5,864 matches
-
decelat o mortalitate la un an de 37% la subiecții fără eligibilitate pentru testul de efort, față de doar 4% la cei la care testul de efort a fost eligibil (30) . La subiecții vârstnici capabili să desfășoare testul de efort postinfarct miocardic, cel mai bun predictor al mortalității la un an s a dovedit a fi amplitudinea variației TA sistolice în timpul exercițiului fizic. Studiul care a evidențiat acest factor cu valoare prognostică a arătat o mortalitate de 15% la subiecții cu o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
variație a TA sub 30 mmHg față de mortalitatea de doar 1,8% la subiecții cu o variație a TA sistolice de peste 30 mmHg la testarea de efort (31). Studiul efectuat de Ciaroni și colaboratorii săi a confirmat valoarea predictivă postinfarct miocardic a variației TA la testarea de efort, oferind în plus și alți factori predictivi pentru mortalitatea de cauză cardiacă, evaluați la testarea de efort: un dublu produs mai mic de 12.500 mmHg × bătăi/minut, o încărcare maximă la efort
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
la testul de efort (2,72 față de 2,8) (35). Un alt studiu realizat pe un grup de pacienți vârstnici cu vârsta medie de 73 ± 5 ani și ateroscleroză coronariană confirmată prin cateterism, clinic stabili, dar care au dezvoltat ischemie miocardică pe parcursul testului de efort, a realizat o urmărire a acestora pe o perioadă medie de 48 luni, cu evaluare la fiecare 6 luni, din punctul de vedere al apariției evenimentelor cardiovasculare (moarte subită, infarct miocardic, angină pectorală instabilă, intervenții de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
dar care au dezvoltat ischemie miocardică pe parcursul testului de efort, a realizat o urmărire a acestora pe o perioadă medie de 48 luni, cu evaluare la fiecare 6 luni, din punctul de vedere al apariției evenimentelor cardiovasculare (moarte subită, infarct miocardic, angină pectorală instabilă, intervenții de revascularizare miocardică). Deși nu s au evidențiat diferențe din punct de vedere clinic sau angiografic între pacienții cu și fără evenimente cardiovasculare, analiza multivariată a demonstrat că prezența durerii anginoase pe parcursul testului de efort, precum și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
testului de efort, a realizat o urmărire a acestora pe o perioadă medie de 48 luni, cu evaluare la fiecare 6 luni, din punctul de vedere al apariției evenimentelor cardiovasculare (moarte subită, infarct miocardic, angină pectorală instabilă, intervenții de revascularizare miocardică). Deși nu s au evidențiat diferențe din punct de vedere clinic sau angiografic între pacienții cu și fără evenimente cardiovasculare, analiza multivariată a demonstrat că prezența durerii anginoase pe parcursul testului de efort, precum și valoarea frecvenței cardiace la apariția ischemiei reprezintă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
se estimează că un sfert din populația Europei va avea peste 65 de ani (3). Bolile cardiovasculare rămân cea mai importantă cauză de mortalitate și morbiditate la vârstnici. Conform statisticilor din Statele Unite ale Americii, peste 60% dintre subiecții cu infarct miocardic acut au peste 65 de ani, iar peste 80% dintre decesele prin infarct miocardic acut se produc la această grupă de vârstă (2). Studii necroptice au arătat că bolile cardio - vasculare aterosclerotice sunt prezente la aproximativ 50% dintre pacienții de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
3). Bolile cardiovasculare rămân cea mai importantă cauză de mortalitate și morbiditate la vârstnici. Conform statisticilor din Statele Unite ale Americii, peste 60% dintre subiecții cu infarct miocardic acut au peste 65 de ani, iar peste 80% dintre decesele prin infarct miocardic acut se produc la această grupă de vârstă (2). Studii necroptice au arătat că bolile cardio - vasculare aterosclerotice sunt prezente la aproximativ 50% dintre pacienții de sex feminin și la 70‑80% dintre bărbații vârstnici (4). Un alt aspect deosebit de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
reprezentată de insuficiența cardiacă. Referitor la boala coronariană, adesea la vârstnici este vorba de forme severe ca: boală multivasculară, boală de left‑main, angină pectorală instabilă. Comparativ cu adultul tânăr, pacientul vârstnic prezintă un risc înalt de complicații post infarct miocardic acut, angiografie coronariană, angioplastie coronariană percutană sau după chirurgia de bypass aortocoronarian. Complicațiile neurologice și tulburările cognitive după inter - venții chirurgicale cardiace sunt frecvente, iar efectele secundare ale medicației au o incidență crescută. Toate acestea conduc la spitalizări prelungite și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
TA la vârstnici scade semnificativ riscul de accident vascular cerebral (AVC) (conform studiilor SHEP, PROGRESS, SYST-EUR, LIFE, HYVET), dar fără o reducere importantă a riscului de demență vasculară. De asemenea, HTA este factor de risc pentru angina pectorală și infarctul miocardic, astfel că o creștere cu 20 mmHg a valorilor TA dublează riscul de boală coronariană. Relația se atenuează la subiecții cu vârsta peste 75-80 de ani. Valorile mai mari ale TA sunt mai bine tolerate la pacienții cu vârsta peste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
