1,337 matches
-
din ce provenea; care a fost istoricul lui, iar dacă s-a transformat, în ce anume și în care context, în relație cu care noțiuni sau fenomene. Deși configurată în lumea romană imperială pe baza practicilor ritualice și a convențiilor moștenite sau nou create, expresia funus imaginarium se înrudește natural cu unele elemente de ceremonial din istorii anterioare. Am numit căutarea acestora o "arheologie a imaginarului", dată fiind metoda aleasă. Fără nici cea mai mică pretenție de a fi scos la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
punea în umbră orice alt contra-candidat. Calitățile de împărat-militar fuseseră confirmate de istoria sa triumfală, devenită parte definitorie din istoria și din memoria romană. Pe această bază se vor desăvârși modelul absolut al puterii, ideologia imperială, imaginea-prototip și ceremonialurile omagiale, moștenite apoi de statul creștin. Monumentalizarea implică, pe de o parte, schimbarea raportului dintre individul și comunitate cu propriul oraș, dar, pe de alta, și cu puterea. Populus romanus învață să-și memoreze identitatea și "istoria", să ducă valoarea modelelor și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fel, după opt secole, vechea moștenire romană, începută de Augustus ca pontifex maximus. Ecclesia a reușit în cele din urmă să limiteze rolul spiritual al basileului, încurajându-i acestuia doar comportamentul de apărător creștin și de donator către biserică (atitudine moștenită și manifestă și în cazul mitropoliilor românești). Gândirea teologică bizantină și în special cea a Sfinților Părinți au dovedit, prin atenția specială acordată retoricii, uneori în defavoarea teoriei, un formalism și chiar un aticism care, pe de o parte, a contribuit
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
un grozav blestem vocația lui profetică, de izvor biblic: Întunecă-te, soare, ș-aurita ta lumină Păstreaz-o pentru fiii din timpii viitori, Acoperă-ți, o, lună, a ta rază senină, Să nu o vadă munții ș-a lor locuitori! Puțina moștenită rămîie-le povață, L-a iadului prăpăstii pogoare-se de vii; O moarte necurmată să pască-a lor viață, Cutremur, spaimă, groază, ajungă așea fii! Restul producției poetice este sub orice critică. Omul însuși nu era, ca exponent al Ardealului oprimat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
imitație după Lessing) și mari figuri clasice ("Ca Hector ce respingea pe Achei până la corăbiile lor" etc.). Asta îl îndreptăți să atace pe Eminescu, găsindu-l "boem de o speță puțin amabilă, camarad incomod", om cu inspirație "bolnăvicioasă", de melancolie "moștenită", de cultură "superficială" și alte asemenea inepții filistine. Mai onest într-un fel, fără atâta insidioasă tehnică de savant, un Grama, teolog de la Blaj, găsi că Eminescu n-a fost "nice geniu, nice poet" și că jugul lui e rușinos
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Caragiale ai vremii lor, l-au observat și l-au redat în opere dramatice. L-au redat fără artă, pentru că nu aveau talent deosebit și pentru că ei erau desțelinătorii ogorului literar și aveau de luptat cu toate greutățile, neavând nimica moștenit. Cu vremea, civilizația s-a prins bine, cel puțin din punctul de vedere al formei, în clasele superioare, și ridicolul superficial a dispărut: azi în clasele de sus nu mai poate fi o cucoană Chiriță. Dar civilizația a pătruns cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
comunicativ de tip "mediatic" contemporan (cu efect direct asupra comunicării cotidiene și, implicit, cu repercusiuni asupra structurii sistemului lingvistic) caracterizat, în planul resurselor ilocuționare, de fenomenul de grefare a indicilor lingvistici ai comunicării "globalizante", practicate de canalele mediatice, pe mecanismele moștenite ale limbajului familiar ce pătrunde în zone rezervate registrului oficial al exprimării lingvistice (în special în stilul presei autohtone scrise sau vorbite), cu funcții pragmatice și stilistice specifice. Cf. Zafiu (2001 și 2002) și Manu Magda (2005). --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
desigur, informat doar verbal, pentru că „Certificatul” de mai sus se găsește la Școala Comercială, și e puțin probabil ca Eminescu să fi făcut o copie după el: repetăm, poetul își permitea oarecare lejeritate față de clădirea cărților, unde era multă dezordine moștenită mai dinainte și unde el fusese, totuși, cu zece ani în urmă director. în același timp, era foarte grijuliu cu cel de-al doilea serviciu teama de a-l pierde indicând, desigur, necesitatea lui și pentru completarea veniturilor dar și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în notița biografică de d. T. Maiorescu la ediția a șasea a poesiilor lui M.Eminescu. Noi, pentru a fi exacți, am reprodus în toate cuvintele de acolo. Din corespondența publicată a surorii sale se vede că el, pe lângă boala moștenită, mai suferea și de boala provenită din păcatele tinereților și care îi pătrunsese și-i zdrobise toată ființa, că el tot ținea nebun la acea pacoste de femeie care l-a înlănțuit întâi, că el, apucat pe mâinile ei, nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
