1,501 matches
-
la copilărie („întoarcerea la bucuriile copilăriei îți dă iluzia că moartea se îndepărtează, că nu-ți poate da tărcoale” - S.B.)... fie pe stratagema bibliotecii pharmakon-ice, pe scrierile autorilor precum Pascal, Shakespeare, Dostoievski, Mallarmé, Lev Șestov, Benjamin Fondane, Simone Weil sau mistica. Decompozitorul a produs pharmakon, însă această „operațiune” a fost extrem de solicitantă lingvistic, în perioada franceză, cănd prioritară a fost „obsesia pentru stil” (scriitura ca otravă) - ce a presupus o ruptură (de imaginea de sine anterioară) și o renaștere în alt
De-sine-scrierea cioraniană ca pharmakon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
cu un soi de trăire mistică, a cărei specificitate poate fi probată în fiecare religie în parte. Atunci când se raportează la sacru, actul creator îl plasează pe om, indiferent de sistemul religios căruia îi este afiliat, în fața unei experiențe religioase (mistice), care deși nu se face sau nu poate fi resimțită de fiecare dată, se manifestă prin transformarea în mod cu totul extraordinar a gândirii și trăirii artistice în materie concretă, condiționată de spațiu și timp, prin opera de artă. Argumentarea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
care explicau procesul creației artistice prin importanța intervenției divine, s-au afirmat o serie de gânditori antici, precum Democrit, Platon, Plotin și Augustin, care au deschis prin teoriile lor calea unor profunde interpretări, ce au fost continuate până târziu în mistica Evului Mediu. În cea de a doua categorie însă, reprezentantul de seamă care a speculat viziunea "umană" a creației, argumentate prin conformitatea acesteia cu o anumită expresie a interiorității artistului, viziune înrudită parțial și cu ideea de mimesis 152, a
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și desigur al multor altor gânditori și creatori ai diferitor perioade ale istoriei. Pe marginea unei mai vechi discuții privitoare la dialectica dintre originea naturală sau supranaturală a acestei facultăți creatoare, a fost remarcat faptul că între inspirația artistică și mistica religioasă există o serie de asemănări, ca și între trăirile artistului și cele ale credinciosului "convins că, în extrema încordare a contemplației sau a extazului, pipăie cu întregul lui suflet strălucirea divină"208. Conform sistemului eliadian de gândire, Creația divinității
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
că creierul omului nu e făcut pentru cestiuni metafizice. Ea nu va ieși niciodată din stadiul încercării și, asemenea pietrei filozofale, ea va da naștere la teorii roditoare pe alte terenuri, nu pe acela al metafizicei chiar. Căci din căutarea misticei pietre filozofale s-au născut chemia, din criticismul lui Kant eliberarea minții de sub dogmele unilaterale ale 20 {EminescuOpXV 21} religiei pe de-o parte, a materialismului brutal pe de alta, dar rezultate pozitive despre "ființa lumei sau lucrul în sine
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în lume și nu împlinește aspirația omului de a-l cunoaște și a-l avea pe Dumnezeu? Exercitarea rațiunii este salutară dacă ne permite să descoperim în lume și în noi înșine acei germeni divini pe care apoi teologia și mistica îi conduce la împlinire. Programul lui Bonaventura, care are la bază alegerile sale filosofice, este constituit de căutarea lui Dumnezeu, care se arată și se ascunde în creație, și în jurul căreia trebuie să se desfășoare efortul meditației („meditatio”), conform cu tradiția
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
efortul meditației („meditatio”), conform cu tradiția monastică, ca prolog al așa-numitei „consummatio”, adică a viziunii beatifice. Știința filosofică pe care o caută și o elaborează, în felul său, Bonaventura, este, deci, „calea spre celelalte științe”, constituite de teologie și de mistică, cărora filosofia le este, cum s-a spus, prolog și instrument. Față de ce tip de filosofie se ferește Bonaventura? Față de filosofia aristotelică, aceea care, în versiunea averroistă, își arătase întreaga sa forță corozivă în raport cu gândirea creștină. Bonaventura îl studiase pe
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
de inspirație aristotelică nu putea susține efortul lui Bonaventura de a conecta strâns componentele filosofice cu cele teologice, elementul revelat cu cel rațional. El căuta o filosofie care să-i hrănească credința și evlavia, apropierea sa de teologie și de mistică, acea căldură afectivă pentru care fiecare pas este totodată un act al intelectului și al iubirii. În cadrul tradiției monastice și al spiritului religios întemeiat de Francisc din Assisi, Bonaventura, având în față tradițiile filosofice cele mai autoritare, optează pentru perspectiva
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
