1,659 matches
-
a urmat fapta și iată mă la ghișeul de bilete al gării, gata să mă daupe mâna feroviarilor, când, uitându-mă întâmplător în jur, am rămas stupefiat: toți, dar aproape toți cetățenii se aflau în aer! în aerul pur și mioritic al Patriei. FONCIARA, CIOARA, ȚARA între alte găselnițe de care nu ducem lipsă, la propunerea unui domn senator, ziua de astăzi a fost declarată la toate primăriile, ziua lacătelor deschise, sau mai exact, la nivelul primăriei noastre, ziua zăvorului deschis
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
arată, ne fac de râs orașul ! INSTIGATORUL Trebuie să fiți de acord că între atâția oameni cuminți și blajini, cu frică de Dumnezeu și de inflație, mai există și indivizi clonțoși, spurcați la gură și fără respect pentru caracterul profund mioritic al neamului nostru. Ei bine, un astfel de specimen mi-a fost dat să cunosc în persoana unui amic căruia nu i se putea reproșa nimic, și asta începând cu cele cinci progenituri ale Societății de Asigurări unde lucra nevastăsa
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
aureolate cu un clar de lună, cea binecuvântat întotdeauna iubirea. Apăsat de pustiul sentimental al emigrantului și de o maladie ascunsă ce-l încearcă de o vreme, el nu-și dorește un loc de veci la malul mării sau unul mioritic lângă stână, unde oile să-l plângă, ci doar își roagă iubita, că „de va fi înnourat, ceață, burniță ori vânt”, să nu mai vină la întâlnire pentru că el s-a culcat (nu a murit) sub o brazdă de pământ
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
pe cer, vine să facă lumină, să destăinuie, să despartă răul de bine și să sădească în sufletul puiului de om sentimentul de milă pentru vietatea necuvântătoare și de responsabilitate pentru viața planetei. Autoarea deapănă firul povestirilor într-un spațiu mioritic, de legendă, răcorit de umbra codrului, el însuși născocitor de fantasme și află cu măiestrie poteca ce va duce în final spre luminișul înțelegerii și satisfacerii nevoii de a ști a copilului. Pe lângă atâtea traduceri din literatura destinată celor mici
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
astfel încât risc să devin omul unei fixații. Or, eu cred că... am ceva mai multe! „Încearcă și tu să vorbești o perioadă numai de chestiile plăcute!“ mi-a spus un prieten expert în gândirea pozitivă și mare dușman al masochismului mioritic. Iată de ce mă precipit să-mi fac publice bucuriile estetice din ultima vreme. Ele încep cu eleganta, boiereasca etalare de sine care este Amor intellectualis, romanul de formare a personalității acestui rafinat degustător de psihologii (și situații) alambicate: Ion Vianu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
galaxia Andromeda „în mai puțin de patru miliarde de ani“, cum suna, ridicol-apocaliptic, zilele trecute tonul unui spe cialist la National Geographic. Pentru ca, apoi, aproape să nu treacă zi fără să ți se picure-n auz deja arhicunos cutele formule mioritice „România nu are nici un viitor“, „în câ teva luni intrăm în incapacitate de plată“, „ne pleacă toate valorile“, „terorismul sindical ne spânzură de-a binelea“, „dracu’ se mai duce-n 2012 la alegeri“ și altele asemenea. Ca să fiu, totuși, drept
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
editorialele), ca să mă rezum doar la două nume de vârf. E mult de vorbit despre această indiferență (latină) la facerea (nemțească) a buclei. E de adus în scenă - ei, da - ethosul (weberian) protestant al muncii, contrapus cultului improvizației și miserupismului mioritic. Nu am fost educați întru temeinicie, economisire, previziune, sobrietate, decență, exactitate, chiverniseală cu bătaie strategică. Ne-am lăsat, încet, dar sigur, pradă acelei iresponsabile psihologii de șatră și coviltir pentru care banul se face ușor și se sparge ca aburul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
dădeau imaginea unui loc miraculos. Corul matinal al păsărilor, duetul lor fantastic și zborul spre locuri tainice și de ele știute fascina și încânta. Chemările naturii, perfecțiunea și liniștea stranie m-au atras prin mrejele odihnitoare. Peregrinările mele prin peisajul mioritic, drumețiile făcute prin exoticele locuri natale și nu numai; pelerinajele făcute la mormântul celor dragi, toate acestea au trezit amintiri deosebite, relații și afecțiuni durabile și, nu în ultimul rând, iubire și armonie pentru tot ce este frumos pe pământ
Amurg by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83174_a_84499]
-
direct sau indirect legătura dintre om și divinitate, dintre creație și creatorul universal. În postmodernitate arta nu mai este un gest al sacrului sau act al revelațiilor misterelor așa cum susținea Blaga<footnote Lucian Blaga, Trilogia culturii, Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneza metaforei și sensul culturii, Fundația regală pentru literatură și artă, București, 1935, pp. 362364 footnote>, ci un obiect de larg consum a cărei atribuții se limitează la nivelul de produs comercial. Artiștii au renunțat de mult la căutarea și