altă parte, tipul fonetic sui, atribui, care, pe lângă caracteristicile menționate pentru subclasa anterioară, prezintă omonimia suplimentară 1 = 2. Criteriul etimologic a fost folosit numai sub aspectul distincției fond vechi (în care au fost incluse, după modelul statisticii din 1976, verbe moștenite, vechi împrumuturi neogrecești, derivate interne cu sufixe proprii acestor împrumuturi) vs fond neologic (verbe împrumutate din latină, din limbile romanice, din engleză și din germană și verbe formate pe teren românesc de la radicale noi sau numai cu sufixe și prefixe
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
față de sine dispunând de un puternic spirit autocritic, care-l face să fie permanent nemulțumit de ceea ce creează și să năzuiască spre perfecțiune. Ca trăsătură distinctivă a talentului este uriașa putere de muncă. Exemplu: talentul muzical, care este înnăscut sau moștenit și face posibilă obținerea unor rezultate excepționale în interpretare sau compoziție. Supradotare sau geniu sunt termeni care se interpătrund în mare măsură. Persoana supradotată este înzestrată cu „daruri naturale” care îi permit să facă lucruri deosebite, iar geniul constituie aptitudinea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
boala de care suferă Occidentul. Gânditorii indieni nu au acel orgoliu al originalității specific filosofilor europeni. Chiar și atunci când sunt originali, ei nu dau prea multă importanță acestui fapt, întrucât se vor doar simpli comentatori ai unui patrimoniu de idei moștenit și care urmează doar să fie lămurit și înfăptuit prin existența umană. Simbioza dintre viața religioasă și gândirea filosofică apare în India ca un fenomen promovat de două împrejurări fundamentale: omul religios nu se teme de erezie, iar filosoful nu
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
dădeau nume și emblemă de prestigiu unei așezări umane cu care erau identificați. Îi preluau, la rândul lor, numele. Titlul de „von” nici nu este, până la urmă, decât această localizare, nu doar geografică, ci umană și princiară. Acreditare dobândită, nu moștenită. Simbol al aristocrației intelectului și Încununarea izbânzilor sale este Claudio von Trieste. Magris ținuse, acum vreo șase ani, la Bard, o conferință despre orașul său, ca „răspântie”, ca „teritoriu al nimănui”. Emblema exilului. L-am Întrebat, acum, dacă scriitorii care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe toți. — Îmi imaginez că a costat o grămadă de bani. Da, dar banii nu constituie o problemă pentru bunicul meu. Are din belșug. Și eu la fel. Să știi că sunt foarte bogată. Mi-am sporit prin acțiuni banii moșteniți și cei din asigurarea pe viață. Nici nu poți să-ți imaginezi de câte ori mi-au crescut acțiunile. A scos o cheie din buzunar și a descuiat liftul. Iarăși liftul acela imens și ciudat! — Prin acțiuni? am întrebat. — Da. M-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
n-a mers. A fost prea slabă. — Și învelișul acela cum arată? Ca o coajă de pepene verde? — Hai să zicem că da. — Atunci, în cazul meu, învelișul, sau carapacea, sau coaja de pepene - cum vrei să-i zici - este moștenită sau am dobândit-o pe parcurs? — Cred că parțial e moștenită, parțial, dobândită. Bunicul nu mi-a spus exact. A precizat doar că e periculos dacă știu prea multe. După părerea lui, nu există decât o singură persoană dintr-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
trebuie remediat prin unificare teoretică. În contrast cu aprecierea făcută de R. Boudon, imaginea contribuțiilor sociologice oferite de sociologii clasici și moderni, ce au avut un cuvânt de spus în edificarea disciplinei, relevă mai curând efortul de reconstrucție pe baza tradițiilor variate moștenite. Însăși sociologia acțiunii, ce constituie obiectul tratatului coordonat de R. Boudon (1992/1997), este o paradigmă ce unifică tradiția durkheimiană a valorilor și reprezentărilor colective cu perspectiva weberiană asupra reconstrucției motivelor acțiunii actorilor sociali, lucru de altfel recunoscut de autor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
categorii ce îndeplinesc funcțiunea de „condiție generală a priori sub care lucrurile pot deveni obiecte ale cunoașterii noastre în general” (Kant). Acestea sunt cadrele voinței sociale: cadrul cosmic (mediul natural geografic), cadrul biologic (factorii biologici, demografici, rasiali), cadrul istoric (cultura moștenită) și psihic (psihologie colectivă, opinie publică). O radiografie a viziunii lui Gusti asupra cauzalității sociologice arată un demers creator de prelucrare analitică a tradițiilor deterministe de explicare cauzală a fenomenelor sociale (legi cauzale de tip geografic, biologic, istoric, psihologic), cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1998Ă. Apariția și evoluția omului presupune criterii selective specifice care favorizează adaptarea la condițiile mediului și diferă, bineînțeles calitativ, de cele corespunzătoare altor specii (Symons, 1992Ă. Trăsăturile complexe funcționale, formate ca variabile individuale, asigură supraviețuirea organismului și reproducerea acestuia. Variabilele moștenite sunt calitativ superioare și domină inițial procesul evolutiv. Acesta rămâne unul non-intențional și dificil de anticipat din cauza intervenției selecției cantitative, dependentă de frecvență. Corespunzător acesteia, dacă într-o comunitate numărul bărbaților scade simțitor, cresc condițiile în care aceștia sunt apreciați