de atât de puțini) și cu mii de epigoni care au mestecat și răsmestecat aventura câtorva iluminați, care au înjosit până la provincialism și boemă meditația despre poet (ah, Poetul...) și poezie (oh, Marea Doamnă...). înțeleasă ca aventură pur spirituală, ca mistică și ca simbolistică inițiatică, poezia acestui secol 82 nici n-a mai avut nevoie, practic, de un public. Dimpotrivă, a fost pentru ea un prilej de ciudată, masochistă satisfacție ca, hiperconcentrîndu-se și ultrapurificîndu-se, să rămână, de fapt, singură. Mai întîlnești
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
artistice ale civilizației europene moderne. îi vom găsi pe suprarealiști înghesuiți, de obicei, între dadaiști, futuriști, constructiviști și diverse alte feluri de moderniști. Dar toate aceste curente ne sânt familiare, ideologia lor e simplă, uneori caricatural de simplă. Putem înțelege mistica noului, a vitezei, a experimentului. A torsionării sintaxei, a fragmențarismului. în toate există o căldură umană pe care o recunoaștem, o aspirație către schimbare și transformare pe care le salutăm. Suprarealismul este însă o tehnologie străină. Este planeta Tlon despre
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în sus, părul căzîndu-i peste 134 ochelari, barba zbîrlindu-se) de câte ori se vorbea despre o poezie filozofică, "de idei", în care speculația metafizică se realizează în detrimentul strălucirii de suprafață. "Căldura animală" a sentimentului îi repugnă așa cum îi repugna lui Rimbaud. Orice mistică, orice bâjbâire după adevăruri "ce mai mult le încifrează cel ce vrea a descifra" îi sânt la fel de străine. Florin Iaru este numai ce se vede, numai suprafață. Aisbergul său este atât de ușor, încît nu numai că nu are o
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
au preluat și folosit această opoziție axiologică, văzîndu-se, până azi, ca fiind superiori românilor din Regat, aflați în sud și balcanizați prin domniile fanariote. Perioada comunistă a adus, de fapt, un alt val naționalist în România, bazat de asemenea pe mistica originii daco-romane a poporului român și pe exaltarea calităților sale eroice. Propaganda în acest sens a fost intensă și a lăsat urme 232 adinei în conștiința abisală a populației. Curentul intelectual al "protocronismului" a servit ideologiei ceaușiste, susținând în mod
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cel de insolitare. Romantismul german e profund uman. Sfera lui de interes este sentimentul. Suprarealismul nu cunoaște sentimentele și de aceea ne apare ca străin și insuportabil, asemenea unui zeu de neînțeles. S-a mai vorbit, în legătură cu preocupările suprarealiste, de mistică, de tantrism, de kabbală, de alchimie. Nici un fel de mistică în suprarealism. Speculații cu cifre, cu nume bizare, cu imagini inexplicabile. Nimic care să ducă spre interior, totul aglomerat la suprafață, ca basoreliefurile 264 de pe templele indiene. Nimic mistic și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de interes este sentimentul. Suprarealismul nu cunoaște sentimentele și de aceea ne apare ca străin și insuportabil, asemenea unui zeu de neînțeles. S-a mai vorbit, în legătură cu preocupările suprarealiste, de mistică, de tantrism, de kabbală, de alchimie. Nici un fel de mistică în suprarealism. Speculații cu cifre, cu nume bizare, cu imagini inexplicabile. Nimic care să ducă spre interior, totul aglomerat la suprafață, ca basoreliefurile 264 de pe templele indiene. Nimic mistic și nimic paranoic (fie și critic). Schizofrenie pură, autistă, catatonică. întîlnirea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
presupune un statut superior care, deși este lipsit de înțeles din punct de vedere semantic, reflectă mai degrabă în mod direct trupul divin decât intenția lui Dumnezeu, așa cum este ea exprimată în Tora"280. Teoria cunoscutului specialist în cabală și mistică iudaică poate fi aplicată cu succes și în cazul practicilor divinatorii. Faptul acesta ni l-a sugerat o discuție cu o persoană care practică divinația în zațul de cafea. Iată câteva din mărturisirile sale: "Eu știu să citesc în cafea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lovea cu fulgere pe omul imaginar, dar adepții celui Nou nu au putut, în cele din urmă, să se lipsească de idoli în stilul celor din vechime pentru a inculca idolatrilor noua idee a creatorului unic. Și Dumnezeu începe în mistică și sfârșește în politică, adică în imagini. Primii vestitori ai Împărăției Cerului se încred în Cuvânt. Ei se exprimă prin simboluri, enigme și parabole, fiindcă numai Vocea poate rosti Absolutul, numai limbajul poate extrage un sens din universul vizibil; dar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
