20,876 matches
-
întors roata Potaie, nu mă mir că n-ai putut rezista personalității unui individ atît de complex cum a fost Piticul, nu i-a rezistat nici De Gaulle, Nixon sau regina Angliei, cum s-o fi putut face tu, un militar avid de putere, pe care în acele clipe îl bucurau și cele mai mici recompense? Cu asta ți l-ai ridicat încă de atunci în cap pe Mortăciune, cum îndrăzneai tu să îl sapi pe el, mucosule? Și cum reușeai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
întreabă Sena încetinind, privind la barajul de soldați cu armele la piept, aliniați de-a curmezișul străzii. — Parchează aici, îi face semn domnul Președinte, indicîndu-i să oprească la marginea trotuarului. — Cu ăștia nu știu cum o scoatem la capăt, arată Sena înspre militarii care nu dau nici un semn că o să se clintească din loc. — Sînt de-ai noștri, zîmbește domnul Președinte cu gura pînă la urechi, apăsînd pe butonul centurii de siguranță, pregătindu-se să coboare. Sînteți sigur că v-au recunoscut? întreabă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
se complice aiurea, de ce să intre în combinații cu tot felul de șarlatani, cînd putea să pună pe picioare și să dirijeze din umbră o afacere în familie? începu să cîntărească atent situația, să-și facă socotelile cu rigurozitatea unui militar adevărat. Dăduse sau nu greș pînă la urmă? Mai avea rost să gîndească acum la tot ce-a fost, să facă evaluări despre ce și cum ar fi fost dacă totul ar fi decurs conform planurilor? Și toate astea pentru
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pune în practică o lovitură de stat militară așa cum scrie la carte. Atunci să fi văzut cum pentru prima dată în istoria țării s-ar fi întors roata, și pentru prima dată jigodiile politice s-ar fi aflat la mîna militarilor, a acelor marginalizați ai societății de care nu-și amintea nimeni decît atunci cînd exista vreun interes. Poate ăsta e unul dintre motivele care au dus Armata Română de rîpă de-a lungul timpului: pripa din judecata militarilor, spre deosebire de gîndirea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
la mîna militarilor, a acelor marginalizați ai societății de care nu-și amintea nimeni decît atunci cînd exista vreun interes. Poate ăsta e unul dintre motivele care au dus Armata Română de rîpă de-a lungul timpului: pripa din judecata militarilor, spre deosebire de gîndirea înceată, premeditată, șmecherească și conspirativă a clasei politice, care indiferent de culoarea politică a partidelor care o compuneau, a știut să-și unească de fiecare dată forțele atunci cînd a fost nevoie pentru a-și atinge interesele nenorocite
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
făcut-o și de data asta, v-ați învîrtit, și tot voi ați ați pus mîna pe ciolan. O să-mi spuneți că puteam s-o fac și eu, dar mi-a lipsit curajul, că am fost la fel de nehotărît ca restul militarilor, că asta e o boală a breslei, și că ne merităm soarta. E-adevărat, cu toate astea ar fi păcat ca voi să scăpați așa ușor, să vă îmbogățiți prin furt, să vă faceți o mulțime de partide doar de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
restricții legate de dușurile reci ca gheața, alimentație, somn sau viață sexuală. Ești cel mai mare norocos că o poți exersa de unul singur direct pe scenă, fără nici o audiență, și deci fără trac sau emoții. Politicieni, profesori, actori, directori, militari, scot bani frumoși din buzunar ca să se pună la punct cu melițatul în public. Pun pariu că majoritatea dintre ei își petrec jumătate din timp în fața oglinzii zgîindu-se, numărîndu-și dinții, scoțînd limba sau dîndu-și ochii peste cap pînă îi apucă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
care au coborît pe rînd din elicopter. Nici măcar lumina împrăștiată de farul de aterizare nu mi a folosit la nimic, mă aflam la distanță prea mare. Am reușit totuși să-mi dau seama că aveam de a face doar cu militari. Cîțiva soldați în termen neînarmați și doi, trei gradați, lăsîndu-l la o parte pe pilot. Imediat ce palele elicelor s au oprit, cu toții s-au strîns ciorchine în dreptul ușii de intrare din spate și au început să vocifereze despre ce urma
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
făcut un instructaj scurt din care nu s-au ales cu nimic clar în afara parolei pe care le-a comunicat-o locotenentul care comanda subunitatea. Camioanele erau gata de plecare, așteptau de aproape o jumătate de oră cu motoarele pornite. Militarii au urcat pe rînd pe platforme și s-au înghesuit pe băncile de sub prelate. După ce s-au verificat efectivele, au părăsit incinta Școlii și au luat-o cu viteza melcului spre nord, pe Șoseaua Națională. După mai puțin de un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
