1,365 matches
-
pentru a depista pe așa zișii reacționari care nu băteau din palme și nu aduceau slavă partidului și lui Stalin cel Mare. Evreii erau cei mai activi agenți propagandiști agitatori. Când s-a luat pământul prima dată de la așa zișii moșieri, evreii, deși nu aveau treabă cu agricultura, ei fiind negustori, strigau „vrem pământ pentru țărani”, apoi au urmat țăranii la rând, li s-a luat pământul pană la ultima brazdă iar cei care s-au opus au fost întemnițați. Mulți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Maria Catargi, își extinsese activitatea până la Nistru. După anexarea Basarabiei de către Rusia, acolo a rămas o parte din copii, printre care și Gheorghe Stere, ceilalți preluând moștenirea din dreapta Prutului. Circumstanțe diverse au făcut ca Pulcheria Stere, și ea fiică de moșier scăpătat, mult mai tânără decât soțul ei, să îl lipsească pe cel de-al treilea vlăstar de dragostea maternă și să îl lase cu totul în grija servitorilor, ceea ce îl traumatizează profund pe copil, care va avea o sensibilitate excesivă
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
romanțate, în celelalte două se remarcă un efort de ieșire din clișee. Iubirea va fi marcată ideologic în Plecat-am nouă din Vaslui (1969). Titlul e de rezonanță alecsandriană, ca și momentul istoric surprins în roman - Războiul de Independență: fata moșierului Moruzanu este obligată de tatăl ei să aleagă între averea familiei și iubirea pentru Horia Șuteu, locotenent de condiție modestă care susținea desființarea moșiilor. Dramaturgia lui T. pleacă de la aceleași realități ca și romanele, iar lipsa de vitalitate a pieselor
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
atractiv construită, perspectiva nu o dată convențională, artificiozitatea metamorfozării realului în ficțiune ș.a. Autorul reușește totuși de multe ori să depășească rețeta romanelor de capă și spadă sau schematismul maniheist, unde „bunii” sunt întotdeauna țăranii, căpitanii, bolșevicii, iar „răii” sunt boierii, moșierii, legionarii, naziștii. El poate fi și un lucid jurnalist de război ori un obiectiv „cronicar eroic”, cu obsesia detaliului, ca în „cronica” dedicată Războiului pentru Independență, în care sunt urmărite atacurile de la Plevna, Vidin, Smârdan. Tot pentru un ideal, Unirea
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Și, după un timp, au reluat anchetele..., că nu le venea să creadă că noi eram dușmanii, tinerii pe care Îi arestaseră. Aveau nevoie de altcineva, de un dușman mai În vârstă, pentru că nu eram nici unul dintre noi fiu de moșier, de chiabur, de bogătaș. Nici unul! Toți eram copii de oameni săraci. Erau intrigați. Ș-atunci căutau pe altcineva, care să ne fi viciat, care să ne fi Întărâtat. Probabil că dosarul, după ce l-au Întocmit, a trecut pe la un șef
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
el. El era elev, și a fost cu grupul liberalilor din București. A fost chiar președintele elevilor liberali din București. Se cunoștea bine cu Radu Câmpeanu, că el era șeful tineretului liberal. Și mai era cu unu’, Iarca, fiu de moșier... Erau un grup... Nu mai pot să le spun numele acuma la toți. Și pe urmă de Sorin Botez mi-aduc aminte și de el la Canal, că noi mergeam la lucru și el venea În schimb de noapte și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În casă, mi se legitimează că cine-s: de la Securitate. Doamne, Maica Domnului! Și Îmi Întorc casa toată pe dos. M-am gândit că vor armament, aur sau altceva... Și am zis eu către ei: „Eu nu mă trag din moșieri ca să am de valoare ceva În casă. O am de valoare pe nevastă-mea. Aia-i valoarea mea - Încolo, egal cu zero”. Ei ce o fi gândit nu știu... Și după ce termină de scotocit În orice, no, zice către mine
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un număr diferențiat de deputați, după numărul populației, astfel: București - 6; Iași - 4; Craiova, Galați, Ploiești, Focșani, Bârlad, Botoșani - 3; Pitești, Bacău, Brăila, Roman, Turnu-Severin - 2, celelalte orașe câte un deputat. Senatul avea două colegii - în primul fiind reprezentați marii moșieri, iar în al doilea proprietarii din mediul urban. Din Senat mai făceau parte câte un reprezentant al universităților din București și Iași, moștenitorul tronului, cu începere de la vârsta de 18 ani, mitropoliții și „episcopii eparhioți“; aveau drept de vot cetățenii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Vasile Ciurea l-a rugat pe inginerul Ludovic Cazaban să Întocmească un proiect de reparații, Încât noul sediu al Muzeului a devenit disponibil În 1930, părăsindu-se cele două camere de la Gimnaziul „Alecu Donici” (Liceul „Nicu Gane”). 324 Soție de moșier, ctitor al bisericii din Lămășeni, construită Între 18521854. Anastasia este Înmormântată lângă biserică. Primul dascăl a fost Trăsnea, colegul lui Creangă la școala de catiheți din Fălticeni. 325 Ceasul din turnul bisericii Adormirea - ctitorie a Găneștilor -, a fost adus de la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