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
excedat de atâta românitate și balcanism, duhul Zogru ar vrea să locuiască, să evadeze și în trupuri străine, europene. Însă nu mai poate, nu-l primește nimeni în afara spațiului nostru. Spiritul lui Zogru s-a autohtonizat, a rămas prizonierul plaiurilor mioritice. (Sper să nu fie și cazul Doinei Ruști...) Pe acest fond de restricții este plantată întâmplarea mult dorită, învăluită în aburii mov ai visului. Zogru este un roman care se citește repede, cu plăcere și lasă în urmă gustul complicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
temporale cu cea spațială. BIBLIOGRAFIE Isac, Dumitru, Filosofia teoretică și filosofia practică la Kant, Anuarul Institutului de Istorie „G. Bariț”, Cluj-Napoca, Series Humanistica, Tom V, 2007, p. 357-383 Creangă, Ion, Povești și povestiri, Editura Corint, București, 2003 Blaga, Lucian, Spațiul mioritic, Editura Humanitas, București, 1997 Blaga, Lucian, Despre conștiința filosofică, Editura Humanitas, București, 1998 Blaga, Lucian, Gândire magică și religie, Editura Humanitas, București, 1998 Călinescu, George, Estetica basmului, Editura Pergamon, 2006 Ferber, Michael, Dicționar de simboluri literare, Editura Cartier, 2003
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
risipite pe tot traiectul Canalului DunăreMarea Negră (În prima variantă) constituie, Împreună cu cele aflate În celelalte temnițe și lagăre de exterminare din țară, temelia României Creștine de mâine, când sperăm că va Înceta pentru totdeauna domnia lui Antihrist În spațiul mioritic. Dacă gălăgia nu a reușit să Întrerupă cuvântarea cea mai potrivită, În schimb, la consemnul senatorului, moderatorul Îi ceru domnului Bucescu să-și scurteze discursul. N-am tolerat nici acest gest ostil, ci Îi făcui moderatorului semn cu degetul pe
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
luni și jumătate prin Închisorile din Constanța, Aiud, Baia Sprie, Cavnic și Pitești. Din 1961 locuiește În provincia canadiană Québec, devenind cetățean canadian. Acolo și-a Întemeiat o familie minunată, recompensă meritată din plin pentru lungul său calvar În spațiul mioritic, care era pângărit de comunism și de ateism cu tot cortegiul de orori aduse de ocupantul bolșevic. Având dublă origine etnică, fiind grec, după tată, și englez, după mamă, Însă născut și crescut În Dobrogea, la Constanța, domnul Sarry a
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
este sugestivă. Mass-media apar pe postul de rapsod care relatează auditoriului cursul tragic al evenimentelor. Publicul asistă îngrozit, dar incapabil de a interveni în vreun fel în cursul actului criminal. Doar în mod excepțional mass-media au reușit să prevină crima mioritică. Mai frecvent, au reușit doar să preseze pentru pedepsirea criminalului. Complexul vinovăției a fost întărit de o credință dogmatică în corectitudinea strategiei tranziției și a autorităților care au produs-o. Credința dogmatică în corectitudinea strategiei a devenit un fel de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
exerseze vocația, cănd o are. Dar ca s-o descoperi la vărsta școlii, e nevoie de contexte, de provocări, de ocazii, de oportunități. Și Școala altfel, ar putea să le ofere. Cu condiția să nu o aplicăm în dulcele stil mioritic, al formelor fără fond. Nici în stilul acela comunist: noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc. Interesantă e formula lui Radu Pavel Gheo care contraatacă: “Intrasem în cămpul muncii (de profesor) cu un slogan naividealist: Dacă
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
care ar exista două personalități total diferite, de neîmpăcat, este evident nepotrivit. Paginile care încalcă frontierele fantasticului, ivite destul de târziu, au însă o calitate care explică tentația criticilor de a construi în jurul lor tot felul de interpretări cutezătoare. În Spațiul mioritic, Lucian Blaga ilustrează două tipuri de influențe culturale pe care le-a propus: una ,,catalitică’’ (Gheorghe Lazăr - Kogălniceanu - Maiorescu - Eminescu - Coșbuc) căreia i se opune una de inducțiune franceză, ,,modelatoare’’ (Alexandrescu - Bolintineanu - AlecsandriMacedonski). După părerea lui Blaga, Caragiale este situat
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cărui umor stă în veșnica incertitudine’’ (Ștefan Cazimir). ,,Ce meșteșug în împletirea elementelor de viață organică și de magie, de pitoresc sud-est european și de aventură suprareală crescută din poveste !’’ Formularea aparține lui Lucian Blaga și este desprinsă din Spațiul mioritic, capitolul Influențe modelatoare și catalitice. La fel de cunoscute sunt, desigur, disocierile lui Blaga referitoare la procesul de constituire a spiritului creator românesc aflat în contact cu anumite direcții ale spiritului creator universal, în speță european. În acest fel, filosoful culturii distinge
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