apărut recent) Așa cum există autori care, după 1989, continuă să-l proslăvească, în bine-cunoscutul stil rudimentar-imnic de pe vremea Festivalului Național „Cântarea României“, pe Nicolae Ceaușescu: „Cu sudoarea frunții și cu brațe tari, / De la Cernavodă până la Agigea, / Construiau în arșiți bravii militari, / «Epocii de Aur» îi zideau «Efigia»! / ... / Prin tot ce-ai pătimit și făurit, / Popor reînviat, trăi-vei în istorii... / Pierit-a Ceaușescu, cu visul împlinit, / Jertfindu-se, ca toți cutezătorii!“ (Florin Iodache) Metoda aceasta de scriere a unor cărți proaste
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
imnice închinate lui Nicolae Ceaușescu, așa caraghioase cum sunt, au și ceva înspăimântător, evocând anii de teroare ideologică în care glorificarea dictatorului comunist devenise obligatorie: „Cu sudoarea frunții și cu brațe tari, / De la Cernavodă până la Agigea, / Construiau în arșiți bravii militari, / «Epocii de Aur» îi zideau «Efigia»! /... Prin tot ce-ai pătimit și făurit, / Popor reînviat, trăi-vei în istorii... / Pierit-a Ceaușescu, cu visul împlinit, / Jertfindu-se, ca toți cutezătorii!“ (Canalul DunăreMarea Neagră) Umorul involuntar din textele acestui Vezuviu al
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
retractatione (Junimea, Iași, 2001). El are talent literar, dar și o plăcere de a filozofa, care îl duce ca scriitor la pierzanie. Dezastrul este cu atât mai mare cu cât Horia V. Pătrașcu adoptă concepția despre viață (și dragoste) a militarilor în termen: „Femeia tânără așteaptă masculul cel mai puternic: la asta se reduce totul.“ „Lumea a rămas aceeași de la începuturi: erecția este suprema dovadă a iubirii nu cantitatea de versuri pe care i-o dedici [femeii]. Poezioarele sunt inutile dacă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cîte o rotație de granguri. Doar acolo îi mai spînzură puțin, dar grangurii nou veniți au același noroc, adică trăiesc bine. Hai să-i votăm Duminică! Chiar, să îi votăm, 'mnezeii mamii lor! Colonelul Cataramă Colonelul Nurel Cataramă era un militar de tip socialist, în sensul că oamenii Partidului Comunist erau acceptați ca șefi. Omul acesta avea darul de a rîde la nesfîrșit la glumele primului secretar, de a cîntări spusele tovarășului și de a găsi semnificații adînci în cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
lucrat 15 ani ca femeie de serviciu la o bodegă situată vis-à-vis de o unitate militară. De ce n-ai lucrat mai mult? Am fost angajată la 40 de ani și după 55 de ani nu mai merita. Cum adică? Nici militarii nu mă mai priveau cu interes. Ce vrei să spui? Păi, am cam huzurit, ca o prințesă. Noaptea era o spărtură în gard și eu îi așteptam pe aproape. Doamnă Anica, doar nu... cu oricine. Erau tare frumoși. Niște copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
imperiile nu au destui oameni pentru armată sau război, necesitatea le obligă de a recurge la mercenari, ca unic mod de a suplini această lipsă. Se găsesc atunci expediente care rezolvă majoritatea dificultăților și se amestecă cu grijă străinii printre militarii țării (ceea ce Machiavelli consideră periculos), pentru a-i împiedica să formeze grupuri aparte și pentru a-i deprinde cu aceeași disciplină și fidelitate. Cel mai important lucru urmărit este ca numărul acestor străini să nu depășească pe cel al naționalilor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de făcut cu el. Îi tulburau judecata cu tot felul de scenarii, că evreii vor ajuta la refacerea stricăciunilor provocate marelui aliat de către barbari, că femeile vor Îngriji copiii nemțoaicelor aflate În servicii ale statului, vor ajuta În gospodării unde militarii plecați pe front apără civilizația, iar bărbații vor sprijini și ei cu priceperea lor prea bine cunoscută toate serviciile și mește șugurile care au nevoie de mînă de lucru. Comandanții din Sătmar prezentau actele lui Weisz ba unui șef, ba
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cel rusesc. Weisz a dat la iveală și un săculeț camuflat, numai el știa cum, plin cu o sumă mare de bani. Era pe la cinci ale după amiezii cînd căruța a ajuns la marginea satu lui Moftinu Mare despre care militarii știau că e locuit de șvabi. S-au sfătuit mult Între ei, apoi unul a Îndrăznit să bată la o poartă. După un răstimp destul de lung, s-a Întors cu un bărbat cam de vîrsta prizonierului. Alte tîrguieli, alte presupuneri
