2,071 matches
-
traducători: „în chip dumnezăiescu fiind” (SC); „în chipul lui Dumnezeu” (Blaj, BVA, G-R); „Dumnezeu fiind în chip” (BS); „avea chipul lui Dumnezeu” (C); „în formă Dei” (Vg); „de condition divine”, cu notă: „Litt. „dans la forme de Dieu”, où le moț „forme” désigne leș attributs essentiels qui manifestent au dehors la „nature”...279. (BJ); „în the form of God” (RSV). Și în limba română, daca expresia se traduce cu „chipul lui Dumnezeu”, stăruie o ambiguitate deloc neglijabila: cititorul sau ascultătorul are
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
recenzează cărți recent apărute. Literatura străină este ilustrata prin câteva traduceri din literatura chineză semnate de Al. Ț. Stamatiad și printr-un articol despre Paul Valéry. Au mai colaborat Virgil Treboniu, C. Pârlea, P. Bogdan, Tiberiu Novac, Gr. Popiți, Gh. Moț. M.Pp.
INNOIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287555_a_288884]
-
nici un far”. Concluzie derutantă, viața pare o moară a diavolului: „Și oamenii tot pier,/ Și moara tot macină.” Poza e aici împletită cu fronda și revolta, în accente energice. „Boierul român” nu a văzut „nicicând” sclavii din jur, „copii de moți pe străzile din Cluj” cerșesc de la „domni cu monoclu și doamne vopsite”, trec femei în „zdrențe negre, zdrențe hâde”, căci „nu e lumea de mătasă”, iar o doamnă se plimbă în „caleașcă parfumată”. Azi fabrica „veștejește fața”, dar se anunță
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
Rădăcinile doctrinei literare în Ardeal, Brașov, 2002; Cronici de tranziție, Brașov, 2002. Repere bibliografice: A.I. Brumaru, Forme ale criticii, AST, 1984, 2; Ovidiu Moceanu, „Critică și strategie”, ST, 1984, 6; Valentin F. Mihăescu, „Critică și strategie”, LCF, 1984, 32; Mircea Moț, Poezie și profunzime, TR, 1995, 37-38; Constantin Cubleșan, „Orfismul eminescian”, TR, 1996, 26. M.I.
ITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287640_a_288969]
-
și mărirea neamului românesc”. Articolele de fond ale primelor numere, semnate de Ion Agârbiceanu, pun în discuție idei legate de specificul național, de tradițiile culturale românești ( Necesitatea unei credințe, Cultul adevărului). În ce privește poezia, în 1933 Aron Cotruș semnează Copil de moț, De-ai ieși din mormânt... și Horia. Sunt publicate versuri de C.S. Anderco, Ion V. Todea, Pavel Berariu, Ioan I. Olteanu, Emil E. Chiffa, Andrei Bârseanu, Ștefan Grecu, Octavian Șireagu, I. Negură. Sporadic, sunt tipărite și poeme de O. Goga
GAZETA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287198_a_288527]
-
caracter memorialistic evident. Astfel, se poate înțelege, din evocările prilejuite de moartea tatălui (Pâinea, Sfat de seară, Plata), că numele real al scriitorului se trage de la strămoșii săi huțuli: „Eu, trăgându-mă din ei și cunoscându-i bine, îi socot moții Moldovei.” Calul negru, care a dat titlul unui roman apărut în 1983, propune un simbol al morții pe care personajele o simt în preajmă și, uneori, reușesc să o evite. Este cazul tânărului profesor Ion Ulma, mutat disciplinar ca învățător
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
profesională, iar eroina e încă o victimă țărănească. Dar reziduul social apare acum artificial, ia o turnură senzațională și parazitează, în ultimă instanță, investigația psihologică. Pentru Răscoala R. „și-a făcut mâna” cu Crăișorul, biografie romanțată a lui Horea, căpetenia moților răzvrătiți la 1784. O intrigă amoroasă îi dă prilej să se ocupe și de latura sufletească a protagonistului. Jar, povestea unei sinucideri din motive sentimentale, constituie încă o incursiune în zona romanului psihologic. Se repetă astfel refuzul scriitorului de a
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