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rolul parental. Complexitatea acestuia din urmă este însă net superioară relațiilor sexuale. Astfel, bărbații sunt, în genere, mai geloși pe infidelitatea sexuală, iar femeile, pe cea afectivă. Rolul personogenetic al mediului este decisiv prin favorizarea unor trăsături sau aptitudini personale moștenite. În acest sens, amintim calitățile atletice în anumite culturi sau zone geografice sau abilitățile aparținând unor profesii cu transmitere familială. De asemenea, persistența unor situații dezavantajante, precum o viață familială dezordonată sau abuzul de substanțe toxice în familia parentală, pot
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
toxice în familia parentală, pot cultiva trăsături individuale din același spectru sau, dimpotrivă. Selecția naturală are rol de filtru în cazul fiecărei generații. Persistă doar acele trăsături care asigură superioritatea personalității, continuitatea și creativitatea speciei. Ele sunt întotdeauna adaptative și moștenite ereditar. Studiile recente efectuate pe gemeni arată faptul că și în cazul tulburărilor de personalitate ereditatea ocupă un loc semnificativ. Cei patru factori cu transmitere ereditară sunt: disconfortul afectiv, antisocialitatea, inhibiția și compulsivitatea; aceștia pot fi raportați la atributele temperamentale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pentru personogeneza ulterioară doar atunci când sunt congruente cu cele ale mediului social. Altfel, rămân simple reacții la stimulii externi fără contribuție ontogenetică. În același context, deprinderile din prima copilărie sunt mai rezistente la influențele factorilor de mediu atunci când sunt dominant moștenite (Tessler, 1993Ă. A putut fi însă stabilită o corelație pozitivă între memoria de recunoaștere din primii ani de viață și QI de la vârste mai mari (McCall și Carriger, 1993Ă. Factorul inteligență rămâne însă o variabilă relativă, condiționată de educație, interacțiunile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vârste mai mari (McCall și Carriger, 1993Ă. Factorul inteligență rămâne însă o variabilă relativă, condiționată de educație, interacțiunile sociale și culturale care amprentează decisiv destinul personalității normale și patologice. Din perspectivă developmentală, se consideră că există trăsături ale personalității, dominant moștenite, care nu se modifică în timp, iar pe de altă parte, pentru diferențele structurale interindividuale nu pot fi confirmate, ci doar sugerate repere predictive (Lewis, 1997; Caspi, 1998Ă. Există mai multe modele personogenetice. Unul dintre ele este modelul organismic - centrat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și Miusap, 1991Ă. Au continuitate în dinamica personalității performanțele intelectuale, modelul celor cinci factori, în primul rând extroversiunea și stima de sine, dar și satisfacțiile vieții în această ordine descrescătoare. Trăsăturile temperamentale, precum evitarea suferinței și dependența de recompensă, predominant moștenite sunt cele mai rezistente la schimbare (Tesser, 1993Ă. Există și reacții de feedback din mediu care influențează stabilitatea trăsăturilor. Aceasta e influențată de apartenența la un grup social cu interese și preocupări comune. Astfel, dacă avem un scop în viață
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a secolului XX o etapă a ambiguităților terminologice, corespunzătoare noțiunilor de temperament, caracter și personalitate. Acestea au fost utilizate în mod substitutiv, dar primele două au rămas reperele structurale dominante ale personalității. Trăsăturile temperamentale sunt considerate ca fiind cu precădere moștenite, deci genetic condiționate, deși există puține studii în acest sens. Ele au o semnificativă stabilitate în timp și constituie terenul pe care ulterior se structurează componenta caracterială a personalității (Buss și Plomin, 1975Ă. Cloninger (1975Ă, Loranger et al. (1982Ă, Guze
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
doar componentele maladaptative. În același context, Graham și Stevenson (1987Ă consideră că atributele temperamentale care induc tulburări de comportament sunt, la vârsta copilăriei, asimilabile unor episoade maladive. Pe de altă parte, în structurarea unei personalități patologice intervin, pe lângă trăsăturile dominant moștenite, o diversitate de factori ambientali. Se conturează astfel concluzia că personalitatea normală reunește trăsături temperamentale și caracteriale cu rol adaptativ obiectivabil, iar în cazul personalităților patologice atributele structurale moștenite sau dobândite în procesul educațional și de socializare devin maladaptative. În
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]