se corelează atât cu riscul crescut de evenimente coronariene și cerebrovasculare, cât și cu eficiența terapiei cu statine (55). De asemenea, Cardiovascular Health Study a indicat că nivelurile reduse ale HDL-colesterolului s-au asociat cu incidența mai mare a infarctului miocardic la bărbați (dar nu și la femei) (56). Un studiu realizat de Bruno și colaboratorii săi în 2006 a arătat că apolipoproteinele B și A1 ar putea avea o eficiență superioară măsurării parametrilor lipidici standard, în evaluarea riscului la vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
1.5. Fumatul Fumatul reprezintă un factor de risc cardiovascular major inclusiv la vârstnici. Numeroase studii au arătat că fumatul crește morbi-mortalitatea de cauză cardiovasculară la pacienții vârstnici cu boli cardiovasculare. Astfel, fumatul determină agravarea anginei pectorale și precipită ischemia miocardică silențioasă. Un studiu care a inclus 644 bărbați vârstnici cu vârsta medie de 80 de ani, urmăriți timp de 40 ani și 1.488 de femei, cu vârsta medie de 82 de ani, urmărite 48 luni, a arătat că riscul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
în acest scop comparativ- cu adulții tineri. Pentru a schimba această falsă percepție, Smith și colaboratorii săi recomandă întreruperea fumatului la toți pacienții, indiferent de vârstă (69) . Întreruperea fumatului a determinat scăderea cu 50% a mortalității la pacienții cu infarct miocardic în antecedente, cu beneficii maxime în primul an (70). Riscul apariției unui nou eveniment coronarian scade imediat după întreruperea fumatului, ajungând la nivelul similar unui nefumător după 5 ani de sevraj. La subiecții cu vârsta peste 70 de ani cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
vârstnici. Mult mai adesea la vârstnic, comparativ cu adultul tânăr, este decelată prezența zgomotelor 3 și 4 care sugerează disfuncție ventriculară stângă, precum și suflu sistolic aortic care con- firmă stenoza aortică. 10.3.1. Boala coronariană la vârstnici Diagnosticul infarctului miocardic acut poate fi dificil la vârstnici, deoarece simptomele anginoase tipice lipsesc adesea, pacientul putând fi asimptomatic, dezvoltând așa -numitul sindrom coronarian „silențios”. Astfel, la 20-50% dintre pacienții vârstnici cu ischemie miocardică documentată electrocardiografic se constată absența simptomelor. În plus, vârstnicul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
10.3.1. Boala coronariană la vârstnici Diagnosticul infarctului miocardic acut poate fi dificil la vârstnici, deoarece simptomele anginoase tipice lipsesc adesea, pacientul putând fi asimptomatic, dezvoltând așa -numitul sindrom coronarian „silențios”. Astfel, la 20-50% dintre pacienții vârstnici cu ischemie miocardică documentată electrocardiografic se constată absența simptomelor. În plus, vârstnicul cu boală coronariană prezintă adesea simptome atipice, vagi, nespecifice, durerea anginoasă are frecvență mai mică comparativ cu adultul tânăr și prezintă mult mai adesea simptome de insuficiență cardiacă. Din cauza scăderii capacității
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
nespecifice, durerea anginoasă are frecvență mai mică comparativ cu adultul tânăr și prezintă mult mai adesea simptome de insuficiență cardiacă. Din cauza scăderii capacității de efort, angina pectorală stabilă nu este adesea prima manifestare a bolii coronariene la vârstnic. Deseori, infarctul miocardic acut la vârstnic debutează cu dispnee sau cu simptome neurologice. De exemplu, în studiul National Registry of Myocardial Infarction, 77% dintre pacienții cu vârsta sub 65 de ani spitalizați cu diagnosticul de infarct miocardic au prezentat durere anginoasă comparativ cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
bolii coronariene la vârstnic. Deseori, infarctul miocardic acut la vârstnic debutează cu dispnee sau cu simptome neurologice. De exemplu, în studiul National Registry of Myocardial Infarction, 77% dintre pacienții cu vârsta sub 65 de ani spitalizați cu diagnosticul de infarct miocardic au prezentat durere anginoasă comparativ cu doar 40% dintre subiecții cu vârsta peste 85 de ani (5). Conform studiului realizat de Canto în 2012, pacienții vârstnici cu infarct miocardic au adesea simptome nespecifice, ca dispnee (49%), diaforeză (26%), grețuri, vărsături
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
cu vârsta sub 65 de ani spitalizați cu diagnosticul de infarct miocardic au prezentat durere anginoasă comparativ cu doar 40% dintre subiecții cu vârsta peste 85 de ani (5). Conform studiului realizat de Canto în 2012, pacienții vârstnici cu infarct miocardic au adesea simptome nespecifice, ca dispnee (49%), diaforeză (26%), grețuri, vărsături (24%) și sincopă (19%). Deși în cazul adulților tineri, femeile prezintă adesea simptome atipice, Canto și colaboratorii săi au demonstrat că la pacienții cu vârsta peste 75 de ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