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
fiind și el recunoscut de aceia. Au avut cu toții Înțelepciunea de a nu-și vorbi și a nu-și face semne. N-a apucat să vadă Însă ce se mai Întîmpla, pentru că neamțul avea multe Întrebări de pus slujbașilor și militarilor și-l mîna cu pistolul din spate peste tot pe unde-și căuta interlocutorii. La un moment dat, părea că a găsit ce-l interesa și l-a dirijat pe Valeriu drept spre un vagon, ordonîndu-i să urce. Aceleași explicații
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
care li se garantau Împroprietărirea cu destule iugăre de pămînt, În funcție de numărul membrilor familiei, și păstrarea drepturilor și cutumelor din țara de obîrșie, dimpreună cu scutirea de impozite preț de o generație, scutirea de sarcini publice și de obligația Încartiruirii militarilor. Ba mai mult, tinerele cupluri, care aveau ori așteptau un copil fără să fi trecut pe dinaintea altarului, scăpau de pedeapsă dacă luau calea Răsăritului. Era mare nevoie de oameni, dintre cei destoinici mai cu seamă, pe cîmpiile fertile de la est
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ai snagă, mînce-te franțu’!“ Tare supărat s-a Întors Înaltul ofițer la Viena, unde, tot de supărare și de dorul fetei, a și murit. Iar pe Împăratul povestea l-a mîhnit așa de adînc, că n-a mai Îngăduit familiilor militarilor să locuiască În preajma garnizoanei, iar moroșeni În garda palatului n-a mai recrutat multă vreme. Grigore Pintea Însă a căzut și el rănit la Rivulus Dominarum, curînd după reaprinderea rebeliunii curuților sub principele Rákóczi căruia Îi sărise În ajutor, voind
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Roma, atrăgea atenția un mormînt fără nume În care zăcea cu siguranță un străin de sat, după toate probabilitățile, un ortodox, poate din Muntenia, poate din Moldova. Era un soldat necu noscut. În octombrie 1944, frontul ajunsese În zonă. CÎțiva militari germani ocupaseră răscrucea pieței satului, hotărîți să Întîrzie Înaintarea trupelor române pentru ca grosul contingentelor lor să se poată retrage spre vest. Își instalaseră mitralierele pe snopi de paie și pe capre de lemn. După felul În care s-au desfășurat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
fiecare dată când misiunea se anunța grea. ― Suntem gata, domnule căpitan - a răspuns Toader. ― Atunci, În flanc câte unul, după mine, marș! Am mers preț de două ceasuri. În marginea unei pădurici de pe malul unui heleșteu, ne-au Întâmpinat patru militari de la divizie. Între ei, era un colonel. După saluturile obișnuite, ofițerul a pornit să explice ce date au despre inamicul din fața noastră. ― Heleșteul acesta se găsește În capătul unui șes, care este mlăștinos pe o porțiune de vreo doi kilometri
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
din avangardă simțea vreo mișcare, ridica brațul și ne opream stană de piatră, cu mâna pe automat... După ce ne asiguram că nu e niciun pericol, ne continuam drumul. Din când În când, cel din față trecea În spate. Cei trei militari de la divizie, responsabili cu bandajatul pilonilor podului, veneau la vreo zece pași În urma noastră. Purtau În spate ranițe grele. Așa au mers tot timpul... Am intrat În lunca care era destul de deasă. Toader - cum e el „mititel” - se cam chinuia
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ca să avem câmp de vedere, iar cei doi cercetași, lateral și puțin mai În spate. Nu a fost nevoie să așteptăm prea mult și ne-am dat seama că pașii se depărtau. După călcătură, erau cătane. Dar de unde până unde militari În acest loc? „În Țara nimănui”? Ai noștri nu aveau cum să ajungă aici fără știrea noastră. Locul unde ne aflam - după spusa colonelului de la divizie - nu era sub controlul inamicului. Îți mai aduci aminte, Toadere, ce mi-ai spus
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cât puteam noi distinge prin Întuneric - el semnala că e drum ca În palmă, ceea ce Însemna că era șoseaua. După ce a studiat bine locul, ne-a făcut semn să Înaintăm. Când am ajuns pe șosea, a venit propunerea celor trei militari de la divizie: „Noi va trebui s-o luăm la dreapta, pentru a ajunge la pod. E pe aproape, fiindcă nivelul șoselei se ridică treptat”... Am pornit pe lângă șosea, pentru că „pi șușă” - cum Îi spune fratele meu Toader, era pericol. Și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]