie 2002, când C.M.J. se transformă în Centru Militar Zonal Timiș, extinzându-și activitatea și având în subordine Centrele Militare Județene Arad și Caraș-Severin. Primul comandant al Centrului Militar Zonal și, din 4 octombrie 2004, al Garnizoanei Timișoara este sau, mai corect spus, a fost colonelul Nicolae Mircovici, adică

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
lui martie 2002, Centrul trece în subordinea Corpului 4 Armată Teritorial „Mareșal Constantin Prezan” Cluj Napoca, o ultimă modificare având loc în decembrie 2002, când C.M.J. se transformă în Centru Militar Zonal Timiș, extinzându-și activitatea și având în subordine Centrele Militare Județene Arad și Caraș-Severin. Primul comandant al Centrului Militar Zonal și, din 4 octombrie 2004, al Garnizoanei Timișoara este sau, mai corect spus, a fost colonelul Nicolae Mircovici, adică cel care, activând din octombrie 1988 în cadrul C.M.J. , avea să fie

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
Armată Teritorial „Mareșal Constantin Prezan” Cluj Napoca, o ultimă modificare având loc în decembrie 2002, când C.M.J. se transformă în Centru Militar Zonal Timiș, extinzându-și activitatea și având în subordine Centrele Militare Județene Arad și Caraș-Severin. Primul comandant al Centrului Militar Zonal și, din 4 octombrie 2004, al Garnizoanei Timișoara este sau, mai corect spus, a fost colonelul Nicolae Mircovici, adică cel care, activând din octombrie 1988 în cadrul C.M.J. , avea să fie la „timona” Centrului timp de nouă ani, începând cu

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
activitățile dedicate aniversării Zilei Armatei și marcării a 85 de ani de la crearea Cercului de Recrutare Timiș-Torontal? Poate cu mai puțin fast decât de obicei, cauza reprezentând-o lipsa de personal. Într-adevăr, doar trei plutoane vor participa la parada militară organizată cu prilejul manifestării aniversare, colonelul Mircovici precizând că „este destul de greu să realizezi în momentul de față o gardă de onoare și o defilare militară, așa cum eram obișnuiți, deoarece efectivele s-au subțiat”. Faptul apare ca firesc dacă ținem

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
reprezentând-o lipsa de personal. Într-adevăr, doar trei plutoane vor participa la parada militară organizată cu prilejul manifestării aniversare, colonelul Mircovici precizând că „este destul de greu să realizezi în momentul de față o gardă de onoare și o defilare militară, așa cum eram obișnuiți, deoarece efectivele s-au subțiat”. Faptul apare ca firesc dacă ținem seama de standardele organizației militare la care România a aderat și al cărei membru cu drepturi depline este din această primăvară, standarde care impun un proces

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
aniversare, colonelul Mircovici precizând că „este destul de greu să realizezi în momentul de față o gardă de onoare și o defilare militară, așa cum eram obișnuiți, deoarece efectivele s-au subțiat”. Faptul apare ca firesc dacă ținem seama de standardele organizației militare la care România a aderat și al cărei membru cu drepturi depline este din această primăvară, standarde care impun un proces de restructurare și profesionalizare, numărul cadrelor militare angajate în armata română reducându-se substanțial. Oricum, programul de luni, 25

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
au subțiat”. Faptul apare ca firesc dacă ținem seama de standardele organizației militare la care România a aderat și al cărei membru cu drepturi depline este din această primăvară, standarde care impun un proces de restructurare și profesionalizare, numărul cadrelor militare angajate în armata română reducându-se substanțial. Oricum, programul de luni, 25 octombrie, este unul dens, debutând la ora 9 la Monumentul „Apărătorii Banatului” din Calea Șagului. Prezentarea onorului și salutarea drapelului de luptă, întâmpinarea oficialităților, slujba de pomenire a

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
vor lipsi alocuțiunile rostite cu prilejul aniversar de autoritățile locale (Ion Răducanu - prefectul județului, Constantin Ostaficiuc - președintele Consiliului Județean, Gheorghe Ciuhandu - primarul municipiului Timișoara și colonel Nicolae Mircovici - comandantul garnizoanei), precum și defilarea gărzii de onoare. De la ora 11, terasa Cercului Militar va găzdui, timp de oră, un Concert de fanfară, timp în care vor fi vizitate Muzeul Militar și galeria de artă „Pro Armia”. De la ora 12, pe platoul C.M.Z. din Piața Libertății va avea loc un ceremonial religios - sfințirea

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
Consiliului Județean, Gheorghe Ciuhandu - primarul municipiului Timișoara și colonel Nicolae Mircovici - comandantul garnizoanei), precum și defilarea gărzii de onoare. De la ora 11, terasa Cercului Militar va găzdui, timp de oră, un Concert de fanfară, timp în care vor fi vizitate Muzeul Militar și galeria de artă „Pro Armia”. De la ora 12, pe platoul C.M.Z. din Piața Libertății va avea loc un ceremonial religios - sfințirea noului sediu al Centrului - cu ocazia celor 85 de ani scurși de la crearea acestuia, urmat de o

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
celor 85 de ani scurși de la crearea acestuia, urmat de o adunare festivă. Vor fi prezentate aici lucrări pe teme cum ar fi „Istoricul zilei de 25 Octombrie”, „Istoricul și acțiunile de luptă ale Diviziei 18 Infanterie” sau „Istoricul Centrului Militar Zonal - 85 de ani de la crearea Cercului de recrutare Timiș-Torontal”; la final vor fi prezentate mesajele prefecților din județele Arad, Caraș-Severin și Timiș. Între o utilitate publică și alta Sediu al Centrului Militar Județean pentru aproape 35 de ani, clădirea

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
ale Diviziei 18 Infanterie” sau „Istoricul Centrului Militar Zonal - 85 de ani de la crearea Cercului de recrutare Timiș-Torontal”; la final vor fi prezentate mesajele prefecților din județele Arad, Caraș-Severin și Timiș. Între o utilitate publică și alta Sediu al Centrului Militar Județean pentru aproape 35 de ani, clădirea din strada 1 Mai nr. 1 (actuala stradă Sfântul Ioan) a avut parte de o istorie cel puțin la fel de densă ca și cea a instituției pe care a găzduit-o. În acte, imobilul

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
demolarea sa și construirea altuia nou. Motivul l-a reprezentat deteriorarea structurii de rezistență, clădirea, ce data de la 1850, fiind construită pe piloni de stejar. Până în 1989 fuseseră demolate aproape două treimi, pentru ca după Revoluție lucrările să fie stopate; Centrul Militar și-a continuat activitatea în corpul de clădire rămas. Trecând în patrimoniul Consiliului Județean, s-a revenit la decizia de demolare, destinația sa urmând să fie, însă, cu totul alta. În momentul de față, este certă ridicarea, în spațiul învecinat

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
administrației publice județene și potențialii investitori interesați. Obiectivul se va regăsi, probabil, pe lista de investiții din 2005 a Consiliului Județean Timiș. De la luarea cu arcanul la voluntariat Se poate spune, fără teama de a greși, că perioada satisfacerii stagiului militar a fost și rămâne una definitorie pentru viața și personalitatea unui tânăr, reprezentând în cultura românească și nu numai una din principalele etape ale dezvoltării sale, echivalând cu atingerea maturității. Să nu uităm că în etosul românesc aceste etape/praguri

Agenda2004-43-04-c (2004) [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]