menit să aducă un altfel de serviciu cu privire la imaginea poetului. În același registru, Ion Bartoși, montator la „Timpuri noi” (Azi, Eminescu este redat poporului), e mulțumit că „se dezgroapă din cenușa trecutului, în care a fost aruncată de bancheri și moșieri, opera poetului Mihai Eminescu”. În afară de grotescul „interpretărilor”, lăsate la cheremul „proletariatului”, „reabilitarea” lui Eminescu nu reprezintă altceva decât o nouă formă de manipulare ideologică. Proza din paginile revistei nu se deosebește valoric de poezie. Prin tezism și prin schematismul construcției
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
compune linear, cumva stereotip, fără vreo surpriză privitoare la o posibilă schimbare a manierei jurnaliere, specifică. Aici se agită de-a valma, surprinși în câte un instantaneu realistic, politicianul, gazetarul, funcționarul, învățătorul, studentul, șeful, slujbașul, soldatul, jandarmul, cârciumarul, primarul, notarul, moșierul, țăranul ș.a.m.d. De fapt, C. schițează rapid, de preferință dialogic, câte un „chip” și un comportament, tinzând să alcătuiască, din fragmente brute, inegale, un fel de mozaic caracterologic: escrocul, arivistul, parvenitul, impostorul, licheaua, nemilosul, descurcărețul, nulitatea, flecarul, netotul
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
1907 intră în conducerea revistei „Viața literară și artistică”. În 1916 îi apare volumul de schițe și nuvele Mălurenii. Universul acestor scrieri are ca punct de plecare lumea satului, surprinzând diferite ipostaze ale vieții de familie - infidelitatea unei soții de moșier (De ochii lumii), o crimă, autoarea acesteia fiind o nevastă ce își omoară bărbatul dispărut cu mult timp în urmă și reîntors să-și vadă copiii (Străinul), pregătirile febrile ale unui burlac pentru a-și primi virtuala logodnică împreună cu tatăl
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]
-
fapt de o himeră, idealist și indecis, și Otilia, întruchipând misteriosul etern feminin, cu o psihologie indescifrabilă, oscilând între posibilitatea unui sentiment absolut și spiritul practic. Pe fondul acestei idile, aflată la hotarul dintre real și ireal, își face intrarea moșierul Pascalopol, bărbat matur și spirit fin, iubind-o pe Otilia cu un sentiment pe jumătate patern, fără impetuozitatea și intransigența lui Felix, capabil însă de a o înțelege mai adânc și de a-i reda cândva libertatea. Nu numai caracterologia
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
avute cu foștii deținuți și deportați politici, protagoniști ai interviurilor de față. Niciunul dintre ei nu a fost "dușman ideologic" tradițional al comuniștilor, adică nu au fost nici legionari și nici simpatizanți ai legionarismului, dar nici mari industriași, burghezi, mari moșieri sau vreun mare om politic. Nu vreau să se înțeleagă din aceasta că ar fi fost în vreo oarecare măsură justificat ca legionarii sau simpatizanții lor și toți ceilalți trebuia să fie pedepsiți de regimul comunist și că și-ar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a transmis și la fiu. Dar nu s-a transmis, domnule, nimic! Eu l-am înțeles pe tatăl meu și i-am înțeles pe cei care s-au răsculat, că nu s-au răsculat degeaba. Nu era drept ca un moșier să aibă 10.000 de hectare iar țăranul care muncea pe pământul acela să nu aibă nimic!" C. I.: Cum decurgea o zi atunci la penitenciarul Iași, în afară de corvoadele obișnuite? Aveați timp să stați de vorbă? S. Ț.: Dar nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Fata ei, care a fost profesoară, era pe atunci în ultimul an de liceu. Și ne-a zis fata: "nouă la UTM ne-au spus și eu am știut de aseară că în noaptea asta vor fi ridicați și deportați moșierii, proprietarii". Fusese ședință de UTM cu o seară înainte și li s-a spus că vor fi ridicați moșierii, chiaburii și proprietarii. Așadar, fata ei știa ce anume se petrece. Am intrat înăuntru și vă dați seama că eu, copil
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nouă la UTM ne-au spus și eu am știut de aseară că în noaptea asta vor fi ridicați și deportați moșierii, proprietarii". Fusese ședință de UTM cu o seară înainte și li s-a spus că vor fi ridicați moșierii, chiaburii și proprietarii. Așadar, fata ei știa ce anume se petrece. Am intrat înăuntru și vă dați seama că eu, copil fiind, am căzut lat de oboseală. C. I.: Cum v-a primit ruda aceea a mamei? Mai bine zis