timpului imaginilor ar fi evitat, poate, o frumoasă sinucidere germană, un frumos delir francez. Să nu regretăm nimic: frumusețea secolului ar fi avut de suferit. Reconcilierea Dualitatea christică a imaginii susține separarea tradițională a studiilor de artă între două idealuri: mistica uniune cu obiectul unic și ocolul sceptic prin contextul social; discursul intuitiv al cunoscătorului și discursul explicativ al profesorului; estetismul și istoricismul; cărarea și cunoașterea. Escarpenul și galoșul, dacă preferăm, căci fiecare exercițiu este conotat social. Cele două abordări, cea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pe care le-au descoperit cercetând-o în mai multe feluri. Un bestseller recent, Codul Bibliei, pretindea că descoperă profeții cu ajutorul acestei metode. Însă cabala însemna mult mai mult decât o simplă manipulare a numerelor; era o tradiție atât de mistică, încât unii învățați spun că semăna șocant de mult cu hinduismul. De exemplu, cabala a preluat ideea de natură duală a lui Dumnezeu. Termenul evreiesc ein sof, care însemna „infinit“, reprezenta aspectul creator al lui Dumnezeu, acea parte a divinității
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
același mod, o reprezentare concentrică proiectată tridimensional, prin schimbarea unghiului privirii, „în la teral“, sau, altfel spus, printr-o „secțiune longitudinală“, va produce imaginea, transferată în plan, a unei reprezentări axiale. Un exemplu edificator pentru convenționalitatea reprezentării este oferit în mistica iudaică de reprezentarea sistemului sefirotic. Astfel, în literatura cabalistică se vor regăsi ambele configurații: modelulaxial, alarborelui sefirotic, denumit Yosher (ebr., y.sh.r, „a fi drept“, „a sta vertical“), res pectiv modelul concentric, denumit Iggulim („cercuri“), fiecare cu reprezentări grafice
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
îi redă libertatea. O libertate condiționată de o nouă servitute, către el, dar cu făgăduința unei depline și definitive dezrobiri, la un soroc ce pare-a fi, simetric, tot de doisprezece ani, cifră deloc străină de practicile magice și de mistica numerelor. Prospero avea nevoie de Ariel, dar n-o să știm niciodată de ce atât de imperios. Pentru că nu avem știința acestor lucruri. Ceea ce e sigur este că nu avea nevoie de el doar pentru că, fără el, Shakespeare n-ar fi scos
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Și Dionisie Areopagitul. Sfântul Grigorie de Nyssa a pus bazele apofatismului Bisericii de Răsărit<footnote Marios P. Begzos, „Apophaticism in the Theology of the Eastern Church ...”, p. 334-335. footnote>. Prin Sfântul Grigorie de Nyssa ce a fost mai adânc în mistica platonică a intrat în credința creștină Și în gândirea Bisericii de Răsărit, la fel cum prin Augustin, în cea de Apus. De asemenea, Sfântul Grigorie „a fost cel care a indicat calea către Areopagit, deși, acesta din urmă, pentru o
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
îi redă libertatea. O libertate condiționată de o nouă servitute, către el, dar cu făgăduința unei depline și definitive dezrobiri, la un soroc ce pare-a fi, simetric, tot de doisprezece ani, cifră deloc străină de practicile magice și de mistica numerelor. Prospero avea nevoie de Ariel, dar n-o să știm niciodată de ce atât de imperios. Pentru că nu avem știința acestor lucruri. Ceea ce e sigur este că nu avea nevoie de el doar pentru că, fără el, Shakespeare n-ar fi scos
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
despre Ființă. Înmodalități diferite însă, cu motivări, concepte și metode diferite,însă fixate asupra unuia și aceluiași obiect: Ființa și fiindul, Dum nezeu și Lucrarea dumnezeiască. Motivarea acestei întâlniri (în obiect, dar prin demersuri di-ferite, chiar parțial opuse: rațiunea și mistica) este următoarea: „Cuacest concept este legată în tradiție ideea teoriei celor două lumi(Zweiwelten - Theorie): deosebirea unei lumi a devenirii (imanență)de «cealaltă» lume a Unului, a ființei (care persistă, dincolo de oricedevenire)”<footnote A. Metzger, Dämonie und Transzendens, Neske, Pfüllingen
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
este depus prin importanta monografie a cardinalului Jean Daniélou asupra relației Sfântului Grigorie cu platonismul, în care autorul îl pune pe Sfântul Grigorie în antiteză cu marele scriitor bisericesc, Origen. Pornind de la fundamente mai largi, W. Völker investighează conexiunea dintre mistica sa cu cea a alexandrienilor, al lui Metodius, Atanasie și al celorlalți doi Capadocieni, și subliniază perspectiva ascetică și etică a Sfântului Grigorie asupra perfecțiunii<footnote Johannes Quasten, op. cit., p. 291. footnote>. O dată cu publicarea ulterioară a cărții de căpătâi a
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
prezintă deosebita atracție că nu poate avea alt nucleu decât experiența religioasă: pentru că, indiferent cât de diverse i-ar fi formele, aproape toate implică fie unirea cu Dumnezeu, fie, cel puțin, căutarea Sa. Unul dintre cei mai mari studenți în mistică ai Antichității își încheia capodopera de patru volume cu cuvintele: „Istoricul știe numai ceea ce i se spune. El nu pătrunde în secretul inimilor”<footnote A. J. Festugière, La Révélation d’Hermès Trismégiste: Le Dieu inconnu et la gnose, IV, Paris
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]