1,033 matches
-
pe sufi, un musulman pios, respectat chiar dacă nu toate convingerile și practicile sale sunt înțelese pe deplin. Se poate pune întrebarea dacă există vreo legătură între sufism și șiism, cu alte cuvinte, dacă există o predielctie specială a șiiților pentru misticism. Cu toate că este vorba de relații foarte complexe, se poate răspunde afirmativ la întrebare, în măsura în care interpretarea mai esoteric a Revelației în șiism este apropiată de cea a misticilor. S-a vorbit, pe de altă parte, despre înclinația pentru sufism existent în
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
lumii și naturii, iar mai apoi, cartea „Ateret zkenim” (Cunună bătrânilor),carte teologica închinata conceputului de divinitate și înțelesului profețiilor care cuprinde un comentariu la pericopa „Hine anohi”, și în care își exprima ostilitatea față de filozofii antici și admirația față de misticismul Cabalei. Ulterior a început să scrie un comentariu la cartea Deuteronom, sub titlul „Merkavat Hamishna”, dar a trebuit să întrerupă în momentul în care, prin anii 1472-1475 regele Afonso al V-lea l-a numit, ca urmaș al tatălui său
Isaac Abrabanel () [Corola-website/Science/329093_a_330422]
-
romanticii polonezi au lucrat în străinătate, de multe ori expulzați din Polonia de către puterile ocupante din cauza ideilor lor politice subversive. Munca lor a devenit tot mai dominată de idealurile de luptă politică pentru libertatea și suveranitatea țării lor. Elementele de misticism au devenit mai proeminente. Ei au dezvoltat ideea de a poet profetic. Acești barzi (wieszcz) erau lideri spirituali al luptei națiunii pentru independență. Poetul cel mai notabil și recunoscut a fost Adam Mickiewicz. Celebrul său poem epic Pan Tadeusz descrie
Romantismul în Polonia () [Corola-website/Science/329180_a_330509]
-
mai importantă lucrare a sa este „Usul-i falsafeh va raveș-e-realism” ("Principiile filosofiei și metoda realismului"), care a fost publicată în cinci volume cu note explicative și comentarii de "Morteza Motahhari". Contribuțiile lui Tabataba’i în domeniul tafsir-ului, al filosofiei și misticismului islamic au generat relativizarea intelectuală a "hawza-ei" (școala teologică șiită), având implicați adânci în planul de învățământ. O altă lucrare filosofică importantă este comentariul amplu la „Asfăr al-'arba'eh”, capodopera lui "Mulla Sadra", ultimul mare filosof și teolog musulman
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
pot fi împărțite în următoarele categorii : antologie , ascetism și sufism, epistolar, gen biografic, geografie și turism, etc. În anul 1369 a scris o autobiografie. A scris de asemenea lucrări amănunțite despre Islam, istorie în general, călătorii, politica, medicina, filosofie și misticism. Cele mai multe din cărțile sale le-a scris în mijlocul crizelor de insomnie. Cu toate acestea, putem spune că nu există o înțelegere adecvată în ceea ce privește importantă operelor lui Ibn al-Khatib , care a fost întotdeauna cunoscut și respectat, deși nu întotdeauna plăcut de către
Ibn al-Khatib () [Corola-website/Science/330925_a_332254]
-
de învățământ, ce nu avea legătură cu educația susținută de către stat. La sfârșitul anilor `50, Fethullah Gulen a intrat în contact cu operele lui Said Nursi, însă nu l-a întâlnit niciodată pe celebrul autor. Gulen a primit lecții despre misticism și religie de la Muhammad Lutfi Efendi, pe linia esoterică a ordinului sufit Qadiri. Însă, pregătirea sa a fost completată de studii în domeniul istoriei, filosofiei, științelor naturale, literaturii, Gulen citind opere ale unor personalități europene: Immanuel Kant, David Hume, Albert
Fethullah Gülen () [Corola-website/Science/330942_a_332271]
-
fost martorul a nenumărate tentative de convertire a locuitorilor de către misionari a diverse secte și curente religioase de factură islamică. În acest creuzet al dogmelor, de cele mai multe ori divergente, tânărul Hasan Sabbah a dezvoltat un interes aparte pentru metafizică și misticism, aderând într-o primă fază șiismului duodeciman. De la vârsta de 7 ani, Sabbah a studiat în particular, într-o manieră autodidactă, diverse științe și aptitudini, devenind până la vârsta de 17 ani, maestru în chirologie, limbi străine, filosofie, astronomie și geometrie
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
precum ofrande și rugăciuni la morminte sau sfinți, ritualuri de rugăciune în care apelurile erau facute către o a treia parte pentru mijlocirea relației cu Dumnezeu, fiind inacceptabile festivaluri religioase precum sărbătorirea zilei Profetului Muhammad, ceremoniile de doliu ale șiiților, misticismul sufit, marcarea mormintelorn sau construirea altarelor. Doctrina sa a fost întemeiată pe bazele celei a lui Ibn Taymiyya, eminent teolog musulman care deși aparținea prin studii școlii de gândire hanbalite, refuza să fie legat de oricare dintre cele patru școli
Muhammad Ibn Abd al-Wahhab () [Corola-website/Science/330939_a_332268]
-
fie influențată de tradiția științifică și filosofia greacă: învățați sufi precum Frații Purității au asimilat atât scrierile aristotelice, precum si cele ale neoplatonicilor și neopitagoreismul, elaborând astfel o serie de Epistole în vederea încercării de a edifica conținutul credinței musulmane. Preocuparea pentru misticism a fost considerată o dovadă a faptului că filosofia islamică se impune printr-o perspectivă mai degrabă holistică, câtă vreme este afirmată imposibilitatea dobândirii cunoașterii adevărate dacă aceasta nu este motivată de dorința cunoașterii lui Dumnezeu. Iar dacă filosofia era
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
