6,137 matches
-
ascund undeva, între minciună și adevăr. vorbele goale flutură stindardul promisiunilor, deasupra prăpastiei de trăiri. taci. nu mai am răbdare să înghit nici o virgulă. punctele îmi plac la nebunie. uneori se adună. atelierul contururilor imprecise câștigă mereu premiul falsității. taci. modelează o inimă măruntă. adaug cuvintele adaug cuvintele, unul câte unul, până la refuz. poemul strânge sulul de litere ca un sol conștiincios, la încheierea vizitei oficiale în țara nimănui. un suflet, două, trei, își aștern strigătul pe genunchii timpului apoi, se
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
pentru viitor”. Într-o sală arhiplină a Bibliotecii Naționale din România, domnul Willfried Martens a lansat un apel tinerilor din România să se implice în viața politică și să-și exprime ambițiile civice în cadrul procesului democratic: „Trecutul produce prezentul și modelează viitorul (...)Tinerii adeseori gândesc în mod neconvențional și aduc o imagine proaspătă asupra problemelor. Această carte este scrisă pentru tinerii care doresc să se implice în viața politică". Printre participanții la eveniment s-au numărat președintele PDL, Emil Boc, președintele
WILFRIED MARTENS ÎN VIZITĂ LA BUCUREŞTI de COSTEL STAVARACHE în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362005_a_363334]
-
prezent sunt gratii, îmi strecor fervente cuvinte, ce-n imagini se răsfiră, plăcerea-i deseori. Din ele urme, umbre, e forma ta, nisip. - Deșert plin de iubire! Te rog să-mi dai cristale de nisip, un strop de măreție, voi modela cuvinte din viitor sosite. Referință Bibliografică: Un strop de măreție / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 600, Anul II, 22 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
UN STROP DE MĂREŢIE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365829_a_367158]
-
în legătură cu menirea dascălului de țară și cu ce se confruntă el în prezent ? - Menirea dascălului nu s-a schimbat, cred, de la Ion Creangă încoace. Tot trebuie să ia acea bucățică de humă , cu suflet, numită copil, și să o poarte , modelând-o continuu, nestrivindu-i liniile proprii de forță , către lumina viitorului. Viitor care , din păcate, fiind tot de aur (ca pe vremea lui Eminescu !), e normal (!), inaccesibil aproape majorității copiilor de țărani. Totuși, să nu ne întunecăm!!! Soarele rațiunii , încă
ADDENDA (4) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365874_a_367203]
-
simfonie, / Acum, doar triste amintiri”/ („Cândva”) Nu lipsesc nici peisaje romantice, marine și nocturne, în cadrul cărora se consumă iubire discretă și înălțătoare: „Se lasă noaptea pe valuri, / E geana mării ochi de cristal, / ... Mai poposesc vapoare în larg, / Si noi modelăm iubirea-n nisip, / Un vers se naște pe-naltul catarg, / Un altu-ți coboară pe chip”/ Urmând firul liric în acest diapazon, avem in față poezie care înnobilează sufletul și produce emoție estetică. *** In al treilea ciclu poetic, intitulat „Toamna [ la
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
ori care din noi, desigur, fiecare în felul lui, păstrând proporția și în același timp, deslușind și ce ne-a diferențiat. Cartea ne cucerește de la primele pagini, pentru că autorul ne vorbește cu simplitate și deosebită claritate despre felul cum a modelat timpul după chipul și spiritul său, așa cum, la rândul său, timpul l-a modelat în direcția adaptării la noi împrejurări de viață, astfel, și-a îndeplinit rostul său pe pământ, într-un mod cum nu le este dat multor semeni
VĂZUT DE ELENA BUICĂ de ION IANCU VALE în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365984_a_367313]
-
timp, deslușind și ce ne-a diferențiat. Cartea ne cucerește de la primele pagini, pentru că autorul ne vorbește cu simplitate și deosebită claritate despre felul cum a modelat timpul după chipul și spiritul său, așa cum, la rândul său, timpul l-a modelat în direcția adaptării la noi împrejurări de viață, astfel, și-a îndeplinit rostul său pe pământ, într-un mod cum nu le este dat multor semeni... Totul este spus limpede și răspicat, în această carte, pe înțelesul tuturor, chiar și
VĂZUT DE ELENA BUICĂ de ION IANCU VALE în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365984_a_367313]
-