pentru a reintra în tiparul constant sau într-o nouă epocă de așteptare, când criza s-a consumat. LUCIAN RAICU SCRIERI: Frământări, Orăștie, 1912; Golanii, introd. Mihail Dragomirescu, București, 1916; Mărturisire, București, 1916; Calvarul, București, 1919; Cadrilul, București, 1919; Răscoala moților, București, 1919; Răfuiala, București, 1919; Ion, I-II, București, 1920; Catastrofa, București, 1921; Hora morții, București, 1921; Norocul, București, 1921; Nuvele și schițe, București, 1921; Pădurea spânzuraților, București, 1922; Plicul, București, 1923; Trei nuvele, București, 1924; Adam și Eva, București
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
1931-1934 și scrisă în colaborare cu Felician Brânzeu), în care examinează latura apuseană a „mărginimii” Sibiului, prezentând viața jinarilor, onomastica, toponimia, economia preponderent pastorală, casele, relațiile dintre locuitori, bazate pe bună-cuviință, dărnicie, omenie, ospitalitate. A întreprins anchete dialectalo-folclorice în Țara Moților, Lăpușul de Sus, Bihor, Valea Almăjului și în județul Năsăud. Volumul postum Folclor românesc (1987) cuprinde creații populare din Banat, Transilvania (cele mai multe), Moldova, Muntenia și Oltenia, culese între anii 1930 și 1968: doine și cântece, strigături, balade, povestiri-relatări, ghicitori, colinde
SANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289460_a_290789]
-
găsește masoneria. Toate ziarele aveau o sfîntă oroare de aceste trei, patru crime împotriva republicii domnilor Stelian Popescu, Ilie Rădulescu, Nichifor Crainic, Pamfil Șeicaru etc., crestele înalte ale burgheziei noastre, piscurile albe, al căror vîrf, imaculat din depărtare, era un moț de puroi". Mirare, poliția a confiscat ziarul, după ce se difuzaseră 30.000 de exemplare. Apoi, se consemnează în notă, a treia zi ziarul a reapărut. Norocul lui a fost că un grup de aviatori americani parașutați în România, care, în
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
de extracție proletară, ci țărănesască, mai precis moțească. Or, potrivit normelor elementare ale "literaturii angajate", cei ce urmau să dărîme vechea orînduire și să instaureze noua viață, noua primăvară, ca să mă exprim în termenii realismului socialist, erau muncitorii și nu moții lui Avram Iancu. A doua: teoria evoluționară exclude individualismul exacerbat, așezarea de către o persoană, fără aprobarea partidului, în postura de lider. Or, lirica din Cîntece de pierzanie, din Cîntece noui, din Poezii, din Orașul pierdut are în centru un erou
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
la ultimii cercetători ai problemei (Stelian Brezianu). Realitatea sociolingvistică arată însă altceva: că romanofonii sud-dunăreni, ca și Românii din spațiul carpato-danubian, poartă denumiri strict localizate în spațiul românesc. în Miorița, �unu-i Ungurean, altul, Moldovan și altul Vrâncean", există Oșeni, Moți etc., tot astfel cum există �țări" (Țara Loviștei, Țara Bârsei, Țara Hațegului etc.) - care dovedesc �risipirea" în colective restrânse, izolate a romanității românești. Tot astfel, în sudul Dunării, Matilda Caragiu Marioțeanu, DIARO , pp. 76-78, s.v. aromân, enumeră �denumiri după localități
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
tableta, dar nu pot, așa că voi alege două fragmente, bine articulate între ele, în locul cronicii mele obișnuite. Legătura cu televiziunea va rezulta din text: " A fost o întîmplare faptul că în seara de 21 decembrie 1989 mă găseam pe strada Moților din Cluj, în fruntea primului grup de manifestanți care încerca să forțeze trecerea prin lanțul de trăgători spre centrul orașului. [...] Aș vrea să vă relatez despre ofițerul care ordona foc împotriva civililor neînarmați. Crăcănat cu cinism la doi-trei metri în fața