în legătură cu terminologia și conceptele specifice filosofiei. Lucrările lui Ibn Al-Jawzi au reflectat clar adeziunea sa la doctrina hanbali, mare parte din operele sale fiind de natură a naște polemici. Una dintre cele mai importante lucrări ale sale, Șifat al-safwah (Atributele misticismului), o istorie exhaustivă a misticismului, care argumenta faptul că adevărații mistici sunt aceia care și-au modelat viețile pentru a deveni însoțitori ai Profetului. În operele sale, Ibn Al-Jawzi a susținut faptul că dovada existenței lui Allah poate fi demonstrată
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
filosofiei. Lucrările lui Ibn Al-Jawzi au reflectat clar adeziunea sa la doctrina hanbali, mare parte din operele sale fiind de natură a naște polemici. Una dintre cele mai importante lucrări ale sale, Șifat al-safwah (Atributele misticismului), o istorie exhaustivă a misticismului, care argumenta faptul că adevărații mistici sunt aceia care și-au modelat viețile pentru a deveni însoțitori ai Profetului. În operele sale, Ibn Al-Jawzi a susținut faptul că dovada existenței lui Allah poate fi demonstrată numai prin acceptarea existenței zeilor
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
cât și poezie, în trei limbi: urdu, arabă și persană. Scrierile sale, în care utiliza Coranul pentru a elabora diverse idei, contin expunerea și explicarea învățăturilor islamice, de cele mai multe ori reinterpretate. Printre subiectele sale se numără problemele teologiei islamice și misticismul. Inițial cărțile sale au fost publicate individual, însă după decesul său scrierile sale au fost strânse sub conducerea lui Mirza Nasir Ahmad, al treilea calif al lui Ghulam Ahmad, compilate într-un corpus de 23 de volume cunoscut ca și
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
musulmane își doreau mai întâi de toate să răspunde provocărilor venite din partea științelor umaniste moderne (în limba germană Naturwissenschaft), Syr Sayyd Ahmad Khan preocupandu-se intens cu noile discipline științifice. În acest sens, el a căutat să elibereze islamul de misticismul extrem, accentuând importantă elementelor științifice în cadrul teologiei islamice. Aceste încercări i-au adus desigur foarte multe critici din partea mișcărilor musulmane ortodoxe, fiind catalogat că "naturalist." Printre cele mai importante activități academice ale sale se numără și comentariul Bibliei, prima încercare
Syed Ahmad Khan () [Corola-website/Science/336473_a_337802]
-
de ce se întâmplă în această lume cu indivizii, preocuparea ei principală fiind... ea însăși și propovăduirea rețetei mântuirii. Această teologie ortodoxă bazată pe o viziune despre om prerenascentistă și preiluministă, respinge raționalitatea și individualitatea persoanei umane, punând în poziție centrală misticismul și atitudinea contemplativă, fapt care o face cu greu aptă să stea la baza unei doctrine a drepturilor umane individuale. Situația aceasta își are originea și în tradiționala slabă calitate intelectuală a înaltului cler ortodox, tradiția bizantină separându-se de
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
baza unei doctrine a drepturilor umane individuale. Situația aceasta își are originea și în tradiționala slabă calitate intelectuală a înaltului cler ortodox, tradiția bizantină separându-se de evoluțiile care au avut loc în creștinismul occidental și s-a orientalizat, preferând misticismul și spiritualismul, în detrimentul logicii și filozofiei. Moșternirea cezaropapismului bizantin pare a fi un alt impediment în dezvoltarea țărilor ortodoxe în ce privește drepturile omului pe șablonul urmat de lumea occidentală: sub influența timpurie a capitalismului, în Vest, secularismul și liberalismul s-au
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
el a divorțat de soția lui. Carol a fost descris ca fiind dependent și ușor de influențat de alții, iar multe din afacerile sale i-au atras reputația de libertin. El a fost foarte interesat de societățile secrete supranaturale și misticism. El a fost, de asemenea, un membru al francmasonilor și în 1811 a fondat Ordinul Carol al XIII-lea, un ordin suedez de cavalerism acordat numai pentru protestanții francmasoni. La asasinarea lui Gustav al III-lea în 1792, Carol a
Casa Holstein-Gottorp () [Corola-website/Science/331304_a_332633]
-
eforturile și experiențele, acesta se afla încă pe drumul cel bun, iar atunci când scopul final este atins, contactul cu frivolitatea lumii în care trăiește este întrerupt; și faptul că Perfecțiunea se află în respectarea Shari’a și, în consecință, adevăratul misticism islamic nu poate fi plasat în afara contextului religios. O sumedenie de alte opinii au fost exprimate de critici în legătură cu misticismul sau spiritualitatea operei lui Saadi. Rashid Yasmai merge până la a susține că poezia lui Saadi în întregul sau are un
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
lumii în care trăiește este întrerupt; și faptul că Perfecțiunea se află în respectarea Shari’a și, în consecință, adevăratul misticism islamic nu poate fi plasat în afara contextului religios. O sumedenie de alte opinii au fost exprimate de critici în legătură cu misticismul sau spiritualitatea operei lui Saadi. Rashid Yasmai merge până la a susține că poezia lui Saadi în întregul sau are un înțeles ezoteric de natură mistică. La polul opus, Ali Dashti consideră că generalizarea - respectiv atribuirea de elemente sufi operei lui
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
A studiat medicina, a creat medicamente, a realizat operații și tratamente prin care a devenit cunoscut. Cu 400 de ani înaintea lui Pasteur a declarat că bolile apar prin intermediul microbilor. Akșemsettin a fost atras atât de știință cât și de misticism.