o zonă gri, ca o țară cu riscuri majore pentru investiții și planuri de perspectivă. Constatarea aceasta a devenit un truism. False sunt însă, așa cum am arătat, premisele pe care această constatare se întemeiază în viziunea promotorilor defetismului și dezangajării „mioritice”. Lamentațiile de azi pe tema Basarabiei abandonate, indiferent de tabăra, partidul, publicația de unde provin, și indiferent pe ce ton sunt rostite, atunci când nu trădează naivitatea sau superficialitatea celui ce le emite, reprezintă în mod cert mici diversiuni mobilate, „scenarii de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și eșuat lamentabil ca orice inițiativă fără orizont (când și cine va îndrăzni să facă o analiză obiectivă, fără parti-pris a celor întâmplate?); după reculul restauraționist vulgar care și-a reconstruit (își reconstruiește încă) structurile vechi zdruncinate puțin de populația mioritică, structuri atemporale, anacronice față de evoluția mentalităților chiar și în țările fost sovietice, bietul basarabean simte instinctiv nevoia unor clipe de liniște (aș fi vrut să scriu de reflecție, dacă obiceiul acesta nu i-ar fi străin). Echilibrul, liniștea dinaintea unor
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
plan financiar care ne mai sosesc din când în când. Vina, în aceste din urmă cazuri, e numai a noastră. Noi trebuie să fim cei care să dorim să fim cunoscuți, inițiativa trebuie să ne aparțină, și nicidecum să așteptăm mioritic ca cineva, plictisit, să pună întâmplător degetul pe meridianul basarabean, pentru, ca mai apoi, să-și dorească să ne vadă. Deci, eforturile trebuie conjugate în această direcție. Să nu ne consumăm energiile în polemici inutile, vulgare, căzuți pradă invidiei, întocmind
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și cultură ale românilor / 96 4.2. Sincronism și autohtonism sau despre legile formării culturii române / 97 4.3. Primii pași în câmpul științelor sociale: despre sufletul neamului și psihologia poporului / 101 4.4. Filosofie noologică. Matricea stilistică și spațiul mioritic / 105 4.5. Noologism și sociologie / 111 Capitolul 5. Identitatea socioculturală / 115 5.1. Ce este identitatea? Despre logica socialului și Corabia lui Tezeu / 115 5.2. Modelul identității socioculturale / 119 5.2.1. Definire operațională și dimensiuni / 120 5
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
numim valori tradiționale, cea de limbă, de ceea ce numim valori moderne iar cea de destin, deși utilitaristă și raționalistă, de cele postmoderne prin ideea participării civice 20 și a autoîmplinirii destinului comunității. 4.4. Filosofie noologică. Matricea stilistică și spațiul mioritic Ideea identității se regăsește la Blaga, în cadrul filosofiei stilului înțeles ca fenomen dominant al culturii. Teoria noologică a stilului este construită pe baza concepțiilor morfologice asupra culturii ale lui Frobenius și Spengler și sub influența modelului structurii psihicului uman din
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o imagine posibilă ar fi următoarea (Figura 4): Figura 4. Matricea stilistică Teoria noologică a lui Blaga nu rămâne la nivelul steril al speculațiilor, adică fără aplicabilitate. Ea își găsește expresia cea mai vie în analiza culturii române. Lucrarea Spațiul mioritic reprezintă un exemplu în acest sens. Aici Blaga identifică printre determinantele sau potențele creatoare importante ale culturii române: viziunea spațială a unui orizont ondulat, adică spațiul mioritic și preferința arătată categoriilor organicului ale lumii, perspectiva sofianică de transfigurare a realității
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ea își găsește expresia cea mai vie în analiza culturii române. Lucrarea Spațiul mioritic reprezintă un exemplu în acest sens. Aici Blaga identifică printre determinantele sau potențele creatoare importante ale culturii române: viziunea spațială a unui orizont ondulat, adică spațiul mioritic și preferința arătată categoriilor organicului ale lumii, perspectiva sofianică de transfigurare a realității, dragostea de pitoresc, năzuința formativă ca orientare spre forme geometrice și stihiale toate acestea fiind de fapt transfigurări ale duhului ortodoxiei. Viziunea spațială a plaiului sau a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
preferința arătată categoriilor organicului ale lumii, perspectiva sofianică de transfigurare a realității, dragostea de pitoresc, năzuința formativă ca orientare spre forme geometrice și stihiale toate acestea fiind de fapt transfigurări ale duhului ortodoxiei. Viziunea spațială a plaiului sau a spațiului mioritic "un spațiu înalt și indefinit ondulat înzestrat cu accente ale unui anume sentiment al destinului" (Blaga, 1936:21) răzbate din doine, balade, metrica poeziei, ritmul limbii, din structura așezărilor și din arhitectura caselor. De exemplu, ideea de spațiu-punte între Occident
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]