mărturiile combatanților din cel de Al Doilea Război Mondial, de paginile cutremurătoare de memorii ale refugiaților din timpul Dictatului de la Viena, ori de cele semnate de supraviețuitorii gulagurilor comuniste, sau de rememorările unor oameni simpli, ale căror destine au fost modelate de istoria convulsionată și tulbure a ultimelor șapte decenii, consumatorii de beletristică și iubitorii de istorie dovedesc o mare apetență pentru acest gen literar. După Lucian Boia, istoria este, în raport cu realitatea, o narațiune simplificată și dramatizată ce are sens. Istoria
EXERCIŢII DE RECUPERAREA INOCENŢEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366061_a_367390]
-
unei poezii fără să simți versul în ritm și rimă este absolută pierdere de timp. În nici un caz nu „exersează memoria” ca șah-ul de pildă. O virgulă în frază nu stă acolo că vrea profesorul. O virgulă se citește modelând vorbirea. Pot învățătoarele noastre să explice copilului acest amănunt care nu este deloc un fleac? Imediat după naștere copilul ascultă. ASCULTĂ cu majuscule deoarece această abilitate este principala sursă de acumulare a noilor cunoștințe. Ea a fost pusă în evidență
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
-
i se pornise împotriva profesorilor ce-i avusese acest tânăr. Cum au răspuns ei chemării Partidului, a tovarășului Nicolae Ceaușescu, de a nu precupeți niciun efort pentru formarea omului nou al societății socialiste multilateral dezvoltate ? De ce doar „ Armata ” trebuie să modeleze conștiințele acestor tineri ?: - Ce fel de profesori ai avut ? Ce educație ți-au dat ? Ăștia pot fi numiți profesori ?! Niște meseriași acolo.... Totul în mintea soldatului Bert se repliază. Comandantul din fața lui este cel care merită tot disprețul și nu
XI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365292_a_366621]
-
să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
Toate Articolele Autorului viscolul cuvintelor îmi escaladează dureros spirala timpanelor din suflet și curge în valuri de rouă acidă printre stele străine cotind armonios la dreapta la stânga reunește infinitul ochilor în șerpuiri de gânduri ispititoare mă frământă între lacome fălci modelându-mă standard în formă de femeie Referință Bibliografică: Formă de femeie / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1262, Anul IV, 15 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
FORMĂ DE FEMEIE de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365498_a_366827]
-
cu lanuri aurite, Izvoare reci, păduri și cer senin Și pentru nori ce dau ploaie la vreme Și pentru râs dar și pentru suspin. Îți mulțumesc că m-ai creat Yehova, Că m-ai făcut asemeni Ție, Tată, M-ai modelat din lut, mi-ai dat suflare Și duh mi-ai dat! Cum pot uita vreodată? Atât Te rog, rămâi mereu cu mine Și să îmi dai Părinte-nțelepciune, Să-mi amintesc că sunt doar o scânteie, Tu veșnic ești, ești
ÎI MULȚUMESC IUBITULUI MEU TATĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365510_a_366839]
-
lui Dumnezeu. O mulțime de flori așezate în aranjamente cât mai originale, gospodării prevăzute cu căsuțe din lemn în miniatură, ronduri sau diverse vase cu flori, grădini inedit concepute, peisaj de baltă, picturi și desene cu flori, origami, ikebana, flori modelate în carton și hârtie, ouă încondeiate, icoane pe sticlă sau lemn i-au uimit și încântat pe vizitatori, oferindu-le timp de trei zile o dimensiune a vieții mai spiritualizată și mai umană. Un alt spectacol vizual a fost oferit
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
Elevii din județul Argeș și-au propus să contribuie tradiția județului și și-au trimis reprezentanți la târg să le prezinte și să valorifice produsele. Astfel tineri de la Cercul de olărit Coșești au adus cu ei roata olarului, reușind să modeleze lutul sub privirile vizitatorilor, pe taraba Școlii Populare de Artă de la Nucșoara pot fi admirate sculpturi în lemn și pirogravură reprezentând lalele, linguri, furculițe, furcă de tors și personaje religioase: Maica Domnului și Iisus Hristos. Elevi de la Grupul Școlar Forestier
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