privind relatarea debutului simptomatologiei (88). Toate aceste aspecte determină adesea adresarea tardivă la spital, precum și întârzierea diagnosticului la pacienții vârstnici cu sindroame coronariene acute (5,6). În plus, prevalența ridicată a simptomatologiei nespecifice și atipice contribuie la creșterea incidenței infarctului miocardic nediagnosticat, de la aproximativ 25% la adultul tânăr la peste 60% la subiecții cu vârsta peste 85 de ani (5). Disfuncția diastolică a ventriculului stâng, legată de vârstă, la care se adaugă creșterea impedanței la ejecția ventriculară stângă determinată de creșterea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
5). Disfuncția diastolică a ventriculului stâng, legată de vârstă, la care se adaugă creșterea impedanței la ejecția ventriculară stângă determinată de creșterea rigidității arteriale și scăderea contractilității ventriculare, predispun pacientul vârstnic la dezvoltarea simptomelor de insuficiență cardiacă la debutul infarctului miocardic acut (89). Statisticile actuale arată că proporția pacienților cu sindroame coronariene acute care se prezintă cu simptome specifice insuficienței cardiace crește de la mai pu in de 20% la subiecții cu vârsta sub 65 de ani la mai mult de 40
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
cardiace acute, mortalitatea pacienților cu sindrom coronarian acut crește progresiv cu înaintarea în vârstă (5,90). În acest context, multiple studii au arătat că vârsta înaintată reprezintă un predictor puternic pentru mortalitatea atât pe termen scurt, cât și lung, postinfarct miocardic acut. Perioada medie de supraviețuire după un prim infarct miocardic scade de la 17 ani pentru subiecții de 55 de ani, la 13,3 pentru pacienții de 64 de ani și la 3,2 ani la vârstnicii de peste 75 de ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
cu înaintarea în vârstă (5,90). În acest context, multiple studii au arătat că vârsta înaintată reprezintă un predictor puternic pentru mortalitatea atât pe termen scurt, cât și lung, postinfarct miocardic acut. Perioada medie de supraviețuire după un prim infarct miocardic scade de la 17 ani pentru subiecții de 55 de ani, la 13,3 pentru pacienții de 64 de ani și la 3,2 ani la vârstnicii de peste 75 de ani (5,6) . În studiul Global Registry for Acute Coronary Events
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
10.5. Concluzii Degenerarea fiziologică a aparatului cardiovascular, în asociere cu senescența altor organe și sisteme, cauzează diverse boli cardiovasculare și le agravează pe cele preexistente. La pacienții vârstnici, o afecțiune cardiovasculară aterosclerotică în antecedente, ca de exemplu un infarct miocardic acut, reprezintă un predictor puternic de recurență a unor noi evenimente cardiovasculare. De aceea este imperios necesară implementarea măsurilor de prevenție, independent de vârstă. Astfel, studiile au arătat reducerea mortalității și morbidității la vârstnicii care au urmat un tratament adecvat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
Toate aceste probleme fac vârstnicul mai vulnerabil, iar diagnosticul și conduita terapeutică trebuie dictate de specialiști pentru a putea iniția măsurile de prevenție. De reținut este și faptul că o simptomatologia atipică poate reprezenta o urgență, ca de exemplu infarctul miocardic acut, iar timpul este esențial în inițierea terapiei adecvate și prompte. Multiplele probleme ale pacientului cu patologie cardiovasculară necesită o abordare comprehensivă și o colaborare multidisciplinară (cardiologi, medici de medicină de familie, psihologi, psihiatri). În plus, la acest segment populațional
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
reproduce ceea ce inflamația deter- mină din punct de vedere biochimic și morfologic (13). Studiile experimentale și clinice sugerează faptul că anumite modificări legate de vârstă nu au caracter fix, pot fi influențate favorabil prin exercițiu fizic, așa cum este cazul consumului miocardic de oxigen, al relaxării și umplerii ventriculare, rigidizării vasculare, iar restricția de calorii blochează modificările legate de vârstă în expresia genelor (14-16). De aici și preocuparea vis-a-vis de efectele potențial benefice ale terapiei genice. 2.2.1.1. Modificările cardiace
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
exemplu creșterea duratei de pasaj a Ca 2+ citosolic, scăderea ratei de pompare a Ca2+ din reticul, modificarea activității miozinice prin creșterea proporției de izoenzimă V3 versus V1 (mecanism codificat genetic) care duce la reducerea velocității de scurtare a fibrei miocardice și alungirea duratei de contracție (12,13). Intervenția mitocondriei- este controversată, fiind discutate modificarea de permeabilitate și modularea activității prin căi de semnalizare complexe (18). Adenozina endogenă și peptidul parathormon--dependent, prezent în miocitele atriale, ar avea rol cardioprotector împotriva stresului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]