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aceasta, părea că se gândește că și dumneavoastră ați putea fi oameni, pentru că cei numiți "dușmani ai poporului", deținuții politici sau deportații politici, nu erau considerați oameni, ci numere, "pachete", insecte sau animale dăunătoare care trebuie exterminate sau burghezi și moșieri ai unei clase istorice menită să dispară prin legile istoriei. Ca atare, a da un brânci pentru dispariția acestei clase era perfect legitim. R. R.: Da, aceasta era ideea generală: ăștia, adică noi, pot să dispară că nu se întâmpla
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
el mă va angaja acolo fără nici un fel de probleme. "Întreprinderea de Rulmenți" din Bârlad era deja construită în 1953. De la Brașov el nu ar fi vrut să vină, pentru că-i era frică să nu fie depistat drept fiu de moșier și de deportat politic și dat afară din serviciu. Dar până la urmă s-a mutat pentru că a fost sprijinit cu bani pentru mutarea la Bârlad. Ei și când a venit la Bârlad s-a și căsătorit, ceea ce nouă nu prea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cadrelor, comunist afurisit, am aflat după aceea. Și parcă mi-a dat Dumnezeu tărie, că l-am luat un pic mai tare și i-am zis că eu vin de la Râmnicu Sărat și că n-am nicio legătură cu Ralea, moșierul care deținea și moară. Dacă nu ziceam treaba asta cred că mă lua la întrebări mai amănunțit să vadă unde m-am născut, unde am făcut școală, să verifice pe la miliție și securitate, dar parcă i-a luat Dumnezeu mințile
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acela constata că eu am mințit, mă dădeați afară. Și a mai venit odată un ministru și am fost filmat și a doua oară. C. I.: Situația mi se pare cumva hilară pentru că dumneavoastră erați "dușman al poporului", fiu de moșier, iar Bodnăraș, un călău de altfel, a luat pe după umeri dușmanul de clasă. Dacă se afla chestiunea asta zbura din orice funcție de conducere. R. R.: În fine, lumea mă stima pentru că am fost foarte corect. Dar n-am vrut să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
azi. Jocul de fotbal ca sabotaj Gelu SIMIONESCU Simioneștii - o familie zdrobită Constantin Ilaș: Vă rog să-mi povestiți despre familia din care faceți parte. Gelu Simionescu 1: Noi, familia mea, am fost urmăriți pentru că am avut pământ, ne considerau moșieri. Stră-străbunicii mei, din carte 2 rezultă, au avut aproape 800 de hectare pământ răzeșesc primit de la Simion Găleată, la 1700, care a schimbat la notar numele în Simionescu. Ca o ironie a sorții, nu știu care rudă din partea profesorului Petru Ioan este
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
20penale%20-%20detinuti%20politici/S/S%2006.%20 Senbal%20-%20Serbunski/Serban%20Ion%20Stefan%27/index.php accesat octombrie 2014. 11 Nu am depistat la care anume prinț Ghica face referire dl Movilă. Printre fișele matricole penale există un fost moșier pe nume Vladimir Leon Ghica dar nu corespunde perioada de încarcerare cu cea a dlui Movilă, iar fișa matricolă a monseniorului Vladimir Ghica menționează perioada de încarcerare între 1952-1955 la penitenciarul Jilava, decedat la 17 mai 1954, așadar mai târziu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
facem că nu este cu cinste" (Surete III, p. 362). Apoi, să nu uităm că cei 1490 zloți dați de Ștefan cel Mare ca să-și mărească raza moșiei sale la Vaslui, au însemnat o adevărată expropriere prin cumpărare a următorilor moșieri, vecini și ocolași domnitorului: 1. egumenul Gligore de la Bistrița cu trei moșii pe RacovaCrăstoae unde a fost Petre feciorul Cristei; Bilcații, unde a fost Oane, fratele lui Petru și Caroteștii, unde a fost feciorul lui Nanei, pentru 200 zloți; 2
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în presa legală a PCR [...], laturile retrograde ale grupării ieșene sunt datorate în primul rând activității proprietarului moșiei de la Țibănești”, nimeni altul decât Conu Petrache (P.P. Carp). îl citează și pe Lenin care scrie despre „vechea gospodărie sclavagistă (!) a marilor moșieri” și, pornind de la învățătura clasicului, dezvoltă conceptul de „moșierime feudală”, de „moșierime îndărătnică”, junimiștii situându-se „din capul locului în tabăra moșierimii”. Concluzia cărții este una destul de ambiguă („pe lângă incontestabile funcții pozitive [junimismul a avut] importante consecințe negative”). între 1967
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]