Un criminal în transmisiune directă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15009_a_16334]
-
I, Orăștie, 1923; Biblioteca poporală a „Tribunei”, Sibiu, 1887 (cu apariții semnate, în acel an, de G. Coșbuc, I.P. Lazăr, I. Moța, P. Dulfu); Petre Ispirescu, Snoave sau povești populare..., ediția a.II-a, București, 1879; Românii din Munții Apuseni (Moții), de Teofil Frâncu și George Candrea, București, 1888; Tudor Pamfile, Graiul vremurilor (povești), „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1909; Idem, Feți-frumoși de odinioară, București, [1910]; Ion al lui G. Sbiera, Povești poporale românești, Cernăuți, 1886. 440. Tudor Pamfile, op. cit., pp.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București, 1888; Tudor Pamfile, Graiul vremurilor (povești), „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1909; Idem, Feți-frumoși de odinioară, București, [1910]; Ion al lui G. Sbiera, Povești poporale românești, Cernăuți, 1886. 440. Tudor Pamfile, op. cit., pp. 7-13. 441. Românii din Munții Apuseni (Moții), pp. 237-243. 442. Flori alese din poezia populară, ediție de Ioan Șerb, vol. II: Poezia obiceiurilor tradiționale, Editura pentru literatură, București, 1967, p. 276. 443. Op. cit., vol. II, p. 227. 444. Ibidem. 445. Balade populare românești (Cântece bătrânești), antologie, prefață
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
literaturii române din Transilvania de la origini până la sfârșitul secolului al XVIII-lea - Histoire de la littérature roumaine de Transylvanie dès origines à la fin du XVIII-e siècle, ed. bilingvă, pref. edit., Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Eugen Pavel). Repere bibliografice: Mircea Moț, „Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval”, O, 1978, 27; Doina Curticăpeanu, Destinul cărții medievale, ECH, 1978, 8-9; Irina Petraș, „Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval”, ST, 1978, 9; Serafim Duicu, N-au fost „zid despărțitoriu” între frați, VTRA
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
talent, dar aspirând spre gloria literară. SCRIERI: Tei legănat, Sibiu, 1885; Vlad și Catrina, Sibiu, 1885. Culegeri: Din bătrâni. Gâcituri, întrebări și răspunsuri, frământări de limbă, Sibiu, 1885; Ardeleanu glumeț sau 101 de anecdote poporale, Sibiu, 1889; Folclor din Țara Moților, îngr. Ioan Felea și Mircea Popa, pref. Mircea Popa, postfață Romulus Felea, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: I. Bratu, Grigorie Sima al lui Ioan, LU, 1908, 1-2; Alexandru Ciura, Foiletoane, Beiuș, 1912, 75-79; Ion Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Romulus
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
s.n.) <ref id="5"> 5 Ibidem.</ref>. Altfel spus, Ignatiev urmărea să evidențieze faptul că, și În acele circumstanțe, trebuia să se țină cont de poziția Rusiei, fără de care nu se putea Întreprinde nimic <ref id="6"> 6 „En un moț - notă Palmstierna - îl tient à montrer, dans cette circonstance, jusqu’à la évidence, qu’îl faut compter avec la Russie dans de telles questions. Qu’on ne peut rien faire sans elle” (s.n.). Vezi Ibidem. </ref>. Un punct de vedere
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
contele Incapucciato, care ar fi avut privilegiul de a trăi câteva luni în mitologica Shambala. SCRIERI: Versuri, București, 1967; Lava intermediară, București, 1970; Cânturile marelui pod, București, 1972; Ochii fastului, Cluj, 1973; Petrol și oameni, București, 1973; Drumuri prin Țara Moților (în colaborare), București, 1973; Voivodeasa, București, 1976; Inițiere și elogiu, București, 1978; Călător în zările de acasă, București, 1979; Solemnitățile supușilor, București, 1980; Exerciții de existență, București, 1982; Solemnitățile fericiților, București, 1983; Din tot sufletul pentru fericire, Iași, 1987; Solemnitățile