Oameni de știință musulmani () [Corola-website/Science/333602_a_334931]
-
de literatură de exegeză talmudică și halahică: (publicat cu Alfassi, [[Veneția]] [[1551]],avand retipăriri frecvente, ediție separată - Berlin 1759) [[Categorie:Rabini catalani]] [[Categorie:Teologi evrei]] [[Categorie:Evrei sefarzi]] [[Categorie:Filozofi medievali]] [[Categorie:Filozofi evrei]] [[Categorie:Medici ai Evului Mediu]] [[Categorie:Misticism evreiesc]]
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
crize cardiace provocate de căldura sufocantă dintr-un tramvai din Moscova. Evenimentele se desfășoară pe fundalul Primului Război Mondial, apoi al Revoluției Ruse din 1917, iar ulterior al Războiului Civil din 1918-1920. O mare parte din acțiune este absorbită de idealismul și misticismul doctorului și poetului Jivago, care amestecă uneori în mintea sa fantezia cu realitatea. Ultimul capitol al romanului îl formează douăzeci de poezii frumoase pe care Pasternak le atribuie protagonistului romanului. "Personaje principale" "Familia Larisei și a doctorului Jivago" "Prieteni și
Doctor Jivago (roman) () [Corola-website/Science/333210_a_334539]
-
susținut Opoziția de dreapta și Planul Cincinal, pe care le-a văzut ca o dovadă a normalizării sovietice și o speranță pentru revolta eserilor. Lebedev a susținut chiar că a călătorit în Uniunea Sovietică. Slonim a rămas sceptic cu privire la acest „misticism”, în timp ce a remarcat că extinderea regimului stalinist s-a datorat industrializării. Articolele sale au apărut în mod regulat în alte publicații ale emigranților: "Sotsialist-Revolyutsioner", "Problemy" și "Novaya Gazeta" la Paris; "Russkiy Arkhiv" la Belgrad; și americana "Moskva". Slonim și-a
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
al doilea ucis din răzbunate de către un Karijit. O influiență deosebită în special asupra ramurii șiite cât și asupra ramurii sunite, dar în cea din urmă într-o mai mică măsură, este reprezentată de curentul sufit, sau cu alte cuvinte misticismul religios. Principiile acestui curent se bazeză pe ideia că, pentru a ajunge la adevărurile conoașterii, trebuie urmată și căutată calea nevăzută prin perfecționarea virtuțiilor spirituale și legătura dintre ființă și corp prin prin meditație. Cu alte cuvinte, sufismul, este calea
Mozaicul islamic () [Corola-website/Science/336303_a_337632]
-
scrisă de Swami Sivananda este datată 8 septembrie 1947). În 1961 a devenit secretar general al Societății Vieții Divine. El și-a petrecut viața în ashram, ținând prelegeri și scriind peste 40 de cărți despre filozofie, scripturi hinduse, yoga, meditație, misticism și poezie până la moartea sa, ce a avut loc la 23 noiembrie 2001. Swami Krishnananda a studiat și însușit filozofia occidentală și a fost, de asemenea, un exponent al filozofiei Advaita Vedanta, cea mai influentă sub-școală de Vedanta. Swami Krishnananda
Krishnananda Saraswati () [Corola-website/Science/336553_a_337882]
-
literaturii teologo-filozofice. După ce este consacrat de Constantin cel Mare ca religie de stat, creștinismul se răspândește în întreaga lume greco-romană și va influența și ideologia social-politică a perioadelor următoare. Opoziția maselor față de ideologia catolică se va manifesta prin curente ca: misticismul, gnosticismul, maniheismul, donatismul, pelagismul etc. Prin lucrările sale ("Confesiunile", "Despre trinitate", "Despre împărăția cerească" ș.a.), Augustin a marcat în mod definitiv gândirea creștină europeană. Concepția sa despre lume are un caracter fideist. Astfel, statul nu ar fi o necesitate naturală
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]