șevaletul, pe care-și vor sprijini aspirațiile, va fi instituția școlară. Totul va ține de alegerea fiecăruia dintre noi. A noastră, ca părinți ce trebuie să ne îndrumăm copiii spre învățătură, dar și alegerea copiilor noștri, ce se vor lăsa modelați de dascălii lor, care-i vor șlefui cu măiestria unor modelatori de învingători. Mă alătur și eu, celor care astăzi v-au urat succes în noul an școlar, dragi elevi movileni, și vă doresc să strângeți cât mai multe reușite
DESCHIDEREA ANULUI ŞCOLAR 2013-2014, LA ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII, DIN JUDEŢUL BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365045_a_366374]
-
dragostea adevărată, uităm să fim buni fără să cerem nimic în schimb,iar frumusețea și perfecțiunea o vedem doar în mașina cumpărată, în vila vecinului care ne trage cu ochiul sau în rochia colegei ce îi îmbracă de minune trupul modelat prin tot soiul de procedee mai mult sau mai puțin naturale. Chiar și când devenim părinți uitam de „șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei” și dragostea părinteasca o măsurăm în lucrurile materiale cu care ne
ŢARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEŞTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUŞA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365114_a_366443]
-
mâinile odihnindu-se. Începi a juca cu adevărat ‘hora horelor” pe muzica ce o simți înlăuntrul tău. Pașii îți sunt apăsați. Paiele și pământul sunt totuna. Este rândul mâinilor să își intre în rol. Ceea ce simți acum, când frămânți și modelezi lutul, nu vei mai simți niciodată. Bulgării frământați îi strecori între lațuri, îi îndeși cât mai bine cu pumnii, scheletul descărnat își schimbă încetul cu încetul înfățișarea; puțin câte puțin o părticică din sufletul tău devine al lui, găsindu-și
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
în seara asta. Ia loc te rog unde dorești, chiar și aici...- vorbele fiindu-i însoțite de tragerea ușoară a scaunului de la catedră. - Trebuie însă să vă mai rog ceva! Cu un aer de ușoară enervare, stăpânită totuși în fața musafirului, modelată în nerăbdare, oftând pentru a preveni că făcuse destule concesii, că nu prea mai este dispusă la un nou compromis, i s-a adresat: - Ei,...spune ce mai dorești! - V-aș ruga să-mi puneți și absență. - Adică, să stai
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
adepților lor. Raportat la cultură, postmodernismul se definește prin două elemente esențiale: promovarea multiculturalismului și valorizarea actelor culturale în raport cu legile economiei de piață. Deși globalizarea este un fapt istoric, ea nu acționează asupra culturii în sens reducționist exclusiv, ci o modelează într-o simfonie de culturi locale, diversificate, ce interacționează între ele prin intermediul mass-mediei și internetului. Șansa lor de supraviețuire este legată, însă, de capacitatea lor de a se mula cerințelor din piață, altminteri, eșecul deși cert, nu lasă urme, deschizând
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
rămase în memoria colectivă a omenirii, au avut un cuvânt greu de spus la vremea lor și că au lăsat urme de referință în cultura universală... Desigur, atât oamenii ca indivizi, cât și popoarele ca entități istorice, nu doar că modelează timpul ce-l trăiesc după chipul și spiritul lor (prin fapte memorabile de cultură și civilizație), ci la rândul lui timpul și factorii săi de presiune externă acționează neîntrerupt asupra oamenilor și popoarelor pe direcția adaptării lor la noi împrejurări
IDEALURILE DE AZI ALE ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364788_a_366117]
-
că pentru a înțelege originalitatea unui creator, pentru a surprinde caracteristica unică a unei opera literare este necesar de a cerceta în operele scriitorilor în strânsă legătură cu problemele conținutului și și modul în care talentul lor în stilistică a modelat, a îmbogățit și înășțat limba română. Citind cartea Introducere în opera lui Nichita Stănescu, apărută la editura Minerva în 1986, mi-am adus aminte de ce spunea Emil Cioran:” Pe când omul este chinuit de regretul paradisului, îngerii suferă de noastalgia lumii
ARTA ŞI LITERATURA ÎN CONCEPŢIA LUI ALEX.ŞTEFĂNESCU, PARTEA I-A de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364853_a_366182]
-
să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]