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
artist al poporului” (Lemnul, sculptorul și Maramureșul), felul în care țăranul român trăiește în contemporaneitate, atmosfera șezătorilor (Consultație sentimentală), locuitorii orașului Sighet și existența lor cotidiană (Suflete mari în Țara Bogdanului), un mare șantier de construcții industriale (Meserie faină învață moțul) sunt subiecte în care scriitorul utilizează ficțiunea într-un tip de reportaj romanțat. U. continuă să scrie literatură pentru tineret, Legitimația de om (1986) cuprinzând povestiri cu țintă educativă, a căror acțiune este situată pe valea Izei și care au
UTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]
-
1960-2000”. Volumul Publiciști precursori ai Marii Uniri (1988) însumează studii și documente despre George Barițiu, Vincențiu Babeș, Valeriu Braniște, Ioan Bechnitz, Iulian Grozescu, Pavel Rotariu, Octavian Goga, Onisifor Ghibu, Sever Bocu și Gh. Tulbure. Bălcescu, sol de pace (1978), Iancu, moțul din Apuseni (1998) și Eminescu, student la Viena (2000) sunt piese de teatru-document. În ultima, unde apar ca personaje Mihai Eminescu, Ioniță Bumbac, Chibici Râvneanu, Ioan Bechnitz, Ioan Slavici, Alexandru Ioan Cuza, Veronica Micle și autorul însuși în rol de
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
Familia”. Indice bibliografic (în colaborare cu Fl. Curteanu și Al. Magereanu), Oradea, 1971; Cred în teatru, Timișoara, 1975; Bălcescu, sol de pace, București, 1978; Publiciști precursori ai Marii Uniri, Timișoara, 1988; Calvarul Bihorului (noiembrie 1918 - aprilie 1919), Oradea, 1994; Iancu, moțul din Apuseni, Oradea, 1998; 50 de ani printre scriitori și artiști, I, Oradea, 2000; Eminescu, student la Viena, Oradea, 2000; Oameni din Bihor. 1940-2000. Dicționar sentimental, I, Oradea, 2002. Ediții: „Familia”. Corespondențe de la Plevna, introd. Viorel Faur, Timișoara, 1977; Teodor
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
secret al guvernului unguresc din 1907 privitor la maghiarizarea românilor din Transilvania (Cartea neagră de la Budapesta), pref. Teodor Maghiar, Oradea, 2000. Repere bibliografice: Ionuț Niculescu, „Eminescu, student la Viena”, TTR, 1975, 3; Cocora, Privitor, II, 194-195; Ionuț Niculescu, „Iancu, Domnul moților”, TTR, 1978, 10; Miron Blaga, „În panteonul celor mai vrednici bărbați ai neamului”, F, 1983, 19; Traian Ștef, Iosif Vulcan, „Publicistica”, ATN, 1985, 9; Costin Tuchilă, Portretul unui umanist, LCF, 1986, 51; Nae Antonescu, „Publiciști precursori ai Marii Uniri”, F
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
de călătorie (Paul Magheru), articole de critică și istorie literară (Constantin Mălinaș, Coriolan Gheție, Valentin Chifor, Vasile Bologan, Radu Enescu, Stelian Vasilescu, Miron Blaga), eseuri (Camil Mureșan, George B. Bălan). Stelian Vasilescu dă și un fragment din piesa Iancu, Domnul moților, după cum se publică și câteva pagini din scenariul De ce bat clopotele, Mitică al lui Lucian Pintilie. Foarte aplicate sunt comentariile și interviurile referitoare la pulsul vieții culturale orădene: spectacole de teatru, concerte, expoziții de artă plastică etc. Nu lipsesc abordările
ŢARA CRISURILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290062_a_291391]
-
nu vezi, nu auzi, pentru că eram numai femei și se abordau cu voce ușor scăzută teme feminine, pe care le identificăm în celebra carte Cel de-al doilea sex a Simonei de Beauvoir. Se vorbea despre cotidianul vieților personale: tăiatul moțului unui copil, unde se găsește material ieftin pentru cearșafuri, când se găuresc urechile la fetițe pentru a li se pune cercei, dacă e mai bine să le pui ațe dacă nu ai bani de cercei, cum